Sunteți pe pagina 1din 49

MAMOGRAFIA- TEHNICĂ,

INCIDENȚE, CONTROLUL
CALITĂȚII
Glanda de formă, dimensiuni și compoziție variată
constă din 15- 20 de lobi separați de stroma din țesut
conjunctiv, cu proporție variabilă de țesut adipos.
Fiecare lob se termină cu un duct principal ce se
deschide la mamelon; lobii se formează din unirea
lobulilor drenați de ducte; glanda este separată de
mușchiul pectoral situat posterior prin grăsimea
retromamară.
1. MLO
Conține cel mai mare procent de de țesut
mamar pe un film. Inițial a fost folosită
singură pentru examinarea sânului în procesul
de screening ( 1986 ), iar din anul 1995 se
folosește împreună cu incidența CC ca și
examinări de rutină.
Unghiul de înclinare față de verticală al
casetei este de obicei 45º, variațiile fiind în
funcție de pacient 30-70° ( la pacientele
foarte slabe brațul poate fi poziționat
aproape vertical );
-marginea casetei se orientează paralel cu
pectoralul.
Pacienta este orientată inițial oblic apoi cu fața la
aparat, cu sânul de examinat mai aproape, picioarele
ușor depărtate pentru stabilitate, cu brațul ipsilateral
ridicat, cotul flectat poziționat în spatele casetei;
caseta este ridicată
astfel încât marginea
inferioară a sânului
să fie cu 2- 3 degete
deasupra marginii
inferioare a casetei;
- tehnicianul își plasează mâna pe cutia
toracică și aduce anterior sânul având
policele plasat pe partea mediană și întinde
sânul extern și cranial pentru a facilita
contactul cu caseta, iar pacienta se apleacă
ușor în față pentru a facilita contactul ( ca o
ușoară cifoză ); încă susținând sânul,
comprimând deja țesutul mamar, cu cealaltă
mână se trage umărul în sus și se extinde
axila pentru a include cât mai mult din
prelungirea axilară pe film, apoi cu această
mână se nivelează, întind pliurile
tegumentului.
Tot timpul mușchiul pectoral al pacientei
trebuie menținut relaxat.
Placa de compresie este astfel concepută
încât să se adapteze perfect spațiului
dintre capul humeral și peretele toracic iar
manevrele se fac cu grijă pentru a nu
traumatiza sternul, coastele.
Mâna care susține sânul nu trebuie
retrasă prea repede, altfel sânul va" cădea ";
mamelonul trebuie menținut în profil
perfect, iar pe imagine să se prindă și pliul
inframamar.
Pe o mamografie în incidență MLO
trebuie să se poată identifica axila,
prelungirea axilară țesutul glandular,
mușchiul pectoral ( până la nivelul
mamelonului sau chiar cu 1 cm mai jos de
acesta ), pliul inframamar. Cele două MLO
trebuie să fie simetrice, mușchiul pectoral
să apară ca un V.
Defecte
- lipsa de vizualizare a axilei = caseta a fost poziționată prea
jos
- lipsa vizualizării mușchiului pectoral = pacienta nu s- a
aplecat, nu a extins brațul și umărul
- lipsa unei porțiuni de țesut mamar = asistentul nu a plasat
mâna pe cutia toracică inițial pentru a tracționa întreaga
glandă
- lipsa porțiunilor inferioare = picioarele nu au fost aliniate cu
restul corpului / asistentul a îndepărtat prea repede mâna /
caseta a fost poziționată prea sus
- mamelonul nu apare în profil = corpul
pacientei nu a fost paralel cu caseta
- penetrare slabă = compresie insuficientă
- expunere incorectă = centrare incorectă
pliuri ale tegumentului
2. CC

Pe această incidență lipsesc porțiunea


supero- posterioară, prelungirea axilară și
cea mediană extremă;
- fasciculul de raze este vertical, cu direcția
de propagare în jos,
- filmul se marchează pe lateral spre axilă.
Pacienta este poziționată cu fața la aparat,
rotată ușor ( 15- 20 º ) pentru ca partea de
examinat să fie mai aproape de casetă,
caseta ridicată la nivel de șanț inframamar.
Asistentul se poziționează de partea opusă
celei de examinat și susține sânul cu palma
pentru a-l aduce la unghi de 90º cu corpul,
îl sprijină pe casetă și retrage ușor mâna,
pentru ca mamelonul să fie poziționat pe
mijlocul casetei și în profil.
Capul pacientei este rotat în partea opusă, umărul lăsat în
jos pentru relaxarea mușchiului pectoral; se întind pliurile
tegumentului și se comprimă concomitent.
Automat compresia este îndepărtată la
sfârșitul expunerii. Atenție trebuie acordată
prinderii mușchiului pectoral (30- 40 % din
cazuri ), să nu existe imagini suprapuse,
mamelonul să fie vizualizat din profil, să fie
vizibilă regiunea mediană, să nu existe
pliuri ale tegumentului.
Defecte
- vizualizarea claviculei, mandibulei, cerceilor
- mamelonul nu este în profil ( înălțime
necorespunzătoare a casetei )
- lipsa penetrării corecte a țesuturilor
( compresie insuficientă )
3. Incidențe speciale
3A CC extinsă rotată lateral
Incidența CC obișnuită nu vizualizează
satisfăcător cadranele superioare, bine vizibil
de altfel în incidența MLO, dar dacă este
nevoie de vizualizare a acestor regiuni în 2
incidențe o folosim pe aceasta, pentru că
expune bine cadranele externe, axila,
prelungirea axilară.
Defecte
- lipsa vizualizării corespunzătoare a axilei =
semnifică faptul că mamelonul nu a fost
adus spre marginea mediana a casetei
înainte de a se apleca spre spate
- mamelonul nu este în profil = pacienta nu s-
a aplecat suficient pentru a permite ca
partea mediană să fie rotată intern
- compresie insuficientă = compresie prea
aproape de capul humeral
- expunere incorectă = poziție incorectă a
celulei
- falduri ale tegumentului
3B. CC extinsă rotată median

Se folosește pentru a vizualiza optim


cadranele interne
Pacienta se poziționează cu fața la
aparat, cu sternul la aproximativ 8 cm
de marginea mediană a casetei, ambii
sâni se ascensionează și se plasează pe
casetă care de data aceasta este
poziționată mai jos de cât de obicei
- dacă o poziționez clasic mamelonul nu
mai poate fi plasat în profil ,
- este împinsă ușor de asistent spre aparat,
iar sânul de examinat este întins și rotat
pentru a aduce regiunile postero- mediene
pe casetă
Defecte
- lipsa vizualizării corespunzătoare a
părților mediane = pacientul trebuie să
se apropie mai mult iar părțile mediene
trebuiesc rotate ai mult
- mamelonul nu se vizualizează în profil =
caseta este poziționată prea sus / sânul nu
a fost ridicat suficient / întins suficient
- film subexpus = compresie incorectă
3C. CC extinsă ( Cleopatra )

Incidența se folosește pentru leziuni


decelate în incidența MLO în prelungirea
axilară dar nedecelate în incidența CC,
pentru pacientele cu prelungire axilară a
glandei.
Pacienta se apropie de aparat, caseta se
plasează sub șanțul inframamar, sânul este
centrat la mijlocul casetei, picioarele și
bazinul pacientei se plasează paralel cu
caseta; se ridică și se plasează sânul, se
înclină lateral la un unghi de 10- 15º cu
brațul întins deasupra capului.
Defecte
- pacienta nu se poate roti, poziția fiind
dificilă
3D. Proiecții laterale ML
respectiv LM
3D1 Incidența ML
Pentru această incidență tubul și caseta
sunt poziționate vertical, pacientul se
plasează cu fața la aparat, cu caseta
lateral, pacienta se ține cu mâna de mâner;
caseta se ajustează pentru a include
regiunile inferioare pe film;
mâna asistentei ridică sânul de pe cutia
toracică având policele plasat pe regiunea
mediană, sânul este întins în sus și exterior
cu mamelonul în profil; umărul opus este
împins spre spate, apoi după compresie este
readus în poziție astfel încât planul corpului
să fie perpendicular pe film.
Defecte
nevizualizarea tuturor regiunilor sânului
= întindere insuficientă a țesutului
mamar
mamelonul nu este în profil = pacienta a
fost plasată prea în față / prea în spate .
3D2 Incidența LM
Caseta se poziționează pe stern, mâna este ridicată,
corpul este rotat ușor spre intern; incidența este folosită
pentru vizualizarea leziunilor mediene pentru că expune
tot sânul, inclusiv marginea inferioară; vârful casetei se
situează la nivelul incizurii suprasternale, sternul la
marginea casetei

t
Defecte
- nevizualizarea tuturor regiunilor sânului =
pacienta plasată prea departe de casetă
- mamelonul nu este în profil = pacienta a
fost plasată prea oblic / mâna este ridicată
prea mult
3E. Proiecția pentru prelungirea axilară

Incidența se folosește în cazul pacientelor cu


afectarea limfonodulilor în cazul neoplasmelor mamare
, sau pentru vizualizarea glandei axilare accesorii.
Pacienta se poziționează cu fața la aparat, picioarele fac
un unghi de 15º cu linia mediană, mâna ridicată
pusă pe cap;
- tubul se înclină la 45º cu orizontala,
marginea superioară a casetei se plasează la
nivelul incizurii suprasternale și a capului
humeral când mâna este ridicată; pacienta
se apleacă spre aparat pentru a intra caseta
în axilă, apoi brațul se sprijină pe casetă.
Defecte
- film cu imagine fără penetrare ( blur ) =
compresie incorectă
- pliuri tegumentare
4. Compresia focală
Această incidență aduce informații în
plus pe o zonă suspectă ( respectiv
decelează dacă există margini nete sau
nu ) care se identifică pe incidențele CC
sau MLO, luând în considerare distanța
față de tegument, mamelon;
poziționarea este identică cu incidența
de referință, efectuându-se compresie pe
o anumită regiune.
5. Mamografia mărită

Incidența este folosită pentru zone cu microcalcificări


din incidențele CC sau MLO, focusul folosit în acest caz
este mic, 0,1 mm2 ( pentru o mărire de 2x ), nu se
folosește Bucky ( ar trebui ca radiografia mărită să nu
aibă suficient contrast, dar cu cât distanța obiect- film
este mai mare, deci și pătura de aer interpusă, contrastul
se îmbunătățește pentru că radiația împrăștiată este
angulată și nu mai ajunge la film ).
6. Incidența cleavage

Se folosește rar, pentru leziuni


interne profunde, vizualizează ambii
sâni și pliul intermamar
7. Mamografia implanturilor

Implantul se împinge posterior atât cât se


poate.
INCIDENȚE INVERSATE
CC inversat la bărbați sau cifoze

MLO inversat la pacienți cu pectus


excavatus sau intervenții pe cord deschis

S-ar putea să vă placă și