PARTURIŢIA EUTOCICĂ

RAPORTURI FETO-MATERNALE
Parturiţia – proces fiziologic ce marchează sfârşitul gestaţiei,
fiind rezultatul sincronizării funcţionale a factorilor materni,
fetali şi placentari
 Mecanismul parturiţiei: - există 3 teorii:
1.Teoria mecanică: cervixul se deschide sub
presiunea factorilor mecanici reprezentaţi de
creşterea dimensiunilor fetale

2.Teoria imunologică: fătul pe durata gestaţiei este

considerat homogrefă şi e protejat împotriva
rejectării de factorii trofoblastici. În parturiţie, aceşti
factori nu se mai secretă, fătul este recunoscut ca
heterogrefă/nonself şi este rejectat.
IL-8 induce infiltrarea stromie colului uterin cu
neutrofile care favorizează eliberarea de proteinaze.
3. Teoria neuroendocrină: rolul principal în
declanşarea parturiţiei îl are sistemul neuro-
endocrin fetal: fătul este motorul propriei sale
expulzări.
- d.p.d.v. hormonal, gestaţia este dominată de
PROGESTERON, iar d.p.d.v. nervos de
ORTOSIMPATIC!!!
- În apropierea parturiţiei, raporturile endocrine se
modifică: scade P şi cresc E, fenomene
declanşate de sistemul neuro-endocrin fetal, ce
se maturează în apropierea parturiţiei. Astfel,
hipotalamusul fetal începe să producă ACTH-RH
şi ocitocină fetală.
Exceptie la carnivorele domestice acolo unde
scaderea P4 este cea care declanseaza parturitia.
- ACTH-RH acţionează asupra hipofizei fătului şi
determină sinteza de ACTH.

- ACTH acţionează pe corticosuprarenala fătului şi

determină sinteză de cortizol. Acesta traversează
placenta, fiind metabolizat în E sau catalizând sinteza
unor mici cantităţi de E din P (inductor enzimatic).

- Se produce astfel creşterea estrogenemiei.

Estrogenii intensifică sinteza de PGF2α şi inhibă
distrugerea enzimatică a acesteia – creşte PGF2α.
CORTIZOL
 Rolul PGF2α:

• luteoliză => scade drastic progesteronul

• efect de tip ocitocic-like ce determină prima
contracţie uterină şi deschiderea cervixului.

Se realizează un arc reflex (durere): cervix

deschis – cortex maternal ce va determina
secreţia şi eliberarea de ocitocină (reflexul
Ferguson).

Acţionează şi ocitocina fetală care intervine în

stadiul al doilea al parturiţiei şi determină
contracţiile miometrului, sensibilizat în prealabil
de estrogeni!!!
 Modificările fetale din preajma parturiție
-Maturarea organelor fetale:
- pulmoni (creșterea secreției de surfactant
pulmonar)
- declanșarea neoglicogenezei (necesar energetic)
- sinteză de hormoni metabolici (tiroidieni și
catecolamine): reglarea T0 (scate cu 2-50C la o ora
pp)
- Modificări cardiovasculare:
- Închiderea ductului interarterial
- Închiderea foramen ovale (< h:mânz; < s: miel)
- Modificări imunologice: permeabilitate intestinală
pentru anticorpi timp de 24-48 h
 Semnele prodromale

1. Modificările comportamentale
• tendinţa de izolare (la toate speciile), iar la suine,
carnivore, rozătoare - tendinţa de cuibărire
• nelinişte (în momentul declanşării parturiţiei), ridicare
şi culcare frecventă a femelei (iapă, capra)
• autoascultaţie la rumegătoarele mari
• transpiraţie abundentă pe anconaţi (pliul cotului) şi
flancuri la iapă cu cca 4 ore înainte de parturiţie
• după declanşarea completă a contracţiilor -
modificările comportamentale devin paroxistice (iapa
îşi loveşte abdomenul cu picioarele, urinează
frecvent)
 2. Modificări ale bazinului
•imbibiţia gravidică - sub acţiunea estrogenilor şi
relaxinei - „ruptura de fătare”
Clinic:
•deplasarea coxalelor în raport cu coloana
vertebrală
•înfundarea sacrumului
•musculatura gluteenă devine infiltrată, mai flască
•apariția a două concavități de o parte și de alta a
bazei cozii
•baza cozii mai ridicată
•edem perineal şi vulvar (3 zile ap)
•ștergerea foselor paraanale (cu câteva zile a.p.)
 3. Modificări ale aparatului genital

• edem generalizat al căilor genitale, vizibil la

nivel vulvar - sub acţiunea estrogenilor şi
relaxinei
• ştergerea pliurilor vulvare la RM, suine,
carnivore
• congestie vulvară puternică la suine
• lichefierea glerei cervicale
• lingerea frecventă a vulvei la căţea - nu se pot
observa scurgerile vulvare
 4. Modificări ale glandei mamare
• evidente la RM din luna IV - la primigeste şi cu 2-4
săptămâni înainte de fătare la multipare
• hipertrofia gl. mamare, edem mamar fiziologic -
rece, nedureros, simetric

• secreţie de precolostru - cu o săptămână înainte

la primigeste şi cu 2-3 zile înainte la multipare
• la iapă : hiperemie şi edem cu 4-6 săptămâni
antepartum, precolostru se secretă cu 2 zile
antepartum – “ceruirea mameloanelor”
• Secretia colostrala la cățea cu aprox 1 saptamana
antepartum

5. Modificări de temperatură
• la iapă şi căţea cu 24-48 ore antepartum
temperatura scade cu 1-1,5°C
 Depistarea momentului exact al
parturiției
• La vacă:
• Moocall,
• Calf alarm,
• Vet’Phone,
• AfiAct II Leg Tag
Depistarea momentului exact al
parturiției
• La iapă:
• Kituri de testare a precolostrului
• Foal alert
• Birth alarm
• Birth alert (similar Calf alarm)
• Wyke Foaling Alarm (detecteaza
transpiratia) + colică
• Monitorizare video
Depistarea momentului exact al
parturiției
• La cățea
• Citologie vaginală - parturiția 56-58 de zile de la
prima zi a diestrului
• 64 zile ± 2 zile de la pick-ul de LH (cățea)
• Dozarea P4- 2 ng/ml cu 48-36 h înainte de fătare
(cățea)
• Monitorizarea BCF
• Identificarea limitei corticala-medulara la rinichiul
fetal (~ 3 zile ap)
• Identificarea motilitatii intestinale la catei cu 57-63
zile gestatie
• Monitoare uterine
Semnul lui Liebenberger (scade
P4)

• În cazul femelelor din rase toy cu par scurt, temperatura

corporală poate ajunge la 35°C, la cele de talie medie
36°C, iar la cele de talie mare 37°C.

• În cazul cățelelor cu kipokinezie uterină nu se

înregistrează o scăderea a temperaturii corporale.
 Forţele care participă la parturiţie:
contracţia uterină, tonusul uterin, presa
abdominală
1. Contracţia uterină
• este produsă şi menţinută de PGF2α, apoi de ocitocină prin
arcul reflex
• Caracteristicile contracţiilor uterine:
1. involuntare
2. peristaltice
3. ritmice
4. progresive (apar la anumite intervale de timp care se scurtează)
• La monotocice – încep la vârful cornului uterin, avansând spre
cervix
• La politocice – sunt segmentare (apar înaintea produsului de
concepţie celui mai apropiat de cervix)
 2.Tonusul uterin
• menţine produsul de concepţie în poziţia câştigată în urma
contracţiei uterine precedente.
3. Presa abdominală
• amplifică forţa de contracţie uterină şi este dată de contracţia
diafragmei, a muşchilor spinali şi a musculaturii abdominale
ventrale si laterale.
• acţionează prin intermediul viscerelor asupra uterului
• contracţia musculaturii abdominale este sincronă cu
contracţia uterină
• apar şi durerile de fătare datorită compresiunii filetelor
nervoase de la nivelul cavităţii abdominale şi pelvine
exercitate de viscere şi făt
• dacă presa abdominală şi contracţia uterină se declanşează
înaintea deschiderii cervixului – risc de ruptură uterină
• este singura forţa a parturiţiei controlabilă voluntar
 Stadiile parturiţiei
1. Iniţierea contracţiilor uterine şi deschiderea
cervixului
• este realizată de E şi PgF2α şi menţinută prin arcul
reflex cervix-hipofiză (reflexul Ferguson);
• deschiderea cervixului are loc sub acţiunea a trei
factori:
-contracţia fibrelor musculare longitudinale uterine (cu
inserţie la nivel cervical);
-forţa de presiune exercitată de pungile fetale ce
acoperă extremităţile fătului (lichidele şi învelitorile fetale
sunt incompresibile şi de aceea cervixul se deschide în
punctul de minimă rezistenţă, acţionând ca o pană
hidraulică)
- glicogenoliza (ramolisment cervical)
• în acest stadiu se produce acomodarea fetală, reprezentată de
rotaţia produsului de concepţie în jurul propriului ax, astfel incât
diametrele sale să se suprapună pe diametrele deschiderii
anterioare a bazinului.
la vacă: rotaţia se realizează cu 90 grade

- apariția pungii alantoidiene între labii (transparentă și

vascularizată) care se poate rupe
la iapă: rotaţia se realizează cu 180 grade
 2. Angajarea şi expulzarea fătului

• angajarea: întinderea membrelor anterioare şi

aşezarea capului pe ele – se formează conul fetal cu
rolul de a favoriza pătrunderea produsului de
concepţie prin cervix şi de a-l dilata progresiv
• în cazul prezentării posterioare, conul fetal e format
doar din membrele posterioare în extensie
• durerea este maxima, eforturile de expulzare sunt
frecvente în momentul trecerii prin cervix a centurii
scapulare/ pelvine
• ruptura sacului alantoidian
• intrarea sacului amniotic (cenusiu si avascular) în
conductul pelvin și ruperea acestuia în 80% din cazuri
-la trecerea produsului de concepţie prin cervix, cutele cervicale sunt
şterse complet – cervix şters (dispare limita dintre cavitatea vaginală
şi uterină)
 3. Eliminarea învelitorilor fetale
Se realizează pe seama a 3
mecanisme:
1. anemia: apare la nivelul învelitorilor fetale consecutiv
ruperii cordonului ombilical, astfel încât vilozitatea corială
nu mai este turgescentă ca în timpul gestaţiei
2. involuţia uterină: după eliminarea produsului de
concepţie se reduce şi diametrul criptei uterine,
vilozitatea corială fiind scoasă din criptă
3. depolimerizarea mucopolizaharidelor (MPZ) ce unesc
vilozitatea corială cu cripta uterină
N.B.!!! PLACENTOFAGIA
Specia Stadiul I Stadiul II Stadiul III
Alpaca 2-6 ore 6-90 min 45-180 min
Cățea 6-12 ore 6 ore (24 ore la rasele Majoritatea sunt
talie mare) eliminate cu fetușii
sau în 15 min pp
Cămilă 3-48 ore 5-45 min 40 min
Vacă 2-6 ore 30-60 min 6-12 ore
Oaie 2-6 ore 30-120 min 5-8 ore
Llama 2-6 ore 5-90 min 45-180 min
Iapă 1-4 ore 12-30 min 1 oră
Scroafă 2-12 ore 150-180 min 1-4 ore
Pisică 4-12 ore 4 pisoi (30-60 Majoritatea sunt
min/pisoi) elimiate cu pisoii
Femeie 8+ ore 2 ore 1 oră sau sub
 Raporturile feto-maternale
1. Aşezarea obstetricală – raportul dintre axul
longitudinal fetal şi axul longitudinal matern (al corpului
uterin); există 2 aşezări:
•longitudinală – singura eutocică
•transversală (oblică) cu 2 variante (ambele
distocice): orizontală si verticală

2. Prezentarea obstetricală – raportul dintre anumite

regiuni ale corpului fetal şi deschiderea anterioară a
bazinului
• în aşezarea longitudinală există 2 prezentări:
anterioară (cefalică) si posterioară (pelvină) –
ambele eutocice, spre deosebire de m.u.

• în aşezarea transversală există 4 prezentări

(toate distocice): dorso-lombară, sterno-
abdominală, costo-abdominală stg./dr.

3. Poziţia obstetricală – raportul dintre

anumite puncte convenţionale de pe corpul
fetal şi anumite puncte de pe deschiderea
anterioară a bazinului sau din interiorul
conductului pelvin
 Aşezarea longitudinală, prezentarea anterioară:
6 poziţii:

1. dorso-sacrală – eutocică
2. dorso-pubienă
3+4. dorso-iliacă dr./ stg.
5+6. dorso-suscotiloidienă dr./stg.
Aşezare longitudinală, prezentare posterioară:
6 poziţii:

1. lombo-sacrală – eutocică
2. lombo-pubienă
3+4. lombo-iliacă dr./stg.
5+6. lombo-suscotiloidienă dr./stg.
 Aşezare transversală:
• Varianta orizontală: poziţie cefalo-iliacă dr./stg
• Varianta verticală: poziţie cefalo-sacrală (câine
şezând) sau poziţie cefalo-pubienă

• cele mai frecvente sunt prezentarea dorso-lombară

şi sterno-abdominală cu poziţie cefalo-sacrală!!!!
• nu există poziţie cefalo-suscotiloidiene dr. şi stg. pt.
că în aşezarea transversală, fătul nu pătrunde în
conductul pelvin!!!
 Prelungirea gestației
•Clenbuterol – β agonist folosit ca decongestionant și bronhodilatator
la caii cu astm si mai apoi la om. Scade cantitatea de grasime
(interzis in multe state), crește capacitatea de concentrare, crește
aportul de O si N pt muschi. Ingerat de vaca poate prelungi gestatia
cu cateva ore, iar la porc ii creste agresivitatea
•Salbutamol și Albuterol (Ventolin) – similiar Clenbuterol
•Altrenogest – progestagen folosit la scroafă și iapă pentru a prelungi
gestația și pentru sincronizarea estrului (administrat per os 18 zile
scroafă, respectiv 10-15 zile iapă)
•Nifedipina – blocant al canalelor de Ca2+ cu efect de relaxare a
musculaturii netede - tocolitic (în fătare prematură) și de maturare a
surfactantului
•Atosiban și Barusiban – analog sintetic de oxitocină (care acționează
prin blocarea receptorilor pt Ox) folosit în fătarea prematură
 AŞEZARE VARIANTA PREZENTARE POZIŢIE
LONGITUDINALĂ Anterioară/ Cefalică Dorso - Sacrală E
Dorso - Pubienă
Dorso - Iliacă Sg. / Dr.
Dorso - Suscotiloidienă Sg / Dr.
Posterioară/ Pelvină Lombo - Sacrală E
Lombo - Pubienă
Lombo - Iliacă Sg. / Dr.
Lombo - Suscotiloidienă Sg. / Dr.
TRANSVERSALĂ Orizontală Dorso-Lombară Cefalo- Iliacă Sg. / Dr.
Sterno-Abd. Cefalo- Iliacă Sg. / Dr.
Costo-Abd. Stg. Cefalo- Iliacă Sg. / Dr.
Costo-Abd. Dr. Cefalo- Iliacă Sg. / Dr.
Verticală Dorso-Lombară Cefalo- Sacrală
Cefalo- Pubienă
Sterno-Abd. Cefalo- Sacrală
Cefalo- Pubienă
Costo-Abd. Stg. Cefalo- Sacrală
Cefalo- Pubienă
Costo-Abd. Dr. Cefalo- Sacrală
Cefalo- Pubienă