Tulburări ale comportamentului

alimentar

1
 Ce sunt tulburările de comportament alimentar (TCA)?

• Tulburări psihice caracterizate de obiceiuri anomale de a mânca și care

afectează în mod negativ sănătatea fizică și psihică a unei persoane.
• TCA includ:
• anorexia nervoasă – consum alimentar scăzut,
• bulimia nervoasă – mâncat urmat de eliminare prin comportament de vomă,
• tulburarea de alimentație compulsivă (binge eating) – mâncatul unei cantități mari de
alimente într-o perioadă scurtă de timp,
• Pica – consum de substanțe nealimentare,
• tulburarea de ruminare – regurgitarea mâncării,
• tulburarea evitantă/restrictivă a mâncatului în care nu există interes pentru mâncare,
• alte tulburări specifice și nespecifice.

2
Ce este TCA?

• Tulburare cognitivă reprezentată prin supraevaluarea conformației și

greutății corporale precum și a controlului asupra acestora
• Majoritatea indivizilor se evaluează prin prisma performanțelor în diverse
domenii (profesional, educațional, relațional, sportiv, etc.). Cei care suferă de
TCA își evaluează propria persoană exclusiv pe baza imaginii pe care o au în
legătură cu conformația și cu greutatea corporală precum și pe abilitatea
de a le controla.
• Nemulțumirea legată de aspectul fizic este larg răspândită în populația
generală iar prezența sa este numită ”nemulțumire-etalon”.

3
Comportamente

• Preocupare pentru propria greutate

• Cântărire frecventă și îngrijorare referitoare la orice modificare oricât de
neânsemnată
• Sau evitarea intenționată a oricăror informații legate de propria greutate
• Studierea cu atenție a corpului, în special a zonelor care nu plac
• Evitarea privitului propriei persoane pornind de la ideea că sunt dezgustători
(imagine corporală distorsionată)
• Verificarea și evitarea mențin sentimentul de îngrijorare excesivă în privința
conformației și a greutății corporale

4
Impact

• Convingeri despre sine (ex. Sunt urâtă/urât – Nu merit!)

• Funcționarea socială încărcată de emoții negative și nesiguranță
• Relații intime
• Evitarea socializării
• Dezbrăcarea în fața altora este imposibilă
• Unii se tem chiar să fie atinși

5
Comportamente caracteristice TCA

• Caracteristica principală a TCA este ”restricția consumului alimentar”

(excepție mâncatul compulsiv)
• Pacienții controlează orele de masă, ce anume mănâncă și mai ales CÂT
mănâncă
• Restrângerea aportului alimentar are ca rezultat apariția subnutriției –
subponderalității – efecte asupra sistemului cardiovascular și osos
ireversibile
• Capacitate de concentrare scăzută, calitate scăzută a somnului, tendințe
obsesionale accentuate
• Există pacienți care practică exerciții fizice în mod excesiv – caracteristic TCA
și întâlnită mai des la persoanele subponderale, folosite în 2 scopuri:
• Control al greutății și schimbarea siluetei
• Reglarea dispoziției afective

6
Comportamente caracteristice TCA

• O altă caracteristică a TCA este mâncatul compulsiv – consumul unei

cantități mari de alimente însoțite de sentimentul pierderii controlului, el
fiind întâlnit în toate TCA mai puțin anorexie

• Frecvența episoadelor de mâncat compulsiv - 1-2 săptămână cu min

1000-2000 kilocalorii, urmate de purgație respectiv provocarea
vărsăturilor, utilizarea laxativelor sau diureticelor la majoritatea
pacienților

7
Comportamente caracteristice TCA

• Important: majoritatea pacienților cu TCA nu se remarcă prin greutatea

corporală datorită faptului că efectele subalimentării și alimentației
compulsive tind să se anuleze reciproc.
• Majoritatea paciențior cu bulimie nervoasă au IMC în limite normale – între
20-24,9
• Cei cu anorexie nervoasă sunt subponderali
• Majoritatea paciențior cu tulburare a mâncatului compulsiv sunt
supraponderali sau obezi
• Majoritatea pacienților întrunesc criteriile pentru una sau mai multe
tulburări de dispoziție afectivă sau tulburări anxioase
• Tulburarea depresivă – mâncat compulsiv
• Tulburarea anxioasă - anorexie

8
Tulburări de comportament alimentar

9
THE NORMAL “BODY”

10
Un pic de istorie în TCA

• Antropologic, popoarele nomade migrau din loc în loc, iar capacitatea

biologică de a-și controla apetitul avea valoare adaptativă, cu rol în
supraviețuire

• Posturile negre, în mai multe culturi, aveau rol de auto-disciplină și

apropiere de spiritualitate

• Forme extreme de abstinență alimentară erau folosite ca și penitență în

numele religiei

11
Clasificarea Tulburărilor de Conduită Alimentară

Bulimie
nervoasă
Tulburări
nespecifice de CA  Tipul purging
 Tipul non-purging

 Night syndrome
 Nocturnal syndrome
 Carbohydrates craving

 Tipul restrictiv
Anorexie
nervoasă Conform Manualului de diagnostic si
 Tipul binge-eating
statistică a tulburărilor mentale,
DSM V
12
Modelul dezvoltării și menținerii cercului vicios în tulburările de
comportament alimentar (Lăcătușu și Albai, 2010)

Gânduri și îngrijorări legate de greutate și forma corpului

Ținerea unei diete stricte

Mâncat compulsiv

Utilizarea de laxative, diuretice sau provocarea vărsăturilor

13
Cauze TCA
• Cauze biologice: factori genetici (60%), tulburări hormonale, deficiențe
nutriționale
• Cauze psihologice: stima de sine scăzută, imagine negativă despre propriul
corp
• Cauze sociale: probleme în dinamica familială, orientarea către profesii
axate pe slăbire, precum balet, modelling, gimnastică, atletism, diverse
traume din copilărie, presiune din partea apropiaților (prieteni, colegi,
părinți), stres.

14
Frecvența tulburărilor de CA

• Cel mai frecvent diagnostic – Tulburări de CA fără altă

specificație – 50-60%

• Bulimia nervoasă – 30%

• Anorexia nervoasă – 10-15%

15
ANOREXIA: definiție

• Anorexia nervoasă se definește prin înfometare voluntară și slăbire peste măsură,

asociată cu o preocupare voluntară pentru greutatea corporală și teama
nejustificată de a crește în greutate (Lăcătușu și Albai, 2010).
• Prima descriere a anorexiei nervoase datează din 1873 și se datorează lui
Lasègue și Gull.
Profilul unei persoane anorexice:
- femei cu vârstă cuprinsă între 15-23 de ani (unii descriu vârstele de 14, respectiv
18 ca fiind critice pentru debutul tulburării); poate apărea și la femei în vârstă;
- prevalența este aceeași indiferent de clasa socio-economică sau de grup etnic;
- prevalența anorexiei nervoase este de 8-10 ori mai mică la sexul masculin;
- predispoziție mai mare la adolescentele care țin dietă, profesiile care impun un
anumit standard al aspectului fizic (fotomodele, dansatoare etc.);

16
 Anorexia nervoasă - istoric

• Anorexia nervoasă a fost descrisă prima dată în 1694 de către Richard

Morton (1637-1698), în tratatul său despre ceea ce numea el „atrofia
nervoasă” (nervousatrophy), în care a semnalat între altele și apariția
„amenoreei”.

• În 1861 psihiatrul britanic Forbes Benignus Winslow, în cartea sa “Boli

obscure ale creierului și ale sufletului” a descris așa-numita boală a
„refuzului de a mânca” (refusal of food), dar cazurile descrise de el par să fi
avut psihoze coexistente (schizofrenie sau alte boli psihotice), unde
înfometarea voluntară se datora unor deliruri de otrăvire sau unor
halucinații imperative.

17
 Anorexia nervoasă

• În 1868 Sir William Wilthey Gull a dedicat și el bolii un tratat și i-a dat numele
folosit până astăzi, de anorexia nervoasă. În diagnosticul diferențial el a
menționat tuberculoza, tulburări mezenterice, și a susținut că în acest caz e
vorba de o „apepsie isterica” (hysteric apepsia).
• Francezul Ernest Charles Lasègue a descris o triadă caracteristică, după opinia
lui, acestei boli, pe care a denumit-o anorexie isterică: post, amenoree și
hiperactivitate.
• După cum se vede, amândoi, Gull și Lasègue au fost convinși de existența
unor cauze psihice și au legat această boală de isterie.

18
• Psihanaliști au emis ipoteze diverse despre originile restricției voluntare a
alimentării la pacientele cu anorexie, dorința inconștientă de a fi impregnate (a
induce sarcina) prin însămânțare orală, urmate de sentimente de vinovăție care
determină abținerea de la alimentare.

• Secolul al XX-lea, mai ales în a doua jumătate a lui, a cunoscut o creștere a

incidenței tulburărilor de alimentare, inclusiv a anorexiei nervoase. Creșterea a
fost confirmată de studii în SUA și în Europa de vest, de pildă, în Elveția (Willi și
Grossman 1983).

În etiologie au fost implicați și factori culturali precum:

1. noile standarde de frumusețe feminină impuse în diverse societăți vestice,
2. dar și factori traumatici ca de exemplu abuzurile sexuale suferite în copilărie

19
Anorexie: etiologie

• Factori psihologici - redobândirea controlului asupra propriei vieți și să

domine probleme precum divorțul, alccolismul în familie, abuzul sexual,
singurătatea etc.
• Factori familiali - familia hiperprotectivă, rolul dominant al mamei & pasiv
al tatălui
• Predispoziția genetică - factorul genetic are un rol încă nu clar definit dar
de necontestat în patogeneza tulburării. Se pare că există o tendință de
transmitere familială a tuturor tulburărilor de personalitate, de tip
obsesiv-compulsiv, a trăsăturilor psihologice de perfecționism rigid și a
înclinației spre constrângeri de ordin comportamental
• Factori culturali - idealul unei siluete perfecte = dorința majorității
femeilor, de aici și noțiunea greșită de ceea ce înseamnă o greutate
sănătoasă.

20
Anorexie - EPIDEMIOLOGIE

• DSM V AN-0,4% ; BN 1-4% (pe parcursul ultimului an);

Un sondaj făcut pe 10.000 de cititori ai unei reviste a scos la iveală că:

• 30% ar prefera să fie slabi decât sănătoși

• 50% dintre femeile cu vârste cuprinse între 18 si 25 de ani ar prefera să fie
călcate de un autobuz decât să fie grase
• 66% ar prefera să fie proaste sau rele decât grase
• oamenii care se uită la televizor de 3 sau mai multe ori pe săptămână au cu
50% mai mult probabilitatea de a se simți „prea grași”.

21
Criterii de diagnostic DSM V
• A. Restricția (înlocuieste refuzul/DSM 4) energiei luate din alimentație în
proporție cu cerințele corpului duce la o greutate mică a corpului în
contextul vârstei, sexului, al traiectoriei dezvoltării și al sănătății fizice.
Greutatea prea mică a corpului asociată cu tot ce este sub minimul vârstei
sau pt copii si adolescenți, mai puțin decât a fost așteptat.
• B. Comportament persistent care interferează negativ cu luarea în greutate,
chiar dacă persoana are o greutate mică.
• C. Perturbare a modului în care este percepută greutatea sau forma (silueta)
corpului, influența exagerată a formei sau greutății asupra auto-evaluării sau
absența persistentă a recunoașterii greutății curente scazute
• Specificați tipul:
• Tip restrictiv
• Tip binge/purjare

22
 Anorexie: criterii de diagnostic
DSM IV (4 criterii)
• A. Refuzul de a menține greutatea
corporală la o valoare minimă normală
pentru vârsta și înălțimea pacientului
(mai mică decât 85% din cea normală);
• B. Teama intensă de câștigul ponderal
sau de obezitate;
• C. Alterarea percepției asupra greutății
sau imaginii corporale;
• D. Prezența amenoreei la femeile în
postmenarhă, adică absența a cel puțin 3
cicluri menstruale consecutive.
DSM V (3 criterii)
• A1. Înlocuirea expresiei ”refuzul alimentației” cu
restricția aportului energetic în raport cu necesitățile
organismului.
• A2. Renunțarea la cifra 85% la normă de utilizare a
acestui criteriu și înlocuirea cu termenul ”greutate
semnificativ scăzută” .
• B. Completarea expresiei ”teama de câștigul ponderal”
cu varianta ”comportament persistent care interferează
cu câștigul ponderal”;
• C. Înlocuirea termenului de ”negare” cu cel de ”absența
persistentă a recunoașterii”
• D. Renunțarea la utilizarea amenoreei ca o condiție
pentru diagnostic.
23
Model
funcțional al
anorexiei

24
Anorexie: prognostic
• Anorexia nervoasă induce creșterea morbidității somatice și a
mortalității;

• În absența tratamentului, 18-20 % decedează ceea ce reprezintă ea

mai mare cifră de deces dintre toate afecțiunile psihiatrice.

• În urma tratamentului, 50% se recuperează complet, 30% parțial,

iar 20% vor menține pe termen lung tendințe spre diete iraționale
și temeri alimentare.

25
 Bulimia nervoasă

Ce este bulimia nervoasă?

Bolile de alimentatie apar

numai la vedete, sunt boli Bolile de alimentatie nu
exclusiviste si rare sunt boli reale

E frecvent la adolescente sa tina diete si sa aiba o

Bolil preocupare foarte mare pentru silueta ne
e de a
lime e c e sa
ntati md
e ave
sau p sunt do u
rost ar iv, n
aplic diete pr e s
exc ijoram
ate ea it
seve
re a sl
ab ingr
ca nu
Mituri? Da

26
 Bulimia nervoasă: specificități
SIMPTOME
Preocupare obsesivă în legătură cu mâncarea, dieta,
greutatea, caloriile.
Evitarea frecventă a meselor sub felurite pretexte:
“am mâncat mai devreme”, “nu mi-e deloc foame”,
“am mâncat la prietena mea”, “am mâncat la
școală”.
Trecerea din dietă în dietă – dieta perpetuă,
încercarea tuturor dietelor posibile, căutarea dietei
perfecte, etc;
Apar episoade de mâncat excesiv, în care conștiinta
actului de a mânca e înlocuită de o stare de pierdere
a controlului. Cantitățile de mâncare consumate
sunt de obicei mai mari decât normal (dar asta e
relativ de la persoană la persoană), uneori chiar
uriașe.
Apar de multe ori tot felul de ritualuri legate de
alimente: mănâncă numai din recipiente mici, sau
într-o anumită ordine specială, mâncarea e plimbată
prin farfurie, se bea apa multă, etc;
COMPORTAMENTE
Episoadele de “binge” (mesele excesive) sunt
compensate prin diverse metode (“purge”):
vomismente (încheieturile degetelor sunt uneori
înroșite, iritate (din cauza continutului acid al
stomacului și salivei), glandele salivare sunt umflate
și se manifestă prin umflături ale obrajilor, aspect de
“obraji pufoși” sau fața ușor umflată), folosirea de
laxative in exces, exerciții fizice istovitoare etc.
Comportamentul poate fi în anumite cazuri foarte
impulsiv, trecând prin dezinhibiții sexuale, abuz de
diverse substanțe (alcool, droguri) sau cu recurgere
la auto-mutilări;
La copii și adolescenți încetinesc și chiar încetează
creșterea și dezvoltarea
Proporțiile corpului pot căpăta o importanță crucială
și sunt adeseori măsurate cu grijă și obsesie, în
special circumferința abdomenului, sau membrelor,
etc;
27
Bulimia nervoasă: definiție

Bulimia nervoasă este o tulburare de CA caracterizată prin episoade de mâncat

compulsiv (binge-eating) urmate de comportamente compensatorii cum ar fi
vărsăturile, utilizarea de laxative și/sau diuretice, exerciții fizice excesive.

28
Bulimia nervoasă
Afectează predominant rasa Mai puțin
caucaziană, incidența maximă frecventă decât la
a bolii 18-22 de ani, femei (prevalență
interesează mai ales clasele de 1-2%)
de mijloc și înalte

Epidemiologie

Dietele alterează secreţia de serotonină în creierul

femeilor, dar nu şi în cel al bărbaţilor, fapt care le Studiile epidemiologice au
pune într‑o situaţie de risc mai mare. Dietele slabe arătat că un bărbat la zece
în calorii nu au acest efect asupra creierului femei suferă de tulburări
masculin. alimentare
29
Bulimia nervoasă: etiologie

Ca în cazul anorexiei nervoase, factorul genetic

poate fi unul determinant. Unele studii
sugerează chiar o contribuție de 50-80% a
acestora în apariția TCA.
De asemenea, serotonina se pare că are un rol
important.

Factorul cultural, mass-media, idealul

de greutate

• Bardone și Cone, 2006: perfecționism + lipsa

de încredere în propria persoană+ insatisfacție
30
corporală= bulimie
Bulimia nervoasă: criterii de diagnostic

DSM IV DSM V
• A. Episoade recurente de binge-eating caracterizate prin: • C1. Reducerea episoadelor de binge-eating
1)ingestia într-o perioadă scurtă de timp a unei cantități ”la minimum unul pe săptămână, în
de hrană mai mari decât cea pe care ar putea-o consuma ultimele 3 luni”
cele mai multe persoane; 2) senzația de pierdere a
controlului asupra alimentației; • C2. Renunțarea la împărțirea bulimiei în
două subtipuri: non-purging -
• B. Comportamente compensatorii inadecvate, în scopul comportamentele compensatorii
prevenirii creșterii ponderale: purging (vărsături inadecvate sunt greu de definit și precizat.
autoinduse, laxative, clisme etc), exerciții fizice excesive •

• C. Ciclul binge eating-comportament compensatoriu

apare de cel puțin 3 ori pe săptămână x 3 luni

• D. Respectul de sine este influențat negativ de greutatea și

forma corpului

• E. Tulburarea descrisă nu apare numai în cursul

episoadelor de anorexie nervoasă. 31
Teoria menținerii bulimiei după Fairburn, 1997 și
2003
Percepție de Perfecționism
sine negativă clinic

Insatisfacție
corporală

Influență
Control socială
alimentar
excesiv

Crize de
bulimie Satisfacție
Stresori Emoții emoțională
psihosociali negative tranzitorie
Comportamente
32
compensatorii
Alte tulburări de comportament alimentar din categoria EDNOS
(DSM V: ”situații neclasificate de hrănire și alimentare”)

Se manifestă prin
Caracterizat prin treziri repetate
anorexie matinală, pentru a mânca.
hiperfagie de seară,
când pacientul
ingerează mai mult de
e”
50 % din rația zilnică ”Nocturnal syndrom
înainte de a adormi.
rome”
”Night synd

Tulburări nespecifice
ORTOREXIA ”Carbohydrates craving”

Nevoia accentuată de
a consuma alimente cu
gust dulce, fără a fi
necesare. 33
Tulburarea de alimentație Compulsivă -BINGE EATING

• A. Episoade recurente de mâncat compulsiv marcate de:

1. Consumarea într-un timp scurt (2 ore) unei cantități de alimente mari
comparativ cu obiceiurile nutriționale ale altora
2. Sentimentul unei lipse de control când vine vorba de consumul de alimente
(ex.: nu se poate opri din mâncat ori controla alegerile legate de tipul
alimentelor consumate).
• B. Aceste episoade sunt asociate cu 3 (sau mai multe) puncte din cele care
urmează:
1. Consumul mult mai rapid al alimentelor decât deobicei.
2. Consumul exagerat (până când apare sentimentul de mai mult decât plin).
3. Consumul unei cantități foarte mari de alimente când corpul nu simte nevoia
exactă.
4. Consumul în solitudine din cauza faptului că individul se simte rușinat de
cantitatea imensă de mâncare pe care o va ingera.
5.Individul se simte dezgustat de sine, depresiv sau foarte vinovat după episod.

34
 TAC – Binge eating
• C. Este prezentă suferința legată de episod.
• D. binge-urile au loc în medie, de cel puțin o dată pe săptămână timp de 3
luni.
• E. Aceste binge-uri nu trebuie asociate cu acele comportamente
compensatorii precum în bulimia nervosa și nu e obligatoriu ca ea să se
petreacă în timp ce acționează bulimia nervosa sau anorexia nervosa

35
Model funcțional Binge Eating

36
• Aspectul cel mai interesant în legătură TCA, nu se referă la
deosebirile dintre ele ci, dimpotrivă, la similitudini

• Fairburn & Bohn 2005 realizează modelul transdiagnostic in TCA

37
 SOCIALIZARE CARACTERISTICI/SCHIMBĂRI
CULTURALĂ EXPERIENȚE FIZICE
INTERPERSONALE TRASĂTURI DE PERSONALITATE
(modelare, tachinare, etc) (risc vs reziliență)

IMAGINEA CORPORALĂ - ATITUDINI ȘI SCHEME

• Evaluare
• Investiție

EMOTII
Sițuatii și evenimente legate de imag corporală
activatoare Procesarea cognitivă și dialogul intern
(gânduri, comparații sociale, interpretari, concluzii, etc)

Procesarea schematică a
Înfățișării COMPORTAMENTE
(COPING SI AUTO-REGLARE)
38
 SOCIALIZAREA CULTURALĂ

• ideal societal al frumuseții (context cultural specific)

• se transmite pe diferite canale socio-culturale:

mass-media, internet

• este internalizat de către individ

39
• Caracteristici fizice dezirabile - atractivitate fizică, așteptări gender
• Se dezvoltă parțial în copilărie

• (IMAGINEA CORPORALĂ POZITIVĂ - roluri parentale)

40
41
 EXPERIENȚELE INTERPERSONALE

• Așteptări, opinii, comunicare verbală & non-verbală ce se

exprimă în familie, generație, prieteni/colegi, străini

• (experiențe: bullying, modelul familial, etc)

42
CARACTERISTICI ȘI SCHIMBĂRI FIZICE

• Copii drăguți

• Schimbări fiziologice la pubertate și adolescență

• Sarcina

• Îmbătrânirea

43
 TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE

• Perfecționism

• Trăsături obsesiv-compulsive

• Cluster B

44
• Evenimente activatoare

• Interne: dispoziția, starea fizică, schimbarea aspectului

fizic, etc

• Externe: expunerea corpului, feed-back-ul social, oglinda,

cântarul, etc

45
• EVALUAREA IMAGINII CORPORALE

• Satisfacție vs Insatisfacție + credințe evaluative

corporală

46
• INVESTIȚIA ÎN IMAGINE

• Importanța cognitivă, comportamentală și emoționala a

corpului în auto-evaluarea de sine

• Beck: atitudinile, regulile și credințele cuprind conținutul

schematic și determină substanța gândurilor, emoțiilor și
comportamentelor noastre

• Exp: primul lucru care-mi vine în minte e legat de cum arăt

47
• DIALOGUL INTERN (Private Body Talk)

• Interpretări, concluzii

• Erori de gândire / distorsiuni

• Gânduri automate negative

48
Comportamente și Strategii de coping

1.Evitări

2.Verificări

3.Asigurări sociale

4.Ritualuri de corectare

5.Strategii de compensare

49
• EMOȚII
• Tristețe

• Frică

• Vinovăție

• Frustrare

• Rușine

• Stimă de sine scăzută

50
SIMPTOME FIZICE
• Efectele comportamentelor compensatoare (vărsături, laxative,
diuretice, clisme, etc.) asupra organismului; vărsăturile autoprovocate
pot cauza dezechilibru hidroelectrolitic care poate duce la deces. Printre
efectele secundare se mai numără:
• mărirea glandelor salivare
• dereglarea (sau lipsa) ciclului menstrual
• distrugerea smalţului dinţilor (din cauza acidului gastric, în cazul
vărsăturilor)
• tulburări ale tranzitului intestinal (ex. constipaţie)
• dureri abdominale intense
• deshidratare severă (din cauza vărsăturilor, diureticelor şi laxativelor)
• căderea părului
• aritmii cardiace

51
52
 Ce este imagine corporală?

• Gândurile proprii legate de ceea ce văd în oglindă, emoțiile pe care

le am față ceea ce cred și ceea ce fac

• Percepția, gândurile, emoțiile și comportamentele unei persoane,

legate de propriul corp
• Studii-aceste persoane pot percepe corect forma obiectelor dar nu
văd corect propria forma

• Ce este nemulțumirea corporală ?

• Implica o discrepanță între autoevaluarea propriului corp și corpul

ideal

53
BAZA DE DEZVOLTARE A IMAGINII CORPORALE e reprezentată de către

• Socializare culturală

• Experiențe personale

• Caracteristici și schimbări fizice

• Trăsături de personalitate

54
 Structura de plan terapeutic TCC-TCA

INTERVENȚIE
TERAPEUTICĂ
• TCA
• DIETĂ
• PREOCUPARE LEGATĂ
DE FORMĂ ȘI GREUTATE
• PERFECȚIONISM

DEZVOLTARE

55
 SIMPT FIZICE corelate cu necesitatea MANAGEMENT-ului
medical
• Ce este IMC? Un indicator statistic al masei unei persoane, raportată la
înălțimea sa
greutate ( kg)
• IMC =
înăltime x înălțime(m)

• IMC < 17,5 (pronunțat subponderal) / efecte de natură fizică

și psihosocială
• IMC 17,6-18,9 (subponderal) / în EU și SUA puține pers își
mențin IMC fără să-și restricționeze activ cons alimentar
• IMC 19-19,9 (greutate scăzută) / scăzut dar nu nesănătos
• IMC 20,0-24,9 ( greutate optimă)
• IMC 25,0- 29,9 (supraponderal) / risc ridicat pt. sănătate
• IMC > 30 (obezitate) / risc ridicat+ efecte fizice și
psihosociale
56
EVALUARE RISCURI

• Comorbidități asociate vs Riscuri asumate

(Fizice, psihologice, psihopatologice)

• !!!!!! Se lucrează în echipă: terapeut, psihiatru, nutriționist

57
Tratament TCA
.

PSIHOLOG

INTERDISCIPLINARITATE

PSIHIATRU
NUTRIȚIONIST

58
 Tratament TCA

TRATAMENTUL
COMPLICATIILOR
SOMATICE SI PSIHICE
•Farmacologic: fluorexina

TRATAMENTUL BOLII
DE FOND

Terapia cognitiv-comportamentala
Terapia interpersonala
PSIHOTERAPIE- Terapia comportamentala dialectica si terapia
TERAPII VALIDATE schemelor
Terapia cognitiva integrativa

59
Cele 6 mecanisme de menținere

1.Supra-evaluare a formei și greutatii, care ocupa un loc central si a carei formulare a avut loc
in et 1.

2.Supra-evaluare a controlului alimentar per se, care consta in numararea exagerata a

caloriilor, tipul alimentelor consumate si perioada din zi; aceasta forma este mai frecvent
intalnita la adolescenti subponderali; reprezinta o internalizare a incercarii nereusite de
control al altor planuri.

3. Diete rigide- cu o paleta restransa de alimente consumate, care urameaza niste reguli
stricte

4. Diete restrictive, care sunt intens hipocalorice si determina pierderea marcata in greutate

5. Mentinere subponderalitatii-la valori ale IMC< 17,5Kg/mp se instaleaza efecte fizce si

psihosociale negative

6. Evenimente sau stari de spirit( perfectionism, stima de sine scazuta, relatii interpersonale
deficitare) asociate cu o serie de comportamente menite a modula starile de spirit negative-
episoade de binge eating, vomismentele sau exercitiu fizic exagerat.

60