România şi concertul

European: de la “criza
orientală” la marile alianţe
ale secolului al XX-lea
1. Chestiunea
Orientală, Războiul
Crimeii şi
Congresul de Pace
de la Paris.
Războiul pentru
independenţă
• Revoluţia de la 1848 consolidează poziţiile
Rusiei în Balcani. Rolul Principatelor
Române în zonă este reevaluat din
perspectiva unui nou război ruso-turc.
• Între 1853-1856 are loc Războiul Crimeii.
Apare acum posibilitatea revizuirii
statutului internaţional al Principatelor, în
sensul înlăturării protectoratului rusesc.
• Pentru a opri expansiunea rusească,
Marile Puteri Europene, susţin ideea unirii
românilor.
• La Congresul de Pace de la Paris (1856)
se adoptă o soluţie de compromis.
• Principatele scapă de protectoratul
rusesc, sunt puse sub garanţia
colectivă a Marilor Puteri, sudul
Basarabiei este retrocedat Moldovei,
se convoacă Adunările Ad-Hoc.
 Rezoluţia Adunării Ad-Hoc a
Moldovei
• “...cele dintâi, cele mai mari, mai
generale şi mai naţionale dorinţe ale
ţării sunt:
• Respectarea drepturilor Principatelor şi
îndeosebi a autonomiei lor în
cuprinderea vechilor Capitulaţii
încheiate cu Înalta Poartă....
• Unirea Principatelor într-un singur stat
cu denumirea de România
• Prinţ străin cu moştenirea tronului, ales
dintr-o dinastie domnitoare din Europa
şi ai cărei moştenitori să fie crescuţi în
religia ţării
• Neutralitatea pământului Principatelor
• Puterea legiuitoare încredinţată unei
Adunări Obşteşti în care să fie
reprezentate toate interesele naţiei
• Toate acestea să fie puse sub garanţia
colectivă a puterilor care au subscris
Tratatul de la Paris.”
Politica externă a României

• Are două direcţii:

1. Obţinerea independenţei
2. Obţinerea unor garanţii de securitate
faţă de posibile agresiuni
 1. Independenţa
• În urma redeschiderii problemei orientale,
oamenii politici şi principele Carol I se aliază
cu Rusia ( prin convenţia de la 4 aprilie 1877)
împotriva Imperiului Otoman.
• Războiul ia sfârşit repede iar Congresul de la
Berlin (1878) recunoaşte:
1. Independenţa României şi a Serbiei
2. Autonomia Principatului Bulgaria
3. Rusia primeşte sudul Basarabiei
4. Dobrogea revine României
 Convenţia ruso-română
4 aprilie 1877, Bucureşti
• Conţinut:
 Obligaţia Rusiei de a respecta
integritatea teritorială a României şi
drepturile statului român;
 Dreptul armatelor imperiale de a tranzita
teritoriul României cu obligaţia de a
suporta cheltuielile aferente;
 Traseul trupelor ruse era stabilit în
detaliu, pentru a ocoli capitala
 Recunoaşterea independenţei
• “Art. 43. Înaltele părţi contractante recunosc
independenţa României
• Art. 45. Principatul României retrocedează
Măriei Sale Împăratul Rusiei porţiunea
teritoriului Basarabiei,despărţită de Rusia în
urma Tratatului de la Paris (1856)
• Art. 46. Insulele formând Delta Dunării, precum
şi Insula Şerpilor sunt întrupate cu România.
Principatul mai primeşte afară de aceasta
ţinutul situat la sudul Dobrogei”
2. Garanţiile de securitate
• În 1883 România aderă la Tripla
Alianţă
• 1907 se formează Tripla Înţelegere
(Anglia, Rusia, Franţa)
 România aderă la Tripla Alianţă
• Art. 1. Înaltele părţi contractante îşi făgăduiesc pace şi
prietenie şi că nu vor intra în nici un fel de alianţă sau
luptă îndreptată împotriva vreuneia din statele lor.
• Art. 2.Dacă România va fi atacată fără ca din partea ei
să fi existat vreo provocare, Austro-Ungaria va trebui
să-i acorde în timp util, ajutor şi asistenţă împotriva
agresorului. Dacă Austro-Ungaria ar fi atacată în
aceleaşi împrejurări în vreuna din zonele limitrofe
României,va fi îndată “casus foederis” pentru România
• Art.3. Dacă una din înaltele părţi contractante ar fi
ameninţată de o agresiune în condiţiile sus-
menţionate, guvernele respective se vor pune de acord
asupra măsurilor care vor trebui luate în vederea unei
cooperări a armatelor lor.
 A

1          

2            

3                

4                

5                          

6                  

7            

8                        

9              

10            

11                    

12                    
1. Congresul de la ………….
2. Pacea din 1878 s-a încheiat la....
3. Regiune ce revine României după Războiul pentru
Independenţă
4. Insulă care revine României după Războiul pentru
Independenţă
5. România a aderat în 1883 la.............
6. În 1848 a avut loc o ..........
7. Membră a Antantei
8. Parte a Dunării care revine României după
Războiul pentru Independenţă
9. Numele războiului dintre 1953-1856
10. Adunările Ad-Hoc au votat.......
11. Obiectiv al politicii externe româneşti
12. Revenirea la domniile regulamentare s-a făcut prin
Convenţia de la..........
2. ROMÂNIA
ŞI PRIMUL
RĂZBOI
MONDIAL
(1916-1918)
• România era aliată cu Tripla Alianţă încă din
1883, însă datorită caracterului defensiv al
tratatului, o dată cu declanşarea războiului
mondial (iulie 1914) România nu dă curs
cererilor Austro-Ungariei şi nu intră în război
• În cele din urmă, România s-a alăturat
celor care luptau împotriva Puterilor Central
e
.
• România şi-a negociat cu grijă condiţiile
pentru intrarea în război de partea Aliaţilor.
Astfel, Bucureştiul cerea recunoaşterea
drepturilor României asupra teritoriului
Transilvaniei, care fusese încorporat în
Regatul Ungariei
• Aliaţii au acceptat condiţiile românilor
în vara anului 1916
• Pe 27 august 1916, trei armate române
au trecut la atac traversând
Carpaţii Meridionali, după care au
intrat în Transilvania. Primele atacuri
au fost încununate de succes,
obligându-i pe austro-ungari să se
retragă, dar, la mijlocul lui septembrie,
germanii au transferat pe frontul
transilvănean patru divizii, avansarea
românilor fiind oprită.
• După oprirea avântului românesc,
germanii au contraatacat în toate
punctele. Guvernul şi curtea regală
română s-au retras la Iaşi.
Bucureştiul a fost ocupat pe
6 decembrie de cavaleria germană.
• Numai vremea şi drumurile proaste
au salvat o bună parte a armatei
române de la încercuire sau
distrugere. Totuşi, peste 150.000 de
soldaţi români fuseseră capturati.
• Luptele au continuat în 1917, Moldova rămânâd
neocupată
• După ce au reuşit să rupă frontul austro-ungar la
Mărăşti, avansarea trupelor ruso-române a trebuit
să fie oprită datorită eşecului dezastruos al
Ofensivei Kerenski. Forţele lui Makensen au
contraatacat, dar au fost învinse la Mărăşeşti.
• Când bolşevicii au cucerit puterea în urma
Revoluţiei din Octombrie şi au semnat cu germanii
Tratatul de la Brest-Litovsk, România a fost lăsată
complet izolată şi încercuită de forţele ostile,
neavând altă opţiune decât să iasă la rândul ei din
război şi să accepte condiţiile umilitoare ale Păcii
de la Bucureşti. După ofensiva încununată cu
succes de la Salonic care a avut ca rezultat
scoaterea din război a Bulgariei, România a reintrat
în război pe 10 noiembrie 1918, cu doar o zi mai
înainte ca războiul să se încheie în vest.
3. De la recunoasterea
Marii Uniri la
instaurarea regimului
comunist
 Marea Unire

• Basarabia- 27 martie 1918

• Bucovina- 28 noiembrie 1918
• Transilvania- 1 decembrie 1918
• Participarea României la Congresul
de pace de la Paris a fost încununată
de recunoaşterea Marii Uniri.
• România intră în rândul democraţiilor
occidentale
 Politica externă interbelică
• Direcţii urmărite:
– Întărirea legăturilor cu Franţa
– Contracararea statelor revizioniste
– Realizarea unor alianţe de
securitate regionale ( 1921: Mica
înţelegere, alături de Iugoslavia şi
Cehoslovacia; 1934: Înţelegerea
Balcanică alături de Iugoslavia,
Grecia şi Turcia)
 Regimul politic
• Se păstrează monarhia constituţională
• Regele Carol II instaurează începând din
1937 un regim de autoritate monarhică,
desfiinţând partidele politice
• Nu face faţă cedărilor teritoriale din vara-
toamna lui 1940 ( Basarabia-URSS,
Transilvania- Ungaria, Cadrilaterul-
Bulgaria) şi este înlocuit de fiul său Mihai I
• Conducerea aparţinea de fapt Generalului
Mihai Antonescu care implică România în
al Doilea Război Mondial alături de
Puterile Axei (1941-1944)
 Spre comunism
• Germania pierde însă războiul iar
România este ocupată de trupele
sovietice
• La 23 august 1944 Antonescu este
înlăturat şi se crează un guvern
majoritar comunist
• În 1948 regele este obligat să abdice
iar România devine Republică
Populară Comunistă