Motorul Diesel

Constantin Rares-Ionut
 Rudolf Diesel
Rudolf Diesel a fost nascut la Paris în 1858. Parintii lui erau
imigranti bavarezi. A absolvit Politehnica din Munchen. Mai
tarziu a fost angajat ca inginer pentru frigider. Cu toate
acestea, dragostea lui se afla in proiectarea motoarelor.
Acesta a proiectat multe motoare termice, inclusiv un
motor cu aer alimentat cu energie solara. In 1893 a
publicat o lucrare care descrie un motor cu ardere intr-un
cilindru, motorul cu ardere interna. Rudolf Diesel a fost
aproape ucis de motorul sau când a explodat. Cu toate
acestea, motorul a fost primul care a demonstrat ca,
combustibilul ar putea fi aprins printr-o scânteie. Succesul
motorului sau dateaza din 1897.
 Motorul cu ardere
interna
Motorul Diesel este tot un motor în patru timpi care folosește
drept combustibil picături fine de motorină ce sunt introduse
în cilindru cu o pompă de injecție ce se autoaprind și ard
producând căldură și lucru mecanic.
Motorul Diesel se mai numeşte şi motor cu aprindere prin
compresie (MAC). • Motorul Diesel funcţionează după 4
timpi: • - timpul I → admisia • - timpul II → compresia • -
timpul III → arderea şi detenta • - timpul IV → evacuarea •
Timpul III este singurul timp în care motorul cedează lucru
mecanic în exterior şi, din această cauză, se numeşte timp
motor. În ceilalţi timpi, motorul trebuie să primească lucru
mecanic din exterior, fiind numiţi timpi morţi.
TIMPUL 1 TIMPUL 2 TIMPUL 3 TIMPUL 4
Timpul 1: Admisia
Incepe prin închiderea supapei de
evacuare, urmată imediat de deschiderea
supapei de admisie şi de deplasarea
rapidă a pistonului de la punctul mort
superior (p.m.s.) la punctul mort inferior
(p.m.i). • În cilindru se aspiră amestecul
carburant format de carburator din
vapori de benzină şi aer. • Admisia se
realizează practic la presiune constantă
(presiunea atmosferică).
Timpul 2: Compresia
  • începe cu închiderea supapei de admisie.
Pistonul se deplasează rapid de la p.m.i. la
p.m.s., comprimând amestecul car-burant
până la 12-18 bar. • Din cauza vitezei mari cu
care se realizează comprimarea, în acest
proces, practic, nu are loc schimb de căldură
cu exteriorul, compresia fiind considerată un
proces adiabatic.
• La sârşitul timpului II, amestecul
carburant ajunge la 400o – 500oC..
 Timpul 3: Arderea si detenta
Arderea • În momentul în care
pistonul este la p.m.s., bujia
produce o scânteie electrică ce
aprinde amestecul carburant. •
Arderea se produce extrem de
rapid,ca o explozie, ducând la
creşterea instantanee a presiunii
până la aprox. 25 - 40 barşi 1500ºC
- 2000ºC. • Arderea poate fi
considerată un proces izocor.
 Timpul 3: Arderea si detenta
Detenta • Gazele provenite din
ardere împing pistonul de la p.m.s.
la p.m.i. • Din cauza vitezei mari cu
care se deplasează pistonul, în
acest proces, practic, nu are loc
schimb de căldură cu exteriorul,
detenta fiind considerată un
proces adiabatic. • Timpul III este
singurul timp motor al ciclului, în
care se cedează lucru mecanic în
exterior.
 Timpul 4: Evacuarea
La începutul timpului IV, supapa de
evacuare se deschide când pistonul este
la p.m.i. • Evacuarea are loc iniţial prin
ieşirea bruscă a gazelor în atmos-feră,
întrucât presiunea în cilindru este mai
mare decât presiunea atmosferică.
Această parte a timpului IV constituie un
proces izocor. • Restul gazelor sunt
evacuate prin deplasarea pistonului de la
p.m.i. la p.m.s., procesul realizându-se la
presiune constantă.