CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN MEDICINĂ ŞI

FARMACIE “RAISA PACALO”

CATEDRA OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE

CANCERUL COLULUI UTERIN

«…dacă o femeie a
decedat de cancer,
atunci încă cineva,
în afară de cancer
este vinovat de
decesul ei.»

C. Cameron, 1964
 Planul lecţiei:

Cancerul de col uterin, actualitatea.

Etiopatogenia cancerului de col uterin.
Clasificarea stadială a cancerului de col uterin.
Simptomele de debut clinic.
Simptomele cancerului de col uterin avansat.
Diagnosticul cancerului de col uterin.
Screening-ul cancerului de col uterin.
Evoluţia şi prognosticul cancerului de col uterin
avansat.
 Actualitatea

 Agenţia Naţională de Studiere a Cancerului(ANSC)

demonstrează o tendinţă nefavorabilă de creştere a
numărului de cazuri noi de cancer în lume de la 7,6
milioane în anul 2002 pînă la 12,7 milioane în anul 2014.
În acaestă situaţie CCU rămîne a fi una din problemele
cele mai actuale în oncologie, ocupînd locul 7 printre
formaţiunele maligne în lume, locul 2 printre patologiile
oncologice la femei şi locul 1 printre neoplasmele
maligne ale orgenelor genitale feminine.
(GLOBOCAN 2014, http://globocan.iarc.fr/).
 Cancerul de col uterin-al doilea tip de cancer,
ca frecvenţă, în rîndul populaţiei feminine
(vîrsta 15–44 ani) din Europa
Cancere nou diagnosticate (prevalenţa) şi rata morbidităţii şi mortalităţii
prin CU

Breast
Col uterin Skin melanoma
Ovary
Thyroid
Colon/Rectum
Hodgkin lymphoma
14.4% Non-Hodgkin lymphoma
Corpus uteri
Brain-CNS
Stomach
Leukemia
35% Lung
Kidney
Oral cavity
Pancreas
Bladder
Liver
Other pharynx
Multiple myeloma
Larynx
Nasopharynx
Esophagus

1. Ferlay J, Bray F, Pisani P, Parkin DM. Lyon, France: IARC Press; 2004. 2. Arbyn M et al: Ann. Onc 2007; 18:1422-4
 Actualitatea

 În fiecare an în lume sunt înregistrate peste 530 000

cazuri noi de CCU, indicii anuali ai mortalităţii prin
această patologie constituind peste 275 000 cazuri.
 Actualitatea

 În RM CCU pe parcursul ultimilor 10 ani este lider

constant în structura morbidităţii oncoginecologice,
constituind în anul 2014 39,3%.

În acelaşi timp să înregistrează o tendinţă nefavorabilă

de depistare a stadiilor avansate de CCU pe parcursul
ultimilor aproape 10 ani. Cota acestora ocupă în anul
2014 56,1%
(Registru Cancer alInstitutului Oncologic din RM).
 Mortalitatea prin cancer cervical la
100 000 populație feminină
12

10

8
Mortalitatea prin cancer
6
cervical la 100 000
4 populație femenină
2

0
2009 2010 2011 2012 2013
 Numărul de cazuri depistate 2014
90

80

70

60

50

40

30

20

10

0
0-18 19-29 30-39 40-49 50-59 60-69 ≥70
 Actualitatea

Din practica mondială sunt cunoscute metode de

profilaxie a CCU prin intermediul efectuării screening-
ului. Astfel, un program de screening organizat în mod
eficient, care utilizează testul citologic în calitate de
metodă de screening, poate preveni pînă la 80% din
cazuri de CCU.

( World Health Organiization, 2014)

 Sarcina pentru elevi

Echipa 1 – anatomia uterului

Echipa 2 – anatomia colului uterin
Echipa 3 – procese fonice ale colului
uterin.
Echipa 4 – procese precanceroase ale
colului uterin.
 Procese fonice şi precanceroase ale colului uterin:

r oce s e fonice
P
Procese precanceroase
ipe r plastice
sele h
I. Proce
e n doc ervicoze • displazia,
- • leucoplazia cu fenomene
- polipi
me de atipie a celulelor,
- papiloa plă de • eritroplazia,
sim
- forma • adenomatoza.
zie
leucopla oza
ri
-endomet

e i nflamaţii
II. D
r op riu -zise
ip
- eroziun
-cervicite

I I . P r oc esele
I
tt ra u m atice
po s
onul
- ectropi c i ca t ri ceale.
ări
-modific
Definiţie: invadî
nd şi d
ţesutu istrugî
rile ad nd
iacent
e,

ce se dezoltă la nivelul colului

uterin
-
l u i ut er i n
ol u
n c e r ul c
Ca
se ră
sp
form îndesc l
în a
meta d noi co îndepart
staze lonii are
. –
este o tumoră malignă cu
localizare vizuala

şi apare cînd celulele devin

anormale şi încep să se
înmulţească într-o manieră
necontrolată
CANCERUL DE COL UTERIN
 EPIDEMIOLOGIE

Vîrsta medie de apariţie a cancerului de

col uterin este de 52 de ani,
poate să apară de la 17 la 90 de ani.

Frecvenţa cancerului de col uterin este mai crescută

la populaţia cu standard socio-economic
scăzut.
 ETIOLOGIE

Epiteliul endocervical este Epiteliul vaginal este scuamos

prevăzut cu celule cilindrice şi şi cu un crescut conţinut de
secretante de mucina glicogen
 ETIOLOGIE

Locul unde aceste doua tipuri de epiteliu se întalnesc se numeşte

joncţiunea
scuamo-cilindriă sau scuamo-columnară
 ETIOLOGIE

joncţiunea
scuamo-cilindriă
premenarhal
Cancerul cervical îsi ia originea în această zonă de metaplazie.
 ETIOPATOGENIA

 Au fost multe teorii care au încercat să explice

geneza proceselor maligne: teoria iritaţiei,
parazitară, endocrină, alimentară, carenţelor în
ioni (Mg, Ca, etc.) recent teoria virotică .
 S-a ajuns la convingerea că mecanismul
cancerizării este legat de termenul neuro-
endocrino-metabolic.
ETIOPATOGENIA

 Însăşi structura
morfofuncţională - ţesut
conjunctiv-intens
vascularizat la care se
adaugă inflamaţiile
cronice, traumatismele
obstetricale, mecanice,
chimice şi tulburări
hormonale, constituie
elemente care solicită colul
în mod permanent, putînd
modifica proliferarea şi
regenerarea ţesuturilor de
înveliş amintite,
intervenind în procesul
cancerizării
 ETIOPATOGENIA

Această
„dezordine
celulară” are la
bază o tulburare
de metabolism
intim celular,
indiferent de
cauza iritaţiei
(dată de paraziţi,
hormoni, virusuri)
Stabiliţi categoriile grupului de
risc pentru dezvoltarea cancerului
colului uterin

Cancerul
colului
Vârsta uterin

Imunosu
presia

HPV
99,7%
Grad mare
de
multiparitat
e

Metode
contraceptiv
e
locale
 Factorul
genetic Cancerul
Dietă colului
Vârsta uterin
Fumatul
Imunosu
presia

HPV
99,7%
Grad mare Vîrsta
de debutul
multiparitat HIV/ITS vieţii sexuale
e precoce
Metode
contraceptiv Numărul
e Factor partenerilor
locale traumatic sexuali
 FACTORI DE GAZDĂ FACTORI MEDIULUI
ÎNCONJURĂTOR

Vîrsta Numărul partenerilor

sexuali

Factorul genetic Vîrsta debutul vieţii

sexuale precoce
Cancer
colului Factor traumatic
Fumatul
uterin
Metode contraceptive
locale
Dietă HIV/ITS
HPV
99,7% Grad mare de
Imunosupresia multiparitate
*CO = contraceptive orale
Categoriile grupului de risc pentru cancerul cervical:

♦ Femeile ce au avut multipli parteneri sexuali sau

al căror partener a avut mai mulţi parteneri
sexuali
♦ Femeile ce au avut un debut sexual la o vîrstă
precoce
♦ Femeile cu infecţia HPV prezentă
sau atestată anterior
♦ Femeile cu infecţia HIV sau care au
alte stări imunosupresive
 Categoriile grupului de risc pentru cancerul
cervical:

Femeile cu un • Femeile cu un
anamnestic al anamnestic al
infecţiilor displaziei sau
sexual cancerului
transmisibile cervical,
endometrial,
vaginal sau
Femeile
vulvar
tabagiste sau
consumatoar • Femeile din
e de droguri păturile social
vulnerabile care
nu au avut acces
la un control şi
screening
ginecologic
 Cancerul de col uterin se propagă pe
următoarele căi:

Prin •de la ţesut la ţesut ca un

contuitate „foc care cuprinde un lan”

Prin infiltrare •o cale prevalentă a

limfatică cancerului

Prin salturi •În acest fel invadează parametrele,

sistemul limfatic, organele şi
metastazice ţesuturile vecine
 CLASIFICAREA STADIALĂ

 Este o clasificare
anatomoclinică

 În funcţie de extinderea
procesului canceros s-au
stabilit patru stadii clinice

 Stadiile clinice au caracter

invaziv şi manifestări
clinice, pot fi depistate prin
metode clinice, metode
paraclinice şi confirmate
histologic
 Sarcina penru elevi

Identificaţi stadiile clinice ale cancerului de col

Prezentaţi clasificarea stadială.

Echpa 1 – Stadiul I
Echipa 2 – Stadiul II
Echipa 3 – Stadiul III
Echipa 4 – Stadiul IV
 CLASIFICAREA STADIALĂ

Stadiul I clinic este

operabil, pentru că
leziunea interesează
strict colul fără
metastaze
ganglionare
obligatorii

Tratamentul radical al
acestor forme duce la
vindecare, pînă la 85%
din cazuri
 CLASIFICAREA STADIALĂ

Stadiul II clinic considerat încă operabil, este

forma în care procesul tumoral depăşeşte
limitele colului, invadînd unul din parametre sau
ambele, fără să intereseze peretele pelvian,
limitînd în oarecare măsură mobilitatea uterului

După direcţia organului spre care evoluiază, deosebim:

stadiul II- parametru

stadiul II - vagin
stadiul II - corp uterin
 CLASIFICAREA STADIALĂ

 Stadiul III clinic este forma inoperabilă pentru că

procesul malign prinde ambele parametre şi peretele
pelvian.
 Uterul îşi pierde mobilitatea, ganglionii regionali din jurul
vaselor mari sînt induraţi şi se pot palpa posterior de uter

Sunt trei forme, după aceleaşi consideraţii:

 stadiul III – parametru
 stadiul III – vagin
 stadiul III - metastază pelviană
 CLASIFICAREA STADIALĂ

 Stadiul IV clinic, în care procesul tumoral invadează

organele învecinate
Diferenţiere trei forme:
 stadiul IV – vezică
 stadiul IV – rect
 stadiul IV - metastază la distanţă

Diseminarea – metastazarea – se produce pe cale directă

prin vasele sanguine sau indirect pe cale limfatică în ficat,
plămîn, creier, rinichi, miocard şi oase

Extinderea procesului malign se produce prin continuitate,

mai mult prin căi limfatice
CLASIFICAREA STADIALĂ
 Manifistările clinice a cancerului de col uterin

Principalele simptome sunt:

Simptome de debut clinic

Simptome ale cancerului

avansat cu simptome
tardive ale cancerului de col
(stadiul II, III, IV ).
 Sarcina penru elevi

Selectaţi semnele clinice ale cancerului

de col

Semnele de debut clinic al cancerului Semnele cancerului de col avansat

de col
 Simptomele de debut clinic
 Se caracterizează prin apariţia unei leucorei care, după micro-
traumatisme (irigaţii, act sexual, tuşeu vaginal, constipaţii) este
pătată cu sînge, precede sau însoţeşte hemoragia

 Hemoragia apare în afara

menstruaţiei

 Menstruaţiile sunt abundente şi mai

prelungite(menoragii) şi mai apoi devin
neregulate, păstrînd aceaşi abundenţă
(metroragii)

 Hemoragia este suspectă în menopauză

 Simptomele de debut clinic

 Este specifică friabilitatea vasculară accentuată

(la cea mai mică atingere, irigaţii vaginale, tact
vaginal, etc.) femeia sîngerează

 Durerea este cu totul neînsemnată în această

fază (şi pare mai mult o genă de corp străin), iar
uneori poate lipsi total
 Simptomele cancerului de col avansat

 Sau simptomele tardive ale cancerului colului uterin

sînt aceleaşi în stadiile II, III, IV şi se conturează din ce
în ce mai evident

 Se adaugă durerea, caşexia şi fistulele, care dau aspectul

grav al bolii

 Leucoreea este evidentă şi abundentă (uneori sub formă

de vomică uterină), discret colorată în roşu, dînd
aspectul apei în care sa spălat carnea

 Leucoreea este fetidă din cauza ulceraţiei, care se

necrozează şi se suprainfectează cu flora vaginală
facultativ anaerobă
 Simptomele cancerului de col avansat

 Hemoragia este din ce în ce mai abundentă şi mai

capricioasă pe măsură ce procesul malign avansează

 Bolnava se anemizează treptat

 Durerea devine din ce în ce mai violentă, astfel că în

stadiul IV, este aproape insuportabilă

 Durerea se datorează extinderii procesului malign, care

comprimă şi mai ales infiltrează toate plexurile nervoase

 Cuprinde întregul bazin, cu extinderi în regiunea lombară

şi, mai ales, pe traectul sciaticului
 Cancerul colului uterin evoluiază spre una din
formele avansate:

 Forma vegetantă (exofitică) care creşte

treptat umplînd vaginul. Este o masă
papilară, friabilă, puternic vascularizată (vase
de neoformaţie) cu tendinţa spre sîngerare şi
ramolire. Se mai numesc şi tumori conopidiforme, din
cauza asemănării lor cu conopida.

 Forma ulceroasă este mul mai agresivă decît

forma vegetantă.

 Forma schiroasă, cu evoluţie intramurală,

endofitică, spre canalul cervical şi cavitatea
uterină (greu de diferenţiat de un nodul
fibromatos).
Cancerul colului uterin evoluiază spre una din
formele avansate:

 Forma ulcerativă (endofitică) este o

ulceraţie care evoluiză în profunzime
pe măsură ce procesul avansează

 Acestei forme li sa dat denumirea de

cancer, „rac”, în sensul sugestiv de
pătrundere ca racul

 Întrucît seamănă cu un „crater de

vulcan” se numeşte şi tumoră
crateriformă
 TABLOUL CLINIC

 Starea generală se alterează treptat

 Pe măsură ce cancerul pe colul uterin

progresează, bolnava devine palidă,
datorită impregnării canceroase toxice
şi anemiei (din cauz hemoragiilor
repetate)

 Caracterul palidităţii de „pai” este tipic

în cancer

 Anorexia este selectivă, mai ales

pentru carne şi pîine
 TABLOUL CLINIC

 Bolnava slăbeşte progresiv în forţe fizice şi

psihice

 Este astenică şi ajunge relativ rapid la caşexie

 Hemoragiile repetate, leucoreile fetide, durerile

violente, caşexia extremă, la care se adaugă
fistule recto – vezico – vaginale, constituie
tabloul final al unei bolnave de cancer de col
uterin
 SCREENING-ULUI CERVICAL ÎN
REPUBLICA MOLDOVA
aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătăţii al RM din 2015
,,Cu privere la aprobarea Standardului naţional al
procedurilor opetaţionale privind Sceeningul cervical”
 SCOPUL SCREENINGULUI

Micșorarea
morbidității
Depistarea și
cancerului în mortalității
stadii prin cancer
incipiente cervical la
(profilaxia femei în
secundară); R.M.

Depistarea
pe cei care
au o stare
CARACTERISTICA PROGRAMULUI DE SCREENING
CERVICAL PROPUS PENTRU IMPLEMENTARE ÎN
REPUBLICA MOLDOVA

Tipul de screening – screening populațional

Termenul de desfăşurare a Programului – neîntrerupt

Metoda de screening – testul citologic Papanicolau exfoliativ

și în mediu lichid

Grupul țintă (eligibil) – femei asimptomatice cu vârsta cuprinsă

între 25 şi 61 de ani.

Click to add title in here

25/28/ 31 /34 /37 /40 /43 /46 /49 /52 /55 /58 /61
CARACTERISTICA PROGRAMULUI DE SCREENING
CERVICAL PROPUS PENTRU IMPLEMENTARE ÎN
REPUBLICA MOLDOVA

Periodicitatea screening-ului – o dată la trei ani

Interpretarea rezultatelor citologice – Clasificarea Citologică

Internațională Bethesda

Mecanismul de recrutare – chemare/rechemare activă prin

serviciul Asistență Medicală Primară

Evidența datelor – Registrul de Screening

Click to
Rezultatele scontate: add title
prevenirea şi in here precoce a cancerului
depistarea
cervical şi educaţia sanitară a populaţiei.
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE DE BAZĂ ALE
SCEENING-ULUI CERVICAL 

Formarea abilităţilor
de comunicare la
lucrători medicali
din sectorul
Asistenţă Medicală
SCOPUL Primară pentru
asigurarea prelevării
calitative a probelor
citologice şi
managementului
eficient al proceselor.
 PERSOANE CHEIE

asistenta
din
medicul de cabinetul
familie cu controlului
echipa sa profilactic
medicul
oncolog
raional –
responsabil
pentru
programele de
screening.

Serviciul AMP
 Sarcina pentru elevi

Selectaţi funcţiile asistenţilor medicali

împlicaţi în programul de screening.
Asistentele
Asistentele medicale din
medicale din cabinetele pentru
echipa medicului depistarea
de familie precoce a
cancerului
genito-mamar
Asistentele medicale din echipa medicului
de familie sunt responsabile pentru:
1.
2.
3.
4.
5........
 asistenta
din
cabinetul
controlului
profilactic

Asistentele medicale din cabinetele pentru

depistarea precoce a cancerului genito-
mamar, în comun cu asistentele medicale
din echipa medicului de familie, sunt
responsabile pentru:
1.
2
3
4
5...........
 Citologie
cervico- F
rot
s t
vaginală iul
e Babeş- vagi cervic
P t na
PA Papanicolau l o-

olo a
ă
ci t ob
g ic
Pr

DEFINIŢIE
 CITOLOGIE CERVICO-VAGINALĂ
BABEŞ-PAPANICOLAU

 Cea mai ieftină, larg utilizată și cea mai eficientă

metodă, folosită în cadrul programelor de screening
pentru cancerul colului uterin
 Constă în recoltarea celulelor de pe colul uterin,
cu examinarea lor ulterioară la microscop pentru a
evidenţia anomaliile celulare precoce de către medicul
citolog
 Examinarea citologică aplicată în cadrul unui
program de screening bine organizat reduce
semnificativ incidența cancerului de col uterin
CITOLOGIE CERVICO-VAGINALĂ
BABEŞ-PAPANICOLAU

Testul - în cazul femeilor

asimptomatice cu col uterin aparent
sănătos.

Testul Papanicolau - o procedură

simplă, nedureroasă, produce doar un
disconfort minor.
 TEHNICA PRELEVĂRII PROBEI
CITOLOGICE

Testul Testul citologic

citologic exfoliativ în mediu
exfoliativ
convențional lichid
 STANDARD
ETAPELE ŞI TEHNICA
PRELEVĂRII PROBEI
CITOLOGICE

 
 Sarcina pentru elevi
CONDIŢII
DE PRELEVARE A MATERIALULUI

Identificaţi semnificaţiile condiţiilor

de prelevare a materialului.

Testul se prelevă
Testul nu se prelevă
 Factori care reduc acurateţea frotiurilor
Papanicolau
 Sarcina pentru elevi

În baza standartului operaţional studiaţi şi

prezentaţi etapele testului citologic
Babeş-Papanicolau.
 ECHIPA ALBASTRĂ
I. Pregătirea pentru recoltarea probei citologice
 ECHIPA VERDE
II. Recoltarea probei citologice
 ECHIPA GALBENĂ
III. Documentarea
• ECHIPA ROZ
IV. Reorganizarea locului de muncă
 STANDARTD
,,ETAPELE ŞI TEHNICA PRELEVĂRII
PROBEI CITOLOGICE,,
 

ECHIPA VERDE
I. PREGĂTIREA PENTRU RECOLTAREA PROBEI CITOLOGICE

1.Pregătirea locului de lucru și a echipamentului necesar pentru

recoltarea probei citologice.
2.Pregătirea lucrătorului medical pentru recoltarea probei citologice.
3. Pregătirea psihologică a pacientei 
4. Pregătirea fizică a pacientei
 STANDARD
,,ETAPELE ŞI TEHNICA PRELEVĂRII
PROBEI CITOLOGICE,,

ECHIPA GALBENĂ

II. RECOLTAREA PROBEI CITOLOGICE

1.Recoltarea materialului cervico-vaginal
2. Fixarea materialului
 STANDARD
,,ETAPELE ŞI TEHNICA PRELEVĂRII PROBEI
CITOLOGICE,,

ECHIPA ALBASTRĂ

III. DOCUMENTAREA

ECHIPA ROZ

IV. REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

1. Verificarea şi pregătirea pentru transportare

2.Transportarea probelor
 Sarcina pentru elevi

Extrageţi fişa cu întrebare şi formulaţi un

răspuns clar, amplu, concret.
Elaboraţi un poster informativ
Spune–ne ce nu poate cancerul:

Nu poate să afecteze dragostea!

Nu poate....
Nu poate....
Nu poate....
Nu poate....