Detartrajul manual vs.

detartrajul mecanic (sonic sau

ultrasonic)
• Este bine cunoscut faptul ca preventia are un rol
deosebit in stomatologie, de aceea este foarte important
sa studiem care este cea mai buna metoda de prevenire
a aparitiei problemelor dentare;
• Primele studii oficiale legate de importanta mentinerii
igienei orale in bolile parodontale, au fost facute de
Pierre Fauchard in 1728. Acestea au determinat
inceputul folosirii instrumentelor dentare pentru
inlaturarea tartrului.
 Ce este tartrul?
 
• Tartrul dentar este un complex oragano-mineral
ce aderă de suprafaţa dentară precum şi alte structuri solide orale, cum
ar fi: lucrări protetice, aparate ortodontice şi rezultă din 
mineralizarea plăcii bacteriene;
• Tartrul are o suprafaţă rugoasă, acoperită de
un strat de placă bacteriană nemineralizata, 
diferită în zona supra şi subgingivala. Tartrul supragingival sau tartrul
salivar este un depozit organo-mineral de culoare albă-galbenă, de
consistentă mai redusă iniţial, după depunere devine moale şi se disloca
cu uşurinţă. Tartrul subgingival sau tartrul seric are culoare
maroniu închis până la negru cu o consistentă crescută, greu de dislocat,
foarte aderent în cele mai multe cazuri.
Detartrajul manual
• Alegerea intrumentarului de detartraj este un pas foarte important pentru
o reuşită cu un efort minim depus de medicul dentist;
• Pentru ca aceasta procedura sa poata fi efectuata este nevoie de mai multe
instrumente speciale. Astfel, in primul rand este necesara o gheara, adica un
instrument ce poate avea diferite dimensiuni, numele venind de la faptul ca se
aseamana unei ghiare, al carei varf este ascutit si poate patrunde cu usurinta in
spatiile interdentare;
• Ulterior vor fi necesare instrumentele trapeziodale, ale caror forma propun o
baza mare, dar ascutita si un pic curbata, astfel incat sa fie eficienta in
curatarea manuala a tartrului stocat intre dinti. La fel de importanta este si
secera care poate avea mai multe forme, triunghiulare, dreptunghiulare etc.
Aceasta este considerata un instrument special datorita faptului ca este
eficienta in cazul tuturor dintilor. Alte instrumente folosite la detartrajul
manual sunt dalta, sapaliga, razusa sau chiuretele.
Detatrajul mecanic

Detartrajul cu ultrasunete :
•    Este cea mai folosită metodă. Ultrasunetele sunt  vibrații
mecanice cu frecvențe foarte înalte (25 000 – 42 000 Hz),
pe care urechea umană nu le percepe. Aceaste vibrații
puternice ”sparg” și mobilizează tartrul , iar jetul de apă al
aparatului spală fragmentele și evită supraîncălzirea
dintelui, pentru a nu afecta pulpa dentară (pulpită, necroză,
gangrenă).
Detartrajul sonic

• Se realizeaza cu ajutorul instrumentelor de mana

antrenate cu un jet puternic de aer, inlocuind
piesa de turbina, efectuand aceleasi miscari ca si
in cazul detartrajului ultrasonic;
• Instrumente sonice: Sunt formate dintr-o piesa
de mana, care se ataseaza la un generator de aer
comprimat, folosind varfuri active cu design
special.
Studiu:

• Scopul acestui studiu a fost evaluarea daunelor produse pe

suprafata dintilor prin diferite tipuri de detartraj;
• In acest scop s-au folosit 30 de dinti artificiali, iar radacinile
lor au fost divizate in sens longitudinal;
• Acestia au fost supusi la 3 tipuri diferite de detartraj pe
suprafata a radacinii: manual, sonic, ultrasonic;
• Dupa efectuarea detartrajului cu cele 3 categorii de
instrumente, dintii au fost scanati si analizati cu ajutorul
unui microscop;
• Au fost efectuate masuratori si analizate cu testul
ANOVA/Tukey, comparand cele trei tipuri de
instrumentare;
• Studiul s-a realizar pe 3 grupuri ( grup I, II,III), de acelasi
operator, aplicand forte similare.
• Grup I:
• Razuiremanuala efectuata cu chiurete Gracey numar 5/6 in
numar de 15 miscari coronare. La fiecare 5 dinti razuiti
chiuretele au fost ascutite cu piatra de Arkansas.
• Grup II: Razuire realizata cu instrumentar sonic
(SonicBorden 2000 Kavo, Brazil) utilizand anse
asemanatoare chiuretei Gracey 5/6 cu 15 miscari apical-
coronar;
• Grup III: Razuire facuta cu instrumentar ultrasonic (ALT-
Altsoni Jet Ceramic) utilizand o ansa boanta cu 15 miscari
apical-coronare la puterea medie;
• Dupa razuirea suprafetelor cu fiferite tipuri de tehnici de
detartraj, au fost observate diferente semnificative;
• Grupul razuit de chiuretele Gracey 5/6 aveau urme mai
putin adanci si suprafata era mai uniforma in comparatie cu
celelalte grupuri;
• Cu instrumentele sonice uzura a fost de 1.07 mm2 iar cu
cele ultrasonice a fost 1.52 mm2;
Figura A – Dinte la microscop dupa utilizarea detartrajului manual
Figura B – Dinte la microscop dupa utilizarea detartrajului sonic
Figura C – Dinte la microscop dupa utilizarea detartrajului ultrasonic
• In acest studiu se poate observa ca rezultatele obtinute cu
ajutorul instrumentelor depind de forta aplicata si de
ascutirea chiuretelor;
• De asemenea a fost observat ca, inafara de performanata
aparaturii, un rol important l-a avut tipul de ansa ultilizat, cu
cat a fost mai mare partea activa, cu atat mai mare a fost
adancimea;
• Prin urmare, in acest studiu a fost confirmat faptul ca
instrumentele manuale au avut o arie de contact mai mare
decat cele electrice, rezultand o suprafata mai putin rugoasa
si cu mai putine urme;
• Senzatia tactila a instrumentelor mecanice este pierduta
cand acestea sunt puse in functiune astfel este inlaturata o
parte mai mare de dinte;
Concluzii

• Dupa analizarea rezultatelor, concluzia a fost ca urmele gasite

pe suprafetele dintilor care au fost instrumentati manual sunt
mai putin adanci iar suprafata este mai putin abrazata;
• La capatul opus, cea mai mare abrazare si urmele cele mai
adanci au fost facute de instrumentarea ultrasonica, de aceea
atunci cand este folosita aceasta tehnica trebuie efectuata cu
multa atentie pentru a nu deteriora suprafata radacinii dintilor.
Bibliografie

• Sonic, ultrasonic and manual instruments in the control of

periodontal disease: am in vitro evaluation- journal of
research in dentistry oct/2013