Subiecte esentiale gineco

1. Uter didelf, bicorn, septat

Imagistică: metode de diagnostic: ecografia transabdomi-nală (US) şi cea transvaginală (TVS),

histerosalpingografia (HSG), imagistică prin rezonanță magnetică (IRM); metoda de primă intenție:
US/TSV; metoda optimă de diagnostic şi identificare a complicațiilor sau/şi asocierilor patologice.

IRM: Recomandări protocol IRM (1.5-3 T, body coil): 3 planuri T2 FSE, corect orientate (a se respecta
paralelismul cu axul lung uterin); coronal şi/sau axial T2 SSFSE pe ab-domen şi pelvis pentru identificarea
malformațiilor renale; ponderații T1 SE şi T1 FS pentru identificarea complicațiilor/asocierilor patologice
şi pentru definirea mai netă a conturului uterin extern; reducerea artefactelor de mişcare generate de
peristaltica intestinală şi uterină fiziologică: administrare cu 30 de minute înainte de examinare a unui
agent antiperistal-tic: exdrotaverină (No-spa® per oral) sau butylscopolamină (Buscopan® IV);

Didelf

Caracteristici generale: duplicare completă a coarnelor uterine şi cervixului, fără comunicare între
segmentele du-plicate; 75% asociază şi sept vaginal longitudinal (ocazional sept transvers generator de
obstrucții).

US/TVS: coarne uterine divergente, de aspect simetric, fără comunicare între cele 2 cavități
endometriale; 2 cervi-xuri non-comunicante (obligatoriu documentate pentru dg corect).

HSG: opacifierea separată a celor 2 canale endocervi-cale, care comunică fiecare cu câte o cavitate
endometrială deservită de o singură trompă; atenție: canularea unui singur orificiu cervical poate mima
uterul unicorn.

IRM:

– secvențe diagnostice: 3 planuri ponderate T2

– 2 coarne uterine, complet separate, cu aspect divergent, dar simetric, de volum redus, însă cu
anatomie loco-regională păstrată

– 2 cervixuri separate, aflate în proximitate, însă non-comunicante

– prezența unui sept vaginal transvers unilateral generează la pubertate apariția unui
hematometrocolpos: hipersemnal în ponderații T1 standard (SE) şi T1 cu saturare de grăsime (FS).

Bicorn

Caracteristici generale: fuziune incompletă a mio-metrului fundic (contur extern concav) cu 2 coarne
uterine divergente, simetrice, comunicante caudal;

– uterul bicorn complet (clasa IVa): indentație fundică extinsă până la nivelul orificiului cervical intern

– uterul bicorn parțial (clasa IVb): indentație fundică de lungime variabilă, se opreşte în proximitatea
orificiului cervical intern

US/TVS (acuratețe diagnostică =90%):

–necesare secțiuni ortogonale de-a lungul axului longitudinal uterin

–vizualizarea unei indentații fundice mai mari de 1cm

–complexe endometriale convergente caudal

Cauze de erori diagnostice: aspect convex al fundului uterin secundar malpoziției (ante/retroflexie) sau
unui leio-miom / adenomiozei.

HSG (acuratețe diagnostică=50%):

– opacifierea cavităților endometriale într-un unghi obtuz de peste 105 grade (un unghi ascuțit-sub 75
sugestiv pentru uter septat)

– distanța intercornuală mai mare de 4 cm sugestivă pentru uterul bicorn.

IRM (acuratețe diagnostică=100%):

– secvențe diagnostice: 3 planuri ponderate T2 FSE cu felii subțiri ≤ 4 mm, în axul lung al uterului

– măsurarea indentației: de la vârful indentației fundice la linia care conectează cele 2 seroase ale
coarnelor uterine: H peste 1cm

– esențial pentru diagnostic: identificarea comunicării între cavitățile endometriale sau/şi canalele
endocervicale.

Septat

Caracteristici generale: cea mai frecventă malformație uterină (55%); secundar resorbției incomplete a
septului utero-vaginal; sept median cu fuziunea miometrului fundic (25% din cazuri septul prezintă
extensie şi la nivel vaginal); septul: componenta superioară de tip muscular miometrial şi componenta
inferioară de tip fibros.

– uter septat complet (Va)-septul se extinde până la ori-ficiul cervical extern

– uter septat incomplet (Vb): sept de lungime variabilă, care se opreşte în proximitatea orificiului
cervical extern

– fundul uterin are contur convex sau doar discret concav (înălțime indentație ≤ 1 cm)

– 2 cavități endometriale simetrice şi înguste.

US/TVS: TVS → acuratețe diagnostică de 92%, amelio-rată de histerosonografia 3D; Componenta

fibroasă a septului = hipoecogenă; fund uterin aplatizat sau convex.

HSG (acuratețe diagnostică = 29%): aspect similar ute-rului bicorn; elemente de diagnostic diferențial în
favoarea uterului septat:

–unghiul intercornual ascuțit

–distanta intercornuală < 4 cm.

IRM (acuratețe diagnostică=100%):

–secvențe diagnostice: 3 planuri T2 FSE, felii subțiri, respectând axul lung uterin

– important: aprecierea corectă a fundului uterin, care are aspect convex (se pot utiliza ponderații T1 cu
contrast atunci când proximitatea fundusului uterin cu ansele intestinale împiedică aprecierea corectă a
conturului extern)

– septul: izosemnal cu miometrul în treimea superioară, hiposemnal în treimea inferioară

–canale endometriale simetrice şi înguste

–uterul septat complet: duplicație completă a cervixului cu anatomie zonală normală.

2. Leiomiomul uterin

Caracteristici generale:

– masă solidă subendometrială, amprentând sau deviind linia endometrială sau care prolabează în
endometru sau periferic uterin subseros

– net delimitat, rotund sau ovalar

– când prolabează în cavitatea uterină sau este subseros poate fi pediculat

US: masă hipoecogenă subendometrială, în continuitate cu miometrul; endometrul supraiacent deviat,

dar nu infiltrat/întrerupt

– posibile hiperecogenități interne amorfe, cu umbră acustică (calcifieri) şi umbră acustică marginală

– Doppler: vascularitate variabilă internă, indice de rezistență internă vasculară variabil cu gradul de
vascula-rizare.

CT: nativ: masă izodensă cu uterul, uneori modificând conturul neinvaziv spre exterior; postcontrast i.v.:
iodofilie variabilă, de la neglijabilă la accentuată.

IRM:

– T1: masă omogenă, izointensă cu miometrul, hipersemsemnal intern posthemoragie

– T1+Contrast: grad variabil de gadolinofilie, vezi CT

– T2: masă hiposemnal/intens hiposemnal

– contur net, bine definit față de miometru

– efect de masă asupra canalului endometrial, uneori cu retenție fluidă endometrială

– DW+ADC+ACI: Fără restricție (hipoDw, hiperADC, hipoACI).

3. Adenomiomul

Caracteristici generale: masă miometrială difuz delimi-tată şi cu efect de masă; situare corporeală
miometrială.

US:
– masă hipoecogenă, heterogenă miometrială, cu contur imprecise

–uneori structuri microchistice interne transsonice

–Doppler: vascularizație crescută punctiform difuz şi cu vase multiple penetrante în leziune.

CT: nespecifică, iodofilie punctată, asociată cu arii nei-odofile microchistice.

IRM:

– T1 FatSat: deseori indistinctă față de miometru, cu excepția focarelor în hipersemnal, de

microhemoragie, in-constante

– T1+Contrast: nespecific, nu este necesar, aspect de gadolinofilie pătată, alternând cu arii

negadolinofile (swiss cheese)

– T2: masă circumscrisă, dar imprecis delimitată, hipo-semnal cu focare hipersemnal interne (50% din
cazuri), unghi ascuțit între marginile masei şi endometru.

4. Leiomiosarcomul

Caracteristici generale: masă solitară, heterogenă, im-precis delimitată, situată intramural miometrial,
cu focare he-moragice şi de necroză; deplasează şi infiltrează endometrul. US: masă uterină
heteroecogenă situată intramural cor-poreal uterin. US – imprecisă în stabilirea extensiei locale sau
pelvine a bolii.

CT: dificil de diferențiat nativ, uter voluminos, cu arii de hemoragie şi necroză centrală. Postcontrast:
masă cu iodofilie heterogenă şi necroze neiodofile.

IRM:

– T1: Masă cu hiposemnal/semnal intermediar, cu arii hipersemnal de hemoragie intratumorală

subacută

– T2: masă miometrială de semnal intermediar, cu mărire uterină şi arii de necroză intratumorală în
hipersemnal

– T1+contrast: încărcare heterogenă inferioară miometru-lui indemn, cu arii negadolinofile de necroză şi

hemoragie.

5. Polipul endometrial

Caracteristici generale: masă pediculată în cavitatea en-dometrială; bandă de tranziție endometrială

intactă; frecvent în regiunea fundică a cavității endometriale.

US - endovaginal: masă intraluminală endocavitară ute-rină, fără modificarea liniei de tranziție, mici
chiste interne, de regulă spontan hiperecogenă şi cu pedicul unic vascular la evaluare Doppler.

CT: masă endouterină cu iodofilie prezentă în timpii tardivi (portali).

IRM:
– T1: izointensă cu endometrul şi cu mici incluziuni hipointense

– T2: hipo-izointens față de miometru, uneori cu incluzii mici chistice (hipersemnal) şi cu centru mai
hipointens

– T1FS+Contrast: priză de Gadoliniu omogenă, tardivă, uneori nespecifică.

6. Carcinomul endometrial + FIGO

–FIGO O – cc în situ

–FIGO I – tumoră limitată la corp, cu subdiviziuni IA- limitată la endometru, IB – invazie sub 50%
endometru, IC invazie peste 50% endometru

– FIGO II – extensie la cervix, cu subdiviziunile IIA –afectare endocervicală glandulară şi IIB – afectare
cervicală stromală

– FIGO III - extensie extrauterină, dar nu şi extrapelvină, cu subdiviziunile IIIA – invazia seroasei /
anexelor / citologie pelvină pozitivă, IIIB - invazie vaginală şi IIIC – adenopatii pelvine

– FIGO IV – afectare de organe învecinate sau determi-nări secundare la distanță, cu subdiviziunile: IVA –
invazia vezicii, a rectului sau a ambelor, IVB – determinări la distanță, inclusiv adenopatii inghinale sau
retroperitoneale

– Grading tumoral: de la grad I (bine diferențiat) la gradul III (anaplastic).

Imagistică - metode: Ultrasonografie, CT, IRM. Caracteristici generale: masă polipoidă endometrială, de
dimensiuni variate, cu posibilă invazie miometrială, cervicală sau vaginală.

US: endocavitar: masă endometrială polipoidă sau în-groşare endometrială difuz conturată; întreruperea
haloului subendometrial = invazie miometrială; mai puțin performantă în evaluarea cervicală,
parametrială sau a adenopatiilor.

CT: nativ: dificil de diferențiat între conținutul endome-trial normal şi patologic; postcontrast i.v.: masă
endometrială relativ slab iodofilă comparativ cu miometrul; performanța redusă în stadializare locală,
utilă în evaluarea adenopatiilor şi determinărilor secundare.

IRM: metodă de elecție în stadializare; Masă hipo - izo-semnal T1, heterosemnal / hipersemnal T2,
situată endome-trial; evaluarea liniei stromale joncționale (hiposemnal T2)

– lipsa afectării acesteia exclude invazia miometrială.

7. Endometrioza

Caracteristici generale: chiste ovariene complexe, mase solide în Douglas, ce leagă suprafața postero-
inferioară ute-rină de fața anterioară recto-sigmoidiană; aderente; elemente hemoragice în diverse
stadii de evoluție.

US: „chist de ciocolată” – chist cu multiple ecouri inter-ne, cheaguri ce simulează mase, dar nu au
semnal vascular Doppler; plăci peritoneale rotund-ovalare plate.

CT: fără rol în diagnosticul specific, structuri chistice complexe pelvine.

IRM: structură chistică cu conținut hipersemnal T1 (sân-ge), persistent şi în FatSat, hiposemnal T2; plăci
hipersemnal /semnal intermediar T1 peritoneale, net delimitate, plate, hipersemnal T2; T1 FS+ contrast:
slabă încărcare tardivă periferică; localizări tipice: ventral de joncțiunea recto-sig-moidiană, uterin
subseros, endometrial extern.

8. Cancerul de col uterin

Imagistică - metode: ecografia abdominală, ecografia intravaginală, CT, RM.

Ecografia abdominală: decelează determinări secunda-re la distanță, diseminate pe cale limfatică şi

hematogenă; evidențiază uretero-hidronefroză.

Ecografia intravaginală: vizualizează formațiunea tumo-rală izo/hipoecogenă; decelează vascularizația

formațiunii la examinarea Doppler; în cazuri avansate poate decela invazia parametrială.

CT: decelează determinări secundare la distanță (inclusiv torace); decelează adenopatiile iliace şi lombo-
aortice; în cazuri avansate poate decela invazia parametrială.

RM: examinare de elecție - rezoluție bună la nivelul țesuturilor moi

– secvențele T2 sunt optime pentru vizualizarea forma-țiunii tumorale, care apare în hipersemnal

– post contrast, formațiunea poate prezenta priză patolo-gică (important pentru chimio / radioterapie)

– examinare utilă pentru stadializarea tumorii (FIGO)

– decelează tumora de la stadiul IB, când apare ca focar de hipersemnal T2 la nivelul colului uterin

– în stadiul IIA tumora invadează treimea superioară a vaginului

– în stadiul IIB tumora invadează parametrele (se între-rupe stroma cervicală fibroasă, ce apare în
hiposemnal pe secvențele T2). Stadiul este esențial pentru managementul terapeutic. Importanța
secvențelor oblic axiale T2

– în stadiul IIIA tumora invadează treimea inferioară a vaginului

– în stadiul IIIB tumora invadează peretele pelvin cu uretero-hidronefroză

– în stadiul IVA tumora invadează vezica urinară sau rectul (întreruperea hiposemnalului la nivelul
peretelui rectal sau vezical cu priză de contrast)

– în stadiul IVB – determinări secundare la distanță.

9. HSG – indicatii, contraindicatii

Indicatii:

– Infertilitatea - investigație de primă linie.

– Avorturi spontane recurente: identifică cauze mecanice, cu variante anatomice sau modificări
dobândite ale uterului şi trompelor uterine.

– Anomalii uterine: defecte de fuziune ale ductelor Mu-eller, polipi, sinechii, leiomioame, adenomioză,
hiperplazie endometrială.
– Anomalii tubare: obstrucție tubară (cea mai frecventă cauză de infertilitate), leziuni tubare
(hidrosalpinx, sindrom aderențial peritubar, salpingită).

– Evaluare postoperatorie a trompelor uterine în chirurgia repermeativă a acestora.

Contraindicații:

–Sarcină în evoluție.

–Boală inflamatorie pelvină activă.

–Alergia severă la substanța de contrast iodată (foarte rar).

–Relative: sângerarea menstruală.

10. Chisturi ovariene

Caracteristici imagistice generale:

– dimensiuni: 3 mm - 8/10 cm

– aspect general:

– chistul simplu unilocular (perete subțire, conținut lichidian omogen):

- US: formațiune transonică, întărire acustică, fără semnal Doppler intrinsec;

- IRM: hiposemnal T1, hipersemnal T2

- CT: densitate lichidiană (0-10 UH)

- caracteristic chisturilor funcționale (hormonale), în special celor de tip folicular

– chistul complex: peretele: poate fi gros şi hipervasculari-zat (mod Doppler: IR redus → benign; IR
crescut → malign)

- aspect intrinsec heterogen, secundar conținutului parafluid: hemoragic / proteic / adipos; prezenței
intrinseci a septelor, nodulilor murali, proiecțiilor papilare, maselor solide, calcificărilor

- la menopauză, frecvent asociat neoplaziei ovariene Clasificare

a. Chisturi ovariene benigne

– funcționale

- foliculare

- luteale

- tecale luteinice sau de hiperstimulare ovariană

– hemoragice: chisturi funcționale complicate hemoragic

– endometriozice

– chistadenome
 - chistadenomul seros

- chistadenomul mucinous

– dermoide (teratom matur)

Particularități radio-imagistice în funcție de subtip:

-chistul folicular: unilocular, caracteristic fazei foli-culare menstruale; perete subțire, care se îngroaşă şi
devine hipervascularizat în apropiere de ovulație; poate prezenta nodul mural avascular

– chistul luteal: unilocular, caracteristic fazei secretorii menstruale; perete gros hipervascularizat; aspect
pseudosolid în cazul colapsului chistic

– chisturile de hiperstimulare ovariană (chistul tecal luteinic): bilateral: mase chistice pluriseptate;
frecvent asociate unei sarcini molare (masă uterină centrală, hiper-vascularizată).

– chisturile hemoragice: funcționale complicate, unilate-rale; US: ecouri intrinseci grosiere sau sediment
hiperecogen; IRM: nivel fluid-fluid hipo-hipersemnal T2, hipersemnal T1FS, perete net delimitat-regulat.

– chisturile endometriozice (endometrioame): teren hiperestrogenic; glande endometriale ectopice; 30-

50% loca-lizare ovariană bilaterală (kissing ovaries); clinic: infertilitate, sdr aderential; US: ecouri fine
(chistul de ciocolată); IRM: semnal T2 „în degrade” (fenomenul de shading), hipersemnal T1FS, perete
mai imprecis delimitat, mici neregularități pari-etale, secundare aderențelor; asocieri patologice (dg.
IRM): plăci endometriozice = hiposemnal T2 (seroase intestinale, uter, fund de sac Douglas, sept recto-
vaginal); adenomioză, carcinom endometrioid.

– chistadenomul seros: menopauză (≥ 50 de ani); chist complex → frecvent proiecții papilare/septe mai
mult sau mai puțin vascularizate.

– chistadenomul mucinos: preclimax (35-45 ani); chist complex; US: aspectul de chist în chist; IRM:
conținut pro-teic → semnal mai intens în ponderații T1 şi mai redus în ponderații T2.

Atenție: cu cât cuantumul componentei solide este mai mare, mai vascularizat şi cu difuzie mai
restricționată (ADC mic), cu atât mai mare șansa de chistadenocarcinom

– dermoidul sau teratomul matur: tumoră germinală caracteristică femeilor sub 45 de ani (reprezintă
25% din tumorile ovariene); cea mai frecventă masă ovariană întâlnită la vârste pediatrice; aspect
general = formațiune chistică com-plexă, cu o componentă adipoasă de regulă bine reprezentată şi
incluziuni calcare secundare dinților sau fragmentelor osoase.

US: leziune chistică complexă; componenta adipoasă → aspect hiperecogen; 3 variante sonografice:

– nodul hiperecogen intrachistic cu atenuare acustică (nodul Rokitansky = avascular)

– masă ovariană hiperecogenă cu sau fără atenuare se-cundar conținutului seboreic

– masă chistică cu multiple incluziuni lineare ecogene secundare firelor de păr.

CT: densitate de tip grăsos, negativă; pot fi prezente incluziuni calcare.

IRM: incluziuni adipoase în hipersemnal T1 SE, care este suprimat pe secvențele cu saturare de grăsime,
hiposemnal intens pentru incluziunile calcare sau fibroase/fire de păr atât în ponderații T1, cât şi T2; în
cazul unui dermoid de dimensiuni mici sau cu o componentă adipoasă redusă (de tip microscopic), sunt
extrem de utile secvențe de tip T1 GRE in şi out of phase (reducerea intensității semnalului componentei
adipoase în opoziție de fază).

b. Chisturi ovariene maligne

Chistadenocarcinome sero-papilare sau mucinoase (primele ca frecvență între neoplaziile ovariene,

origine epitelială).

– perete intens vascularizat; septe vascularizate; frecvent prezintă proiecții papilare sau nodul mural
/masă solidă intrin-secă vascularizată; componentele solide cu semnal Doppler prezent (IR crescut) şi cu
restricție de difuzie (hipersemnal intens DWI la b1000)

– asociază: ascită şi depozite peritoneale de tip placă sau nodul, precum şi depozite capsulare hepato-
splenice (aspect chistic sau lamelar); depozitele peritoneale grosiere de la nivel mezenteric/mezocolon
realizează aspectul specific de „cozonac omental” (omental cake)

Imagistică: US de primă intenție, urmată de IRM pelvin pentru stadializarea loco-regională şi CT TAP
(torax - abdo-men - pelvis) pentru detectarea metastazelor la distanță.

Atenție: metoda optimă de detecție precoce a determinări-lor secundare peritoneale şi capsulare = IRM
care permite:

– identificarea hipersemnalului patologic pe ponderațiile în difuzie

– confirmare pe ponderațiile T1 FS postcontrast

– situsuri de interes: seroase intestinale, seroasă uterină,

trompe, capsulă hepatică, capsulă splenică, oase bazin

– depozitele peritoneale tip placă, precum şi implanturile capsulare de tip chistic sunt detectate cu
sensibilitate net crescută prin IRM (grosimi şi respectiv diametre de la 2 mm), chiar în ponderații T2
standard.

11. Tumori ovariene maligne

Clasificare

Tumori primare ovariene

Chistadenocarcinome (vezi chisturile ovariene) Carcinomul endometrioid: apare pe fond de hiperestro-

genism; al treilea ca frecvență după chistadenocarcinoame; asociat în 20% din situații cu endometrioză;
aspect chistic complex; componenta solidă bine reprezentată, de tip nodular, intens vascularizată.

Tumora cu celule Sertoli-Leydig: caracteristică femeii sub 30 de ani, cu fenomene de masculinizare

datorită secreției de testosteron; leziune solidă, net delimitată, relativ omogenă, bine vascularizată.
Disgerminomul: tumoră non-funcțională, caracteristică decadelor 2-3 de viață; omoloagă seminomului
testicular; masă unilaterală, voluminoasă, polilobulată, moderat vascu-larizată, asociază ascită şi
pleurezie semnificative.

Tumora de sac Yolk: caracteristică decadei a 2-a de viață; leziune solidă, voluminoasă (peste 20cm),
unilaterală, cu in-cluziuni chistico-necrotice, bine vascularizată; asociază ascită semnificativă şi
adenopatii retroperitoneale voluminoase; poa-te fi sincronă cu teratomul matur; complicații:
hidronefroză.

Limfomul: rar ca şi localizare primară ovariană; caracte-ristic adultei tinere (35 ani); masă solidă,
omogenă, uni sau bilaterală, moderat vascularizată; de regulă fără ascită; loco-regional pot exista
limfonoduli cu aspect tumoral.

Carcinomul cu celule clare: tumoră de origine epitelială, rară, caracteristică vârstei adulte: 40-70 de ani;
masă chistică complexă, de regulă voluminoasă, unilaterală; caracteristic: noduli murali sau protruzii
solide intrachistice intens vascula-rizate, frecvent hemoragice; asocieri frecvente: endometrioză,
complicații tromboembolice, hipercalcemie.

Teratomul imatur: caracteristic femeii tinere, în primele 2 decade de viață; leziune predominant solidă,
cu focare adipoase difuz dispersate; structură intens heterogenă se-cundar calcificărilor şi incluziunilor
hemoragice; delimitare imprecisă; componenta solidă-intens vascularizată.

Tumori secundare ovariene

– 5-15% din tumorile ovariene maligne sunt de tip me-tastatic; frecvent leziuni bilaterale, cu
predominanța compo-nentei solide; la o pacientă cu neoplazie primară cunoscută; cancere care
metastazează frecvent în ovar: colon, gastric (tumora Krukenberg), sân, plămân.

Tumori ovariene rare

Struma ovarii: tumoră germinală monodermală, cu cel puțin 50% țesut tiroidian; aspect imagistic tip
teratom cu ocomponentă solidă centrală, intens vascularizată, Doppler: IR redus.

Carcinoidul ovarian: similar cu struma ovarii. Coriocarcinomul ovarian: leziune predominat solidă,
unilaterală, hipervascularizată, cu necroză centrală; beta HCG seric crescut.

Carcinomul embrionar ovarian: leziune predominant so-lidă, cu arii extensive necrotico-hemoragice;

epidemiologie: adolescente, decadele 2-3 de viață.

Carcinomul ovarian nediferențiat: leziune chistică complexă, pluriseptată; grosime pereți/septe: peste
3mm; diagnostic tardiv în stadii avansate (III sau IV).

Tumora mulleriană mixtă sau carcinosarcomul: mai frecventă în post-menopauză; leziune chistică
complexă, pluriseptată; ascită semnificativă; multiple implanturi pe-ritoneale.

12. Torsiunea de ovar

Imagistică - metode: ecografia (endovaginală sau trans-abdominală), CT / IRM.

Ecografie: ovar cu dimensiuni crescute, hiperecogen, cu foliculi care conțin detritusuri hemoragice;
Doppler: poate fi prezent semnal de tip arterial şi venos în fazele acute; fluxul venos certifică viabilitatea
ovariană; flux venos dispărut, cu flux arterial de tip înalt rezistiv; „whirpool sign” -vase torsionate în jurul
propriului ax.

CT: leziune hemoragică anexială - densități de peste 50 UH; masă anexială cu iodofilie variabilă; pedicul
vascular torsionat.

IRM: leziune anexială hiperintensă T1 - hemoragică; edem stromal ovarian - hiperintens T2; captare de
contrast variabilă; pedicul vascular torsionat.

13. Teratomul

Imagistică: ultrasonografia, RM.

US: aspect ecografic complex: poate fi în întregime ecoge-nă sau cu componentă chistică predominantă;
leziune chistică, cu noduli hiperecogeni, cu con de umbră posterior (noduli Rokitansky); multiple
ecogenitati liniare sau punctiforme (păr); nivel fluid-fluid.

RM: T1 componenta grăsoasă în hipersemnal; calcifică-rile, osul, părul în hiposemnal; T1 cu supresia

grăsimii este diagnostică.