CT Retroperitoneu

Dr. Andrei Lebovici

Sectia Radiologie Imagistica Medicala Spitalul Clinic Judetean de Urgente Cluj-Napoca

Anatomie
Variante normale

Retroperitoneul

Inflamatia
Trauma
Neoplasme

Anatomie
Variante normale

Retroperitoneul

Inflamatia
Trauma
Neoplasme

Spatiile anatomice ale retroperitoneului

Spatiul

delimitarea

continut

Pararenal anterior

Peritoneu, fascia perirenala anterioara

si fascia latero-conala

Pancreas, duoden,
colon ascendent
si descendent

Perirenal

Pararenal posterior

Rinichi, SR,
sistemul colector
Fascia perirenala anterioara si posteriora
proximal si vasele
hilare
Fascia renala posterioara, fascia
trasversalului si fascia deasupra
muschiului psoas

Grasime

Anatomie

APS spatiul pararenal

anterior
PS spatiul perirenal
PPS spatiul pararenal
posterior
RMP planul
retromezenteric
RRS spatiul retrorenal

Anatomie

ARF fascia renala

anterioara
PRF fascia renala
posterioara
LCF fascia lateroconala

Zonele anatomice ale retroperitoneului

Zona

Continut vascular

visceral

I. Median
(supramezocolic)

Aorta abdominala suprarenala, trunchiul

celiac, a.mezenterica superioara,
v. mezenterica sup si a. renale

Pancreas, duoden

II. Lateral superior

(inframezocolic)

Aorta abdominala infrarenala, VCI

infrahepatica, arterele si venele renale
(portiunea distala)

Rinichi, SR,
sistemul colector
proximal

III. Pelvin

Arterele si venele iliace

Anatomie
Variante normale

Retroperitoneul

Inflamatia
Trauma
Neoplasme

Malpozitia si anomaliile venei cave inferioare

03 3 % din populatie.
Clinic: asimptomatic si de
obicei fara complicatii.
DD: adenopatii
retroperitoneale, colaterale
sau varice si vene
gonadale.

Malpozitia si anomaliile venei cave inferioare

Malpozitia sau duplicarea VCI

inferior de vena renala stg.
Duplicare.
VCI stg.
Continuarea VCI cu V. azygos.
V. renala stg retroaortica sau
circumferentiala.
Duplicarea VCI cu V. renala stg/dr
retroaortica si continuarea cavei cu
v. hemiazygos.
Ureter retrocav sau circumcav.

http://radiographics.rsna.org/content/20/3/639.full.pdf+html

http://radiographics.rsna.org/content/20/3/639.full.pdf+html

http://radiographics.rsna.org/content/20/3/639.full.pdf+html

http://radiographics.rsna.org/content/20/3/639.full.pdf+html

Diagnostic diferential

Adenopatii

colaterale

Colaterale

Varice

Anatomie
Variante normale

Retroperitoneul

Inflamatia
Trauma
Neoplasme

Fibroza retroperitoneala
Proces inflamator cronic.
Mansonarea aortei, cavei
inferioare si a uretrelor.
2 tipuri: idiopatic (2/3) si
secundara (1/3).
Clasificare: limitat (mai frecvent)
si extins.
Malign / Non-malign
Idiopatic: Autoimun
Secundar: medicamente (beta
bloc, hidralazina), tu maligne,
meta, Hodgkin, infectii,
hemoragii, post op, radiatii,
trauma

Fibroza retroperitoneala
Semne CT:
Placi fibroase: cresterea densitatii
tesutului grasos, mansonarea vaselor.
Localizat bine delimitat difuz extins.
Diafragm bifurcatia aortei.
Rar afecteaza rinichii, pancreasul sau
splina.
+/- deplasarea structurilor
retroperitoneale.
Compresiune pe vase cu ingustari sau
dilatari vasculare.
Contrast depinde de maturitatea tesutului
fibros: (+) in procesele active si () in
cele cronice.

Diagnostic diferential

Aortita

Meta

Ruptura A

Hemoragie

Lipomatoza pelvina

Dezvoltare excesiva benigna de tesut lipomatos

noncapsular perirectal si perivisceral pelvin.
CT: Tesut grasos fara capsula ce inconjoara organele
pelvine simetric care par ingustate. Pot aparea benzi
fibrotice mai dense.

Diagnostic diferential

Normal

Adenopatii

RCUH

Anatomie
Variante normale

Retroperitoneul

Inflamatia
Trauma
Neoplasme

Hemoragia retroperitoneala

Colectie hiperdensa in spatiile

retroperitoneale cu nivel
lichid/lichid
Hemoragie activa colectie
izodensa cu contrastul din vase.
H. acuta colectie hiperdensa
(UH 60 - 80).
H. cronica colectie hipodensa.
Mixta.
Efect de masa, extindere
supradiafragmatica sau pelvina.
Ingrosarea m. psoas.

Cauze
1.
2.
3.

Anticoagulante
Anevrism rupt
Tu complicata hemoragic

Diagnostic diferential

Perforatie

Meta

Liposarcom

Fibroza

Anatomie
Variante normale

Retroperitoneul

Inflamatia
Trauma
Neoplasme

Sarcomul

Tu retroperitoneala cu origini in tesutul

mezenchimal.
Liposarcom
Leiomiosarcom

Liposarcom
3 tipuri de distibutie a grasimii
intratumorale (de obicei coexista).
Tipul solid (UH > 20).
Mixt (UH > 20) + (UH < -20).
Pseudochistic omogen intre 20 UH
si -20 UH.
Bine delimitata, incapsulata, +/calcifieri.
Efect de masa +/- invazie.

Leiomiosarcom
Extravascular (62%).
Masa retroperitoneala mare cu componenta solida,
necrotica sau cu transformare chistica.
Meta hepatice necrotice sau chistice

Leiomiosarcom
Intravscular.
Masa solida in interiorul VCI cu dilatare sau obstructie.
Masa proximala dilatare de V hepatice

Diagnostic diferential

AML

Miolipom SR

Hemoragie

Hemoragie

Limfom

Hodgkin / Non-Hodgkin
Adenopatii cu ax scurt mai mare de 1,5 cm bilaterale.
Pot conflua.
Rar calcificati (< 1%).

Diagnostic diferential

CC

Testicul

LMS

Neurogen

Metastaze

Tu ovar, testicul, VU, prostata, uter, renal,

SR

Limfocel

Scurgere de limfa din vase limfatice lezate.

Iatrogen.
Colectie lichidiana cu densitati scazute, fara
captare de contrast.

Anatomie
Benign vs Malign

Glande SR

Mase specifice

Anatomie
Benign vs Malign

Glande SR

Mase specifice

Anatomie
Glandele suprarenale sunt doua
organe pereche, situate
retroperitoneal, in spatiul perirenal.
Forma este foarte variabila, putand fi
triunghiulare, piramidale sau
semilunare.
Din punct de vedere morfologic,
prezinta o fata anterioara (unde se
afla si hilul glandei), o fata
posterioara, o fata renala (inferioara
sau baza) si doua margini: superioara
si mediala.
Glandele suprarenale au cate 2-3
prelungiri:mediala, laterala si uneori,
anterioara. Dimensiunile sunt, in
general, de 3-6 cm lungime, 2-3 cm
inaltime si 2-6 mm grosime

Anatomie
Benign vs Malign

Glande SR

Mase specifice

 Cele mai comune Adenoame.

Pana la 8% la examinarile postmortem.
1% din examinarile CT abdominale.

Examinarea CT

2 propietati ce le diferentiaza de non-adenoame

1. 70% continut crescut de lipide
2. wash out rapid

Examinarea nativa

< 10 UH adenom (specificitate 98%).

30% din adenoame sunt sarace in lipide si nu se pot
diferentia pe examinarea nativa.
ROI 50% din leziune.

Examinarea cu contrast

60 sec
15 min
Spalare absoluta > 60% = Adenom
Spalare relativa > 40% = Adenom

[43 22 / 43 9] x 100 = 62% = Adenom

* Numai pt leziuni omogene

Algoritm de diagnostic

<10 UH
CT Nativ

> 10 UH
CT Nativ
Spalare
> 60%

Spalare
< 60%

Adenom bogat in
lipide
Adenom sarac in
lipide
Biopsie

Morfologie

Leziuni mici, omogene, bine delimitate cu

margini nete.
Gufler si co.
Scor > 7 = metastaze

Anatomie
Benign vs Malign

Glande SR

Mase specifice

Adenocarcinomul

Rar
50 80% functionale
50% - sdr Cushing
Virilizare, feminizare
Leziuni mari (4-10cm),
inomogene si iodofile.
Necroza centrala si calcifieri
(20-30%).
Metastaze: limfonoduli,
plaman, ficat si os.
Prognostic rezervat

Metastaze

27% postmortem la pacienti cu neoplazii.

Plaman, mamar si melanomul.
Majoritatea non-adenoamelor sunt metastaze.
Nu au aspect caracteristic.

Mielolipom
Contine grasime

Feocromocitom
Active hormonal 90%
Aspect necaracteristic
Hemoragia
Postchirurgical, sepsis,
arsuri, hipotensiune,
trauma, adenom, carcinom,
chist SR.

Chist de SR
Perete subtire
Nu capteaza contrast