ŞCOALA POSTLICEALĂ F.E.G.

TÂRGOVIŞTE

ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENTULUI

CU ŞOC CARDIOGEN

ÎNDRUMĂTOR:
AS. MED. GEORGESCU MARIA DELIA

ABSOLVENT: RĂDULESCU G. MIHAELA

TÂRGOVIŞTE
AUGUST 2022
Lucrarea este structurată astfel:

Argument

Capitolul I ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA INIMII

Capitolul II EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE

Capitolul III ȘOCUL CARIOGEN

Capitolul IV ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ȘOC

CARIOGEN

BIBLIOGRAFIA
 Argument
Profesia de asistentă medicală este o profesie nobilă, calitatea principală a unei
asistente medicale fiind dragostea față de semenii săi. Ceea ce m-a influențat în alegerea
acestei teme a fost creșterea numărului tot mai mare de probleme cardiovasculare, cauza
principală a apariției șocului cardiogen la o persoană. Totodată aprofundarea informațiilor
pe care le aveam în legătură cu acest subiect.

Grație lucrărilor Virginiei Henderson, care a descris necesitățile fundamentale

ale omului, ca bază a îngrijirilor putem realiza relația dintre cel îngrijit și cel care
îngrijește.

Lucrarea de față am întocmit-o pe baza cunoștințelor acumulate în timpul stagiilor și

din literatura de specialitate. Astfel, sper ca această lucrare să îmi fie de mare ajutor în
viitoarea mea meserie de asistentă medicală, pentru a fi aptă în orice situație și mai ales
de a preveni complicațiile șocului cardiogen.
 Capitolul I
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI
CARDIOVASCULAR
Inima este un organ cavitar și musculos alcătuit din patru cavități: două atrii și două
ventricule. Între atrii și ventricule se află septul atrio-vascular.
Inima prezintă un înveliș numit pericard (pericard fibros, pericard seros); foiță parietală,
cavitate pericardică (o peliculă de lichid lubrifiant), foiță viscerală (epicard), peretele
cardiac, epicard.
Compartimentele inimii prezintă 4 camere: 2 atrii, situate la baza inimii şi 2 ventricule,
situate la vârful inimii.
Vascularizația inimii este asigurată de arterele coronare şi venele cardiace, iar inervația
extrinsecă este asigurată de fibre simpatice
(aparțin de nervii spinali ai plexului cardiac)
şi parasimpatice (aparțin nervului vag).
Vasele sistemului circulator sanguin sunt
reprezentate de artere, vene şi capilare. Acestea
sunt organe tubulare, a căror perete este format
în general din 3 tunici:
- tunica internă
- tunica medie
- tunica externă
Endocardul sau tunica internă căptuşeşte interiorul inimii,iar pliunrile sale formează
aparatele valvulare.

Miocardul sau muşchiul cardiac este tunica mijlocie fiind alcătuită din miocardul
contractil şi din ţesutul specific sau excitoconductor. Miocardul contractil are o grosime
diferită în cei doi ventricului. Ventriculul stâng, cu rolul de a propulsa sângele în tot
organismul are un perete mult mai gros decât cel drept, care împinge sângele numai spre
cei doi plămâni. Atriile au un perete mult mai subţire decât al ventriculilor.

Pericardul este tunica externă a inimii -o seroasă care cuprinde ca şi pleura două foi:
una viscerală care acoperă miocardul şi alta parientală care vine în contact cu organele
de vecinătate. Între cele două foi se află cavitatea pericardiacă.
Vascularizaţia inimii
Este realizată prin cele două artere coronare.
Venele coronare urmează traiectul arterelor şi
se varsă în sinusul coronar, care se deschide în
atriul drept.
Vascularizația venoasă
Cea mai mare venă a inimii se numește sinusul coronar și
se găsește în partea diafragmatică a șanțului coronar. Se
deschide în atriul drept. Preia prin afluenții săi 60% din
sangele venos al inimii. În sinusul coronar se deschid
venele:
- vena mare a inimii, care vine din șanțul interventricular
anterior, trece prin partea stângă a șanțului coronar și se
deschide în partea stângă a sinusului;
- vena medie a inimii, care vine din șanțul interventricular
posterior;
- vena mică a inimii, care vine din partea dreaptă a
șanțului coronar și se varsă în partea dreaptă a sinusului
venos. Aproximativ 40% din sângele venos al cordului
este preluat de venele anterioaresi venele mici ale
cordului. Acestea se deschid prin mici orificii în toate
cavitățile inimii.
 CAPITOLUL II
EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE

Succesul educaţiei sanitare depinde în foarte mare măsură de educaţia anterioară a

bolnavului, de gradul său de cultură precum şi de calitatea asistentei medicale, de
competenţa sa profesională şi de comportamentul la locul de muncă, de
interesul pe care îl arată bolnavului privind îngrijirile şi tot ceea ce întreprinde
pentru vindecarea bolnavului. Educaţia sanitară în spital are particularităţile sale,
vizând între altele:

Cooperarea strânsă a bolnavului la tratamentul terapeutic.

b) Asigurarea unei atmosfere morale care să evite dezorientarea afectivă şi
sentimentul de însingurare a celui internat.
c) Respectarea liniştii bolnavului şi cruţarea sa de stres din partea familiei şi a
vizitatorilor.
d) Asigurarea ordinei, curăţeniei în unitatea spitalicească.
e) Profitând de internare – administrarea unor lecţii de educaţie sanitară
 CAPITOLUL III
INFARCT MIOCARDIC ACUT

Definiție

Șocul cardiogen este datorat unor afecțiuni cardiace care duc la alterarea funcției, de
pompă a inimii, prin boli care lezează direct miocardul sau inhibă contractilitatea lui.
Tulburările hemo-dinamice sunt cauzate de inimă.
Etiopatogenia

Între cauzele principale, ale șocului cardiogen, menționăm:

- infarctul de miocard care reprezintă cauza, cea mai frecventă;
- contuzia mușchiului cardiac, în traumatismele toracice;
- miocardite sau miocardice;
- tulburări sau complicații, în cadrul chirurgiei cardiace.

Se produce un debit cardiac scăzut, brusc, în condițiile unei presiuni de umplere,

crescută. Aceasta, duce la scăderea tensiunii arteriale sistolice sub 90 ml Hg și un
răspuns neuroendocrin, cu eliberare, de catecolemine, în exces.

Se produce creșterea frecvenței inimii, asociată cu vasoconstricția periferică care sunt

contraproductive deoarece cresc sarcina cordului ducând la agravarea ischemiei
inițiale a miocardului.
- în edemul pulmonar (infarct al inimii drepte): dispnee severă, cianoză și prezența de
raluri crepitante, la ascultație.
Patogenie

Ischemia miocardică ± necroză → VS, VD, amândouă

• Disfuncția miocardică sistolică →  contractilitatea → DC →  IC →  TA
sistemică
• Disfuncția miocardică diastolică →  complianță VS → ↑ PTDVS → ↑
presiunea retrograd → ↑ PCPB → congestie pulmonară → hipoxemie
• Răspuns neuro-vegetativ →↑ stimularea simpatică +↑ cortizol, ADH + ↑ SRAA
→ vasoconstricție periferică → oligurie + acidoză metabolică
Tablou clinic

Tabloul clinic al pacientului cu șoc

cardiogen cuprinde:
• Hipotensiune arterială; Simptomele șocului cardiogen
• Semne de hipoperfuzie includ:
tisulară; • - frecvență respiratorie crescută;
• Semne de congestie • - dispnee severă;
pulmonară; • - tahicardie; (puls rapid);
• Alterarea statusului mental; • - confuzie;
• Tegumente cianotice, • - pierderea cunoștinței;
transpirate, extremități reci; • - puls slab;
• TA scăzută, puls filiform; • - transpirații;
• Tahipnee, dispnee, raluri la • - piele palidă;
bazele pulmonare, jugulare • - mâini și picioare reci;
turgescente; • - urinare mai puțin frecventă sau
• Tahicardie, aritmii absentă urinării.
(bradi-/tahiaritmii), sufluri sau
zgomote supra adăugate;
• Oligurie.
Diagnostic clinic/diferențial

Anamneza: antecedente patologice, tratamente urmate; debut și evoluţia

simptomatologiei.
Semne cardiovasculare: puls filiform, pAS<80mmHg cu micșorarea diferențialei;
extremități reci, cianoză; timp de recolorare cutanată> 3 sec; paloare, transpirații,
oligurie, tegumente marmorate; semne de insuficiență cardiacă dreapta: jugulare
turgescente.
Semne respiratorii: cianoză, polipnee; raluri crepitante >> edem pulmonar.
Semne neurologice: tulburări ale conștiinței: obnubilare până la comă; tulburări de
comportament: agitație, prostrație, somnolență; EKG: folosit în orientarea etiologiei;
Elemente de gravitate:
- vârstă, teren, tare asociate;
- intervalul scurs până la primul ajutor acordat;
- gravitatea patologiei ce a determinat șocul;
- detresa respiratorie acută;
- convulsii;
- tulburări de conștiință: obnubilare, comă;
- stop cardio-respirator;
Diagnostic diferențial: Șoc hipo-volemic; Șoc septic; Șoc anafilactic; sindrom vagal;
colaps.
Factorii de risc

Unii pacienți cu infarct miocardic au un risc mai mare de a dezvolta șoc cardiogen
decât alții. Factorii care cresc riscul pentru șocul cardiogen sunt:
- vârsta de 65 de ani sau mai mare;
- istoric de insuficiență cardiacă sau infarct miocardic anterior;
- prezența blocajelor în mai multe artere coronare principale.

Diagnostic/examene clinice si paraclinice

1. Măsurarea tensiunii arteriale

2. Electrocardiograma
3. Radiografia toracică
4. Teste de sânge
5. Ecocardiograma
6. Cateterizarea coronariană (angiograma)

În plus, în timp ce cateterul este în poziție, medicul poate trata blocajul prin
angioplastie. Angioplastia folosește un balon mic trecut prin vasul de sânge și artera
coronară pentru a largi îngustarea. În majoritatea cazurilor, un sten este plasat în
interiorul arterei pentru a o menține deschisă și a preveni îngustarea în viitor.
Evoluție și complicații

Evoluţia spontană este către deces sigur. Sub tratament, este posibilă supraviețuirea.
Dacă nu este tratat imediat, șocul cardiogen poate fi fatal. Altă complicație serioasă a
șocului cardiogen este reprezentată de leziunile altor organe. Dacă inima nu poate
pompa suficient sânge oxigenat spre restul corpului, ficatul, rinichii sau alte organe
pot fi lezate.
Leziunile ficatului sau ale rinichilor pot înrăutății șocul cardiogen, deoarece rinichii
eliberează substanțe care mențin funcționarea musculară, iar ficatul eliberează
proteine care ajută la coagularea sângelui. În funcție de intervalul de timp în care
pacientul este în șoc cardiogen, leziunile pot fi permanente.
.
Tratament

Tratamentul șocului cardiogen se concentrează pe repararea leziunilor

mușchiului cardiac și a altor organe determinate de lipsa de oxigen.
Susținerea vitală de urgență este un tratament necesar pentru majoritatea
pacienților cu șoc cardiogen. În timpul susținerii vitale de urgență, pacientului i se
administrează oxigen pentru a minimaliza leziunile mușchilor. Dacă este necesar,
pacientul va fi conectat la un ventilator. De asemenea, va primi medicațieși lichide
intravenos.

Medicație
• Aspirina
• Trombolitice
• Superaspirine
• Agenții notropici

Proceduri medicale:
- Angioplastia
- Pompa cu balon
 DOSAR DE ÎNGRIJIRE

Nume: V Prenume: R Sex: feminin Vârsta:70 ani

Domiciliul: Găești Județul: Dâmbovița

Data nașterii: anul:1952 luna:02 ziua:11

Data internării: anul:2022 luna:04 ziua:14 ora: 15:00
Data externării: anul:2022 luna:04 ziua:28 ora: 12:00

DIAGNOSTICE MEDICALE
Motivele internării : bradicardie, extremități reci, hipo tensiune arterială, durere
toracică, tulburari nervoase (agitație, anxietate)

Diagnosticul medical la internare: Șoc Cardiogen

Antecedente:
-Heredo colaterale: -
-Fiziologice personale: menarhă 13 ani, două nașteri la termen, menopauză la 50 ani
-Personale patologice: apendicectomie la 15 ani
DIAGNOSTICE DE NURSING LA INTERNARE

1. Alterarea funcției respiratorii din cauza stării generale alterate manifestată prin dispanee.
2. Alterarea diurezei, a funcției renale din cauza insuficienței cardiace manifestată prin
greață și vărsături.
3. Alterarea funcției cardiace din cauza insuficienței cardiace manifestată prin durere în
piept.
4. Alterarea stării generale a pacientului datorită decompensării cardiace manifestată prin
palpitații.
5. Alimentație inadecvată prin deficit din cauza stării generale alterate manifestată prin
inapetență.

OBIECTIVELE ÎNGRIJIRILOR

1. Pacienta să prezinte respirația şi circulația corespunzător vârstei şi afecțiunii pe perioada

spitalizării.
2. Pacienta să prezinte o volemie în limite normale.
3. Pacienta să prezinte o stare de bine fizic.
4. Pacienta să prezinte eliminări fiziologice în limite normale.
5. Mobilizare pasivă apoi activă.
 INTERVENȚII AUTONOME INTERVENȚII DELEGATE
- recoltez sânge și urină pentru examene de
- măsor funcțiile vitale și le notez în foaia de laborator;
temperatură; - oxigenoterapie;
- asigur repaus la pat - administrez medicaţiei la indicaţia
- asigur condiții optime în salon: temp. 22C, medicului
aer curat, fǎrǎ curenţi de aer şi zgomot, bine - efectuez EKG
luminat; - transport pacientul la ex. Radiologic;
- evaluez caracteristicile durerii, localizare, - monitorizez eliminările.
durata, intensitate;
- raportez medicului modificările survenite;
- monitorizez permanent funcţiile vitale şi
vegetative;
- explic pacientei cauzele care au determinat
problemele;
- informez pacientul cu privire la complicațiile
ce pot să apară în lipsa unui regim alimentar
corespunzător;
- explic pacientei rolul stilului de viață sănătos;
- efectuarea unei igiene riguroase a pacientei;
- asigurarea zilnică a lenjerie curată de pat şi de
corp
Tratament
 EPICRIZA

Pacienta V.R. a fost internată în secția Cardiologie a spitalului Județean de Urgențe

Târgoviște, cu diagnosticul de șoc cardiogen datorită următoarelor manifestări de
dependență:
- bradicardie;
- hipotensiune;
- extremități reci și palide;
- agitație;
- anxietate;
- durere toracică.

Pe perioada internării pacienta a fost supusă examinărilor clinice și paraclinice.

Diagnostic la externare: șoc cardiogen

 EPICRIZA

Pacientă în vârsta de 54 ani, pensionară, se internează în secţia de Cardiologie a

Spitalului de Urgenţă Târgovişte, pentru: stare generală alterată, dispnee cu
polipnee, transpiraţii profuze, anxietate marcată. Au fost efectuate următoarele
ex. de laborator HLG – fără modificări esenţiale, glicemia, ALT,AST, PT, INR-
ul, ionograma EKG-ul, Ecocardiograma.
Tratamentul efectuat: nitroglicerină, furosemid, sironolactonă, trombostop
acenocumarolum, C-fort..
Alimentaţia în ziua internării hipocalorică, hiposodată, cu lichide în funcţie de
eliminări.
Se diagnosticheaza cu Insuficienţă cardiacă - Edem pulmonar.

La externare se recomandă: să se prezinte la medicul de familie cu scrisoarea

medicală pentru a fi luat în evidenţă şi dispensarizat. Va continua tratamentul la
domiciliu cu hipotensoare. Va reveni la control peste 6 luni
TEHNICA MĂSURĂRII TENSIUNII ARTERIALE
 BIBLIOGRAFIE

Corneliu Borundel- Manual de medicină internă, Editura AllBucureşti,2010

Georgescu I.M. Georgescu, Arsenescu Cătălina – Tratamentul raţional al bolilor

cardiovasculare majore, Editura Polirom Iaşi, 2001

Ionescu D.D., Macarie Cezar – Urgenţe cardiace – diagnostic şi tratament,

Editura Militară Bucureşti, 1989

Mihail Petru Lungu - Manuale pentru asistenți medicali, Editura

AllBucureşti,2020

Lucreţia Titircă- Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si îngrijiri

corespunzătoare nevoilor fundamentale, Editura viaţa medicală românească
Bucureşti, 2010

Lucreţia Titircă- Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii

medicali, Editura Viaţa medicală românească București,2008
VĂ MULTUMESC!