Sunteți pe pagina 1din 13

PREZENTARE LA DISCIPLINA:

EDUCAȚIA INCLUZIVĂ

SINDROMUL DOWN
Realizat:
Inga Trofim, FAM,
Canto popular, anul-3
Ce este Sindromul Down:
-Sindromul Down (trisomia 21) reprezintă
cea mai comună cauză genetică de retard
mintal ușor și moderat (maladie prezentă la
copil încă din momentul conceperii), cauzată
-Toate persoanele cu Sindrom de prezența unui cromozom 21 suplimentar.
Down prezintă un anumit
grad de dificultate de învățare -Denumirea Down provine de la medicul
(retard mintal ușor sau englez John Langdon Down, primul care a
moderat). descris acest sindrom în 1886, cu un secol
-Gradul de dizabilitate diferă înainte ca acest cromozom sa fie descoperit.
de la o persoană la alta și este
greu de estimat la momentul
nașterii.
Genetica sindromului Down

Sindromul Down

Mozaicismul Trisomia
(întalnit la 2% din Translocația standard 21 (cel
persoanele cu (întâlnită la 3-4%) mai des întalnita
sindrom Down) cca 94%)
Informarea prenatală
De obicei sindromul Down este diagnosticat clinic în
perioada neonatală sau la naștere, datorită dismorfiilor
evocatoare care, deși variază la diferiți pacienți,
realizează un aspect fenotipic caracteristic.

-Nou-născutul cu trisomie 21 are talia și greutatea sub


limita normală corespunzătoare vârstei, hipotonie
1- teste de diagnostic musculară, hiperextensibilitate articulară și reflex Moro
2- teste de monitorizare  redus sau absent, reflexul rotulian este slab.

- Nou-născutul prezintă craniul mic și rotund, cu occiput


aplatizat și fontanele largi care se vor închide cu
întârziere. Fața este rotundă, profilul feței este plat din
cauza hipoplaziei oaselor proprii ale nasului, iar fruntea
este bombată. Fantele palpebrale sunt orientate oblic, în
sus și în afară.
-Urechile sunt mai jos inserate, mici, rotunde și displazice.
-Conductul auditiv este mic, iar hipoacuzia și surditatea pot afecta 50% dintre
pacienții cu sindrom Down, la orice vârstă.
-Gura este mică, deschisă, cu protruzie linguală. 
-Limba este mare 
-Bolta palatină este înaltă și îngustă.
-Gâtul este scurt, gros, cu exces de piele pe ceafă.
-Mâinile sunt scurte și late cu deget V ce poate prezenta brahidactilie sau 
clinodactilie (încurbare)
Spațiul interdigital I de la picior este mult mai larg comparativ cu normalul.
- Toracele poate fi în pâlnie, cu mameloane aplatizate și cifoză dorso-lombară.-
Care sunt cauzele
sindromului Down?
Posibile cauze:
- tulburări hormonale
- radiații
- infecții virale
- probleme imunologice
- vârsta mamei
Problemele de sănătate întâlnite des la
copii și adulții cu Sindrom Down
• În adolencență apar probleme de
ordin emoțional și psihologic;

• Izolarea, tristețea, furia


duc la conștientizarea
propriei dizabilități.

• Interesul asupra sănătății


reproducerii trebuie să se
adreseze atât baieților,
cât și fetelor.
Cele mai eficiente metode şi
forme de lucru cu astfel de
copii includ:
-logoritmica pentru dezvoltarea
mișcărilor;
-organizarea temporală a
vorbelor;
- nu sunt folosite cuvintele
„spune”, „repetă”, deoarece acest
lucru poate duce la refuzul de a
comunica.
Metode de dezvoltare fizică si
psihica:
•Jocuri;
•Tratamente:
-Tratamentul Kinetoterapeutic;
-Cromoterapia;
-Art-terapia;
-Meloterapia.
Un specialist ce lucrează cu copii cu sindrom Down va ţine cont de
următoarele idei:
- un astfel de copil are speranțe, drepturi și demnitate, în ciuda condiției
sale, el este o persoană,
- fiecare copil își poate manifesta sentimentele, ca şi orice alt copil. Nu
trebuie de căutat “manifestări ale sindromului” în comportamentul şi
emoțiile lui,
- nevoile de bază ale unui copil cu sindrom Down nu diferă de nevoile
altor copii,
- adesea, părinții copiilor tipici se tem că copiii lor comunică cu semenii
lor cu sindromul Down.
Concluzie:
Principalele probleme cu care se confruntă
persoanele cu sindrom Down sunt:
-Acceptarea din partea comunităţii în caretrăiesc;
-Acceptarea în sistemul de învăţământ;
-Tranziţia de la sistemul educaţional la angajare;
-Accesul la locurile publice de muncă;
-Viaţă independentă.
Procesul de dezvoltare, educare a copiilor cu sindromul
Down nu este posibil fără o cooperare strânsă cu echipa de
specialişti, cu părinții lor. Pentru a include social un copil
cu sindrom Down este necesar de un parteneriat, rata de
succes fiind mai mare atunci când se lucrează asupra mai
multor factori simultan.

S-ar putea să vă placă și