VILOZITATEA INTESTINALĂ.

SUBSTANȚE ORGANICE
PARTICIPANȚI:
NEȘTIAN DARIA MARIA
NOANEA LARISA ANDREEA
 DEFINIȚIE

VILOZITATEA INTESTINALĂ:
TOTALITATEA PERILOR CARE
ACOPERĂ SUPRAFAȚA
ANUMITOR ORGANE ALE
CORPULUI, MAI ALES A
INTESTINULUI SUBȚIRE.
 PROTEINELE
PROTEINELE SUNT COMPONENTE ESENTIALE, ALĂTURI DE APĂ, SĂRURI ANORGANICE, LIPIDE, HIDRATI
DE CARBON ETC. DE PROTEINE DEPIND MULTE FUNCȚII IMPORTANTE ALE ORGANISMELOR VII. ELE
SUNT PREZENTE ÎN CELULELE TUTUROR ORGANISMELOR VII ÎN PROPORȚIE DE PESTE 50% DIN
GREUTATEA USCATĂ.
TIPURI DE PROTEINE
ÎN FUNCȚIE DE COMPOZIȚIA LOR CHIMICĂ, ELE POT FI CLASIFICATE ÎN:
HOLOPROTEINE, CU URMĂTOARELE CLASE DE PROTEINE:
• PROTEINE GLOBULARE, SUNT DE REGULĂ SUBSTANȚE SOLUBILE ÎN APĂ SAU ÎN SOLUȚII SALINE
• PROTEINELE FIBRILARE, CARACTERISTICE REGNULUI ANIMAL, CU ROL DE SUSȚINERE, PROTECȚIE
ȘI REZISTENȚĂ MECANICĂ: COLAGENUL, CHERATINA ȘI ELASTINA.
• HETEROPROTEINELE SUNT PROTEINE COMPLEXE CARE SUNT CONSTITUITE DIN O PARTE
PROTEICĂ ȘI O PARTE PROSTETICĂ; ÎN FUNCȚIE DE ACEASTĂ GRUPARE SE POT CLASIFICA
ASTFEL:
• GLICOPROTEINE
• LIPOPROTEINE
 GLUCIDELE
GLUCIDELE (ZAHARIDELE) CONSTITUIE O COMPONENTĂ MAJORĂ A ALIMENTAȚIEI
(MACRONUTRIENȚI) ALĂTURI DE PROTEINE ȘI LIPIDE. EXEMPLE: GLUCOZA,
FRUCTOZA, ZAHAROZA, LACTOZA.
CLASA ZAHARIDELOR ESTE ÎMPĂRȚITĂ ÎN TREI GRUPE: MONOZAHARIDE,
OLIGOZAHARIDE (POT FI DIZAHARIDE, TRIZAHARIDE, ETC.) ȘI POLIZAHARIDE.
DENUMIREA DE ZAHARIDĂ VINE DIN GRECESCUL SÁKKHARON, CARE ÎNSEAMNĂ
ZAHĂR.
DEȘI NOMENCLATURA ZAHARIDELOR ESTE COMPLEXĂ, NUMELE
MONOZAHARIDELOR ȘI DIZAHARIDELOR SE TERMINĂ DE CELE MAI MULTE ORI CU
SUFIXUL “-OZĂ”. DE EXEMPLU, GLUCIDA DIN STRUGURI ESTE GLUCOZA, ZAHĂRUL
ESTE ZAHAROZA, IAR GLUCIDA DIN LAPTE ESTE LACTOZA.
GLUCIDELE JOACĂ DIVERSE ROLURI ÎN ORGANISMELE VII, ATÂT LA ANIMALE, CÂT
ȘI LA PLANTE. UNELE POLIZAHARIDE SUNT SUBSTANȚE DE REZERVĂ SAU DE
 LIPIDELE
LIPIDELE, NUMITE ȘI GRĂSIMI, FAC PARTE DIN CLASA MACRONUTRIENȚILOR,
ÎMPREUNĂ CU PROTEINELE ȘI GLUCIDELE. LIPIDELE ALCĂTUIESC CATEGORIA
DE SUBSTANȚE ORGANICE NATURALE ȘI ETEROGENE (DESCRIE UN SISTEM
FORMAT DIN MAI MULTE ELEMENTE DE NATURĂ DIFERITĂ) CA STRUCTURĂ ȘI
PROPRIETĂȚI FIZICO-CHIMICE. GRĂSIMILE SUNT COMPUȘI ORGANICI AI
CARBONULUI, HIDROGENULUI ȘI AI OXIGENULUI. LIPIDELE SE GĂSESC ÎN
ALIMENTE SUB FORMĂ DE TRIGLICERIDE, COLESTEROL ȘI FOSFOLIPIDE. DE
ASEMENEA, LE ÎNTÂLNIM ÎN TOATE ORGANISMELE VII, ASTFEL AVÂND O
MARE ÎNSEMNĂTATE BIOLOGICĂ.
CLASIFICARE
1. LIPIDE SIMPLE
2. LIPIDE COMPLEXE
Totalitatea transformărilor mecanice (mărunțire), fizice (dizolvare) și chimice (descompunerea de către enzimele conținute
de sucurile digestive) constituie digestia. În urma descompunerii substanțelor organice, sub acțiunea unor enzime
specifice, rezultă:
GLUCIDE----------> GLUCOZA
PROTEINE--------->AMINOACIZI
LIPIDE-------------->ACIZI GRAȘI ȘI GLICEROL
 SURSE
 WIKIPEDIA
 NEWSMED
 SCRIBD
 DEXONLINE