CONSTANTIN BRÂNCOVENU

AVRAM MIRELA BERCUCI ELENA

CRISTEA MADALINA NISTOR SIMONA
PRICHICI SIMONA UNGUREANU EMANUELA
Constantin
Brâncoveanu a
fost domn al Ţării
Româneşti şi
protector al artei
şi culturii.
A urcat pe tronul Ţării Româneşti la 29 octombrie 1688
.Până în anul 1709, Constantin Brâncoveanu a reuşit să
menţină o politică echilibrată între Imperiul Otoman, căruia
îi era vasal, şi Sfântul Imperiu Roman, a cărui expansiune
ajunsese până la hotarele Ţării Româneşti
Constantin Brâncoveanu a fost
unul dintre cei mai mari ctitori
de biserici şi mănăstiri din ţările
române
El a fost acuzat de relaţii ascunse cu duşmanii Porţii
Otomane.

Li s-a cerut să renunţe la credinţa ortodoxă

strămoşească, pentru a fi graţiaţi, dar voievodul şi-a
încurajat fiii sa fie statornici în credinţă, fiind singurul
bun ce le-a mai rămas. Înfuriat, sultanul a poruncit sa fie
tăiate mai întâi capetele celor patru copii ai voievodului,
apoi cel al sfetnicului Ianache, crezând că astfel îi va
înfrânge credinţa. Dar Brâncoveanu, îndurerat, şi-a
făcut semnul Sfintei Cruci spunând: „Doamne, fie voia
Ta!” şi a întins singur capul său călăului. Cele şase
trupuri decapitate au fost aruncate în apele Bosforului,
iar capetele purtate pe uliţele cetăţii.
 În 1714, pe 15 august, a fost
martirizat de către turci, la
Istanbul, împreună cu cei patru
fii ai săi (Constantin, Ştefan,
Radu şi Matei), precum şi cu
sfetnicul său Ianache
Văcărescu. Cu toţii sunt
prăznuiţi pe 16 august, sub
numele de Sfinţii martiri
Brâncoveni.