Corpus Callosum

Elaborat: Jacotă Elena M2008

Coordonator: Adrian Lupușor
Chișinău,2022
Ce este corpul calos?
Corpul calos este principalul set de fibre nervoase care leagă ambele emisfere ale
creierului. Această structură este formată în principal din axoni neuronali acoperite
cu mielină, făcându-le parte din substanța albă a creierului. În cadrul substanței albe,
corpul calos este considerat o comisură interhemisferică, deoarece se conectează și
schimbă informații între structurile din diferite emisfere. În creierul uman există alte
comisuri interhemisferice, dar sunt mult mai mici decât corpul calos.
• Această structură se găsește în linia mediană a creierului, situată în partea de jos a
fisurii interhemisferice și, în cea mai mare parte, ascunsă observației externe,
deoarece este parțial acoperită de cortex. Are forma unei frunze sau virgule, având
diferite părți care leagă diferite părți ale creierului.
 Specific, corpul calos ar putea fi împărțit
în următoarele patru secțiuni:
• 1.Rostru
• 2.Genu
• 3.Corp
• 4.Spleniu
 Funcțiile corpului calos

• Funcția principală a corpului calos este de a transmite informații de la o emisferă la alta., permițând
comunicarea interemisferică. În acest fel, faptul că funcțiile fiecărei emisfere sunt parțial diferite nu le
împiedică să acționeze ca un tot integrat, permițând executarea precisă a diferitelor procese și acțiuni
desfășurate de ființa umană.
• Este legat de învățare și prelucrarea informațiilor, prin unirea și acționarea ca o legătură între diferitele nuclee
ale creierului. Pe de altă parte, dacă de exemplu o parte a emisferei cerebrale este rănită, datorită corpului
calos, emisfera opusă poate avea grijă de acele funcții care sunt neglijate
• Influențează, de asemenea, viziunea, în special mișcarea ochilor, deoarece informațiile despre mușchii ochiului
sunt transmise prin acesta. Este firesc, deoarece în mișcările ochilor coordonarea dintre cei doi hemicorpi este
crucială, în acest caz ochii.
 Ce se întâmplă când este secționat?
sindromul de deconectare a calului

• În acest sindrom, s-a văzut cum pacienții cu creier divizat (adică care au o deconectare între ambele emisfere) au
arătat dificultăți precum incoordonarea, repetarea sau perseverența atunci când desfășoară activități secvențiate
cum ar fi pieptănarea părului, hrănirea sau îmbrăcarea, efectuând uneori aceeași acțiune de două ori din cauza
lipsei integrării motorii.
• De asemenea face foarte dificilă învățarea și păstrarea informațiilor noi neputând coordona corect informațiile
(deși nu le face imposibile, necesită un efort mult mai mare decât de obicei), precum și poate provoca alexie
(incapacitatea de a citi) și agrafie (incapacitatea de a scrie).
• În plus, la nivel senzorial, pot apărea modificări semnificative. De exemplu, s-a demonstrat că leziunile
ulterioare ale corpului calos pot provoca dificultăți severe în discriminarea stimulilor somatici, provocând
agnozii somatice sau lipsa recunoașterii din partea stimulilor tactili. Problemele de memorie și limbaj sunt, de
asemenea, frecvente.
Calosotomie: atunci când secționarea
corpului calos poate fi bună
• În ciuda dezavantajelor pe care le poate implica acest tip de intervenție chirurgicală, în
prezența unor tulburări foarte grave, divizarea corpului calos sau calosotomia a fost
evaluată și aplicată cu succes în scopuri medicale, ca un rău mai mic.
• Cel mai tipic exemplu este cel al epilepsiei rezistente, în care secționarea părților
corpului calos este utilizată ca metodă de reducere a convulsiilor severe, împiedicând
impulsurile epileptoide să se deplaseze de la o emisferă la alta. În ciuda problemelor pe
care le poate provoca de la sine, calosotomia crește calitatea vieții acestor pacienți,
deoarece dificultățile pe care le poate provoca sunt mai mici decât cele produse de
convulsiile continue, reducând astfel riscul de deces și calitatea vieții se pot îmbunătăți.
• Pe de altă parte, în timp este posibil ca creierul să se reorganizeze pentru a permite
procese mentale care în primele săptămâni după operație păreau eliminate sau
deteriorate grav, deși recuperarea nu este de obicei completă.
Condiții care afectează corpul calos
• 1. Traumatism cranian
• 2. Tulburări demielinizante(tulburări precum scleroza multiplă)
• 3. Tumori cerebrale (unele extrem de agresive, cum ar fi limfomul
sau glioblastomul multiform)
• 4. Malformații(ruperea vaselor sangvine(hemoragie)- afectează
corpul calos
Imagistica
anatomică
precalosotomie și
postcalosotomie.
Agenezia de corp calos
• Ageneza corpului calos (AgCC) apare la aproximativ 1:4000 de
născuți
• AgCC poate fi cauzat de o combinație de mecanisme genetice.
Factorii de mediu probabil contribuie și la AgCC. Cu toate
acestea, majoritatea cazurilor de AgCC nu au o cauză cunoscută în
acest moment.
• Multe afecțiuni de neurodezvoltare și psihiatrice au fost legate de
malformația sau funcționarea defectuoasă a corpului calos,
inclusiv schizofrenia, autismul și tulburarea de hiperactivitate cu
deficit de atenție.
Bibliografie

• https://www.sciencedirect.com/topics/neuroscience/corpus-callosum
• https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29183973/
• https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29183973/#&gid=article-figures&pid=fig-1-uid-0