PROIECT ISTORIE

•PITU BIANCA•
DOMNIA FANARIOTĂ ÎN PRINCIPATELE
ȚARA ROMÂNEASCĂ ȘI MOLDOVA
CARACTERISTILE PRINCIPALE ALE ACESTUI
REGIM POLITIC AU FOST:

 grecizarea domniei , Sfatului domnesc , Bisericii, culturii, învățământului;

 restrângerea autonomiei interne;
 accentuarea controlului otoman asupra Principatelor;
 sporirea obligațiilor fată de Imperiul Otoman;
 fiscalitatea excesivă ( creșterea și diversificarea dărilor impuse populației);
 aplicarea unor reforme interne privind sistemul fiscal , administrația ,
învățământul , situația țărănimii , dependente ( desființarea legării de glie).
INTRODUCEREA DOMNIEI FANARIOTE
•Între 1711/ 1716 și 1821, unii dintre fanarioți au fost
numiți domnitori(voievozi) ai Tărilor Române Moldova
și Țara Românească, de obicei ca o promovare pentru
funcționarii dragomani.

• Această perioadă este cunoscută în istoria României

ca epoca fanariotă / domniile fanariote.

• În anul 1711, respectiv 1716, în Moldova și în Țara

Românească a fost introdus regimul fanariot , prin care
otomani , în contextul instaurării stăpânirii hasburgice în
Transilvania și a creșterii puterii Rusiei , urmăreau să-și
consolideze controlul asupra celor două principate.
SFÂRȘITUL DOMNINEI FANARIOTE
•Rolul jucat de domnitorii fanarioți în revoltele grecilor de după 1820 și haosul
provocat de miscarea Filiki Eteria în Moldova și Muntenia, ca și insurecția condusă
de Tudor Vladimirescu în 1821, au dus la încetarea numirii de domnitori din rândul
familiilor fanariote.
•Domnia lui Ioniță Sandu Sturza în Moldova și a lui Grigore al IV-lea Ghica în
Muntenia au fost primele domnii pământene , întrerupte rapid însă de ocupația rusă
din timpul Războiului Ruso-Turc din 1828-1829 și de perioada de dominație țaristă
care a urmat.
•IONIȚĂ SANDU STURZA• •GRIGORE AL IV-LEA GHICA
CINE ERAU FANARIOȚII?

•Fanarioții erau membri ai unor familii aristrocratice grecești , care locuiau în

cartierul Fanar , principalul cartier al grecilor din Constantinopol ( Instanbul. ,
astăzi).
ASPECTE NEGATIVE
!!!!!!Aceste aspecte sunt numeroase și au dus
la agravarea continuă a sarcinilor față de
Poartă și implicit , la știrbea autonomiei
interne:
1. Domnul este numit direct de sultan , fără
să mai poată fi ales de Divan.
2. Obligațiile în bani cresc enorm ( astfel
tributul în Moldova era de 260.000 de
taleri după 1775 , iar în Țara Românească
de 300.000 de taleri.
3. Pierderile teritoriale ( Banat , Bucovina ,
Basarabia)
ASPECTE POZITIVE

1. Numirea în ambele țări a aceluiași domn a dus la pregătirea unirii prin adoptarea
acelorași măsuri;
2. Domnii fanarioț vor sprijinii dezvoltarea culturii și vor încuraja pătrunderea celei
franceze în țările noastre;
3. Se vor promova reforme prin care vor incerca să modernizeze instituțiile celor
două țări și să le apropie de cerințele Europei;
4. Destui dintre fanarioți dădeau dovadă și de dragoste față de țările pe care le
conduceau , chiar dacă erau reprezentanți ai turcilor;
5. Fiind solicitați la numeroase tentative de pace , ei vor face cunoscute și
problemele celor două țări uneori în contradicție cu ceea ce susținea Poarta.
CONCLUZIA

• În concluzie , epoca fanariotă rămâne una cu minusuri , dar și cu plusuri , mai ales,
în ceea ce privește încercările de modernizare a societății și statelor românești ,
rămase mult în urma Europei vestice și chiar centrale. https://m.youtube.com/watch
?v=Fg1EJYRUy2s
BIBLIOGRAFIE

 https://materialedeistorie.com/2020/09/07/regimul-fanariot/
 https://m.rfi.ro/cultura-91646-accent-pe-istorie-fanariotii-principatele-romane
 https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Epoca_fanariot%C4%83