Patrimoniul cultural reprezintă expresia unui mod de viaţă

dezvoltat de o comunitate şi transmis din generaţie în generaţie

şi include, obiceiuri, practici, tradiţii, obiecte, manifestări
artistice şi valori. Patrimoniul cultural presupune atât elemente și
valori materiale, cât și imateriale şi conţine dovezi istorice,
evidente încă din antichitate.
 Prezenţe româneşti pe listele Patrimoniului Mondial
 România are înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO 9
obiective (7 culturale și 2 naturale):
 Biserici din Moldova (1993, 2010):
 Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din satul Arbore
 Biserica „Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Humor
 Biserica „Buna -Vestire” a Mănăstirii Moldoviţa
 Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci” din Pătrăuţi
 Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava
 Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Voroneţ
 Biserica „Învierea Domnului” a Mănăstirii Suceviţa
 Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Probota
 Patrimoniul cultural reprezintă o mărturie și o expresie a valorilor,
credințelor, cunoștințelor și tradițiilor care au rezultat de-a lungul
timpului din interacțiunea factorilor umani cu cei naturali. Acesta
se află într-o evoluție continuă și contribuie fundamental la
dezvoltarea umană și creșterea calității vieții colective. În fond,
patrimoniul cultural ne încântă și inspiră generațiile vechi și noi în
călătoria lor spre cunoaștere. Așadar, este o comoară care
trebuie protejată ca atare.