Tema: Sistemul digestiv.

Aparatul
dentomaxilar. Dezvoltarea dinţilor
temporari şi permanenţi.
 Dintele
• organ ce are o formă și structură specială
• este constituit din țesuturi speciale
 Localizare:
• în arcade maxilare și mandibulare într-o
alveolă (cavitate osoasă)
• prin intermediul ligamentului periodontal și
susținut de epiteliul mucoasei gingivale
Două generații de dinți
 Dinții au rol:
• în prelucrarea mecanică a alimentelor
• în articularea vorbirii
• estetic
Dinții deciduali mai au rol și de:
• stimulare a dezvoltării și creșterii dinților
permanenți
• dezvoltare facială
Dinții de lapte

• 8 incisivi( 4 superiori si
4 inferiori),
• 4 canini( 2 superiori si
2 inferiori),
• 8 molari( 4 superiori si
4 inferiori).
 Dinții deciduali
 Au dimensiuni mici
 Smalțul are un ten mai albăstriu
 Smalțul și dentina au o grosime mai mică
 Rădăcini mai scurte
 Cameră pulpară mare
 Coroana este delimitată mai vizibil de rădăcină
Dinți permanenți
Sursele de dezvoltare a țesuturilor
dentare în embriogeneză
Dezvoltarea dinților deciduali și
permanenți
 Dezvoltarea dinților
• Dinții își incep dezvoltarea sa la a 5-6-a
saptămână de dezvoltare intrauterină.
• La naștere copilul are deja dințișorii dezvoltați,
dar inca nu sunt erupți.
• Excepție - dințișorii neonatali (cu care
copilul se poate naște).
Scheletul facial la nou-născut
 Dințișorii neonatali
• 1caz la 2000 de nou-născuți
• mutații genetice
• la fetițe mai des
 Procesul de dezvoltare a dintelui
include :
• Formarea coroanei
• Formarea rădăcinii şi structurarea
ţesuturilor de suport care realizează
ancorarea dintelui la nivel de
mandibulă.
 Etapele de dezvoltare a dintelui:

• 1. iniţierea – stadiul de mugure

• 2. proliferarea – stadiul de capişon
• 3. histo şi morfodiferenţierea –
stadiul de clopot
• 4. apoziţia – finalizarea stadiului de
clopot, formarea coroanei.
Stadii
 1 etapă
Iniţiere - stadiul de mugure
• La nivelul stomodeumului în săptămâna a 5-6
de dezvoltare intrauterină pe locul viitoarelor
arcade dentare apar două benzi – lamine
epiteliale primare. Fiecare bandă se divide
rapid într-o
• lamină vestibulară (1)
• lamină dentară (2).
 Lamina vestibulară (B; LV)
• Prin proliferarea, mărirea și degenerarea celulelor
care o formează realizează în ectomezenchimul
subiacent un spațiu liber, care este
vestibulul oral, localizat între obraz, viitoarele buze şi
viitoarea arcadă dentară.
 Lamina dentară (LD)
• prezintă zone sub forma unor conglomerate
epiteliale orientate spre ectomezenchim în interior,
ce poartă denumirea de mugure dentar.
Lamina dentară invaginează în
mezenchim
Mugure dentar
 Primordiile dinților de lapte
În săptămâna a 6-8-a de dezvoltare intrauterină
la locul corespunzător poziţiei viitorilor dinţi de
lapte se formează сâte 10 muguri dentari pe
fiecare arcadă
 Mugurii dentari permanenți
succesionali
ai incisivilor, caninilor şi premolarilor se
formează în urma proliferării lamei dentare,
într-un loc comun cu mugurii dentari
deciduali.
Formarea mugurilor dentari pentru
molarul 1,2 şi 3.
• Lamina dentară (când maxilarele sunt
suficient de dezvoltate) se continuă
posterior, sub epiteliul de tapetare a
mucoasei orale, adâncindu-se în
ectomezenchimul subiacent, ceea ce duce
la formarea mugurilor dentari pentru
molarul 1, 2 și 3
 Primordiile dinților permanenți
• succesionali se formează între săptămâna
a 20-a de dezvoltare intrauterină şi luna a
10-a de viaţă postnatală,

• iar molarii permanenţi între săptămîna a

20-a de dezvoltare intrauterină (molarul 1)
şi anul 5 de viaţă (molarul 3).
 Mugurii dentari
• se invaginează în ectomezenchimul
subiacent.
• Concomitent are loc o proliferare a
celulelor ectomezenchimale, în zona
adiacentă mugurelui epitelial.
• Stadiul este caracterizat prin procese de
inducţie epitelio-mezenchimale datorită
cărora are loc iniţierea dezvoltării.
 Fiecare mugur dentar
• este separat de celulele ectomezenchimale
subiacente printr-o membrană bazală.
În ansamblul celular format pot fi identificate 3
tipuri de structuri:

• Celule epiteliale - organizate compact, se dispun sub

forma unei structuri ovale care păstrează legătura cu
epiteliul oral şi este denumită mugure dentar şi
reprezintă viitorul orgal al smalţului;
• Celule ectomezenchimale - ce înconjoară aria
epitelială, realizând o condensare sub membrana
bazală şi vor forma viitoarea papilă dentară;
• Celule ectomezenchimale – situate mai exterior şi
vor forma viitorul sac dentar.
 Săptămâna a 10-a
(invaginarea mezenchimului)
 Etapa de proliferare, stadiul de capişon

• Odată cu proliferarea şi invaginarea în

ectomezenchim a celulelor constituente,
mugurele epitelial îşi schimbă forma:
• din rotundă sau ovală, capătă o
orientare de proliferare în jos şi lateral,
iar zona centrală devine concavă.
SD
SD

PD
 În stadiul de capişon
• Structura epitelială cu aspect de
“capişon” reprezintă organul smalţului
• Structura ectomezenchimală
condensată din centru reprezintă papila
dentară
• Structura ectomezenchimului cu aspect
compact formează sacul dentar.
Dezvoltarea dintelui.
Stadiul de capișon.
 Organul smalţului se divide în:
• Epiteliul extern al organului smalţian este format
dintr-un strat de celule mici, cubice, strâns unite între
ele prin joncţiuni.
• Epiteliul intern al organului smalţian este constituit
dintr-un strat de celule înalte cu nuclei ovali dispuşi la
polul bazal cu o citoplasmă bogată în organite celulare
• Epiteliul reticular al organului smalţian se situiază între
epiteliul extern şi intern al organului smalţian (“pulpa
organului smalţian”) şi este format din celule de o
formă stelată între care se localizează fluid extracelular.
Organul smalțului
Organul smalțului
Etapa de proliferare: Stadiul de capișon
 În epiteliul reticular al organului smalţului

pot să apară în stadiul de “capişon”,

structuri particulare a căror semnificaţie
este încă discutată.
•Nodul smalţului
•Cordonul smalţului
•Nişa smalţului
 Nodul smalţului
este o arie de proliferare celulară localizată cu
baza în epiteliul intern al organului smalţului.
 De la nod pleacă uneori un
cordon celular
• orientat către epiteliul extern al organului
smalţului
• dă senzaţia că divide organul smalţului în 2
compartimente.
Se presupune că nodul şi cordonul ar interveni
în stabilirea poziţiei iniţiale a primului cuspid
al coroanei.
 Nişa smalţului
este o structură artefact care apare pe anumite
secţiuni histologice.

O concavitate în lama dentară ce dă senzația unui

atașament dublu la epiteliul oral.
Nodul smalţului. Cordonul
smalţului. Nişa smalţului.
 Ansa cervicală

• reprezintă locul în
care epiteliul intern al
organului smalţului se
uneşte cu epiteliul
extern.
• este localizată la locul
de demarcaţie dintre
viitoarea coroană şi
viitoarea rădăcină.
 Ansa cervicală
• Ulterior, ansa se transformă în teaca epitelială
radiculară Hertwig, apoi în diafragm epitelial.
 Papila dentară se formează
• sub influenţa şi în
paralel cu proliferarea
epiteliului intern al
organului smalţului.
• din ectomezenchimul
condensat localizat în
concavitatea
organului smalţului. Pd
 În stadiul de capișon papila
dentară conține:
• Numeroase fibre de colagen tip III
• Celule ectomezenchimale, fibrocite,
macrofage, limfocite
Sacul dentar
 Sacul dentar
• Fibrele de colagen au o dispoziţie relativ
circulară.
• Este bogat vascularizat şi inervat.
 Primordiile dentare la stadiul de
capișon:
• Din organul smalţului se va forma
smalţul dintelui;
• Din papila dentară se va forma
dentina şi pulpa dentară;
• Din sacul dentar se va forma
cimentul şi periodontul.
 Funcțiile organului smalțian
• Formează smalțul
• Formează cuticula dintelui
• Denotă forma coroanei viitorului dinte
 Etapa 3 Histodiferenţierea şi morfodiferenţierea
stadiul de clopot

• Stadiul de clopot
este denumit după
forma pe care o
capătă organul
smalţului când
suprafaţa concavă a
“capişonului” se
adânceşte,
• germenele dentar
devine independent
de epiteliul oral.
La stadiul de clopot organul smalţian este
format din:
• Epiteliu extern (celule cubice) (1)
• Epiteliu reticular (celule stelate) (2)
• Epiteliu intermediar (3)
• Epiteliu intern (4)
 Epiteliul extern al organului
smalțului
Majoritatea de o formă cubică
Citoplasmă redusă, nucleu mare, organite
bine dezvoltate
Între celule joncțiuni strânse
Sunt asociate cu un plex capilar,ce aduce
substanțe nutritive și oxigen în organul
smalțului
 Epiteliul reticular al organului
smalțului
Format din celule stelate
Legate cu desmozomi de celulele stratului
extern și intern
Elaborează glicozaminoglicani ce asigură
extinderea acestui strat
Va permite migrarea ameloblastelor în
amelogeneză.
 Epiteliul reticular al organului
smalțului

Realizează protecția împotriva forțelor fizice

care ar putea modifica forma viitoarei coroane
și a viitorului dinte
 Epiteliul intermediar al organului
smalțian
• apare localizat între epiteliul reticular şi epiteliul
intern
• este format din câteva straturi de celule (1-4) ce au
forme diferite (aplatizate, cubice, fuziforme,
poligonale), cu prelungiri scurte
• Celulele lui sunt situate perpendicular pe celulele
stratului intern al organului smalțului
• Sunt legate de ele cu desmozomi și nexus
• Au o activitate enzimatică pentru fosfatază alcalină
Epiteliul intermediar al organului
smalțian
• intervine în procesul de amelogeneză
 Epiteliul intern al organului
smalțului
• Format din celule prismatice
• Nucleu central, citoplasmă cu mult glicogen
• Ribozomi liberi, RER, complex Golgi,
mitocondrii
• Se vor diferenția în preameloblaste și
ameloblaste, înalt specializate, polarizate,
responsabile de depunerea smalțului
 Ameloblastele
• au două funcții importante înainte ca
diferenţierea lor să fie completă, iar
producerea smalţului să fie iniţiată:
• determină forma coroanei şi
• induc diferenţierea odontoblastelor care
prin depunerea dentinei, vor induce, la
rândul lor, depunerea smalţului.
 Joncţiunea amelodentinară
• Linia de separare
dintre epiteliul
intern al organului
smalţului şi papila
dentară subiacentă
reprezintă
joncţiunea
amelodentinară
 Apariția odontoblastelor
• După fragmentarea membranei bazale şi
iniţierea inducţiei epiteliului intern al
organului smalţului asupra celulelor
mezenchimale din periferia papilei, aceasta se
caracterizează prin apariţia
preodontoblastelor şi ulterior al
odontoblastelor.
Ameloblastele
Odontoblastele
 Inducția reciprocă
• Apariția epiteliului intern al organului smalțian
• Diferențierea odontoblastelor
• Formarea primului strat de dentină
• Dferențierea enameloblastelor
• Începutul secreției smalțului
Inducția reciprocă
Dezvoltarea odontoblastelor
Dentinoblastele
Enameloblaste
Enameloblastele și dentinoblastele
 Diferenţierea ameloblastelor
• are loc iniţial în aria
ocluzală, apoi în ariile
laterale, spre ansa
cervicală, devenită
deja teaca epitelială
radiculară Hertwig.
Dezvoltarea dintelui
Diferențierea primordiilor dentare
Dentinoblaste (odontoblaste)
 Structura odontoblastului
• Odontoblastele sunt
celule înalte,
prismatice, polarizate,
se dispun la periferia
papilei dentare şi vor
secreta componentele
predentinei.
• Ulterior, după organizarea stratului de
odontoblaste, începe depunerea de dentină.
Stadiul de clopot dentar
(stadiu precoce)
 Diferențierea enameloblastelor
Celulele stratului intern (celule slab
diferențiate)

Preenameloblaste (celule prismatice cu organite

bine dezvoltate)

Enameloblaste (celule ce produc smalțul)

 Modificarea polarităţii
ameloblastului

Trăsătura morfologică caracteristică

transformării celulelor epiteliului
intern al organului smalţului în
ameloblaste diferenţiate
 Schimbarea polarității
ameloblastelor
• Prin creşterea în dimensiuni a celulei, nucleul rămâne
oval, dar devine localizat la polul apical, pentru ca
ulterior, după depunerea primului strat de dentină să
migreze spre polul bazal.
• Polul bazal se transformă în pol apical şi prezintă o
prelungire apicală – prelungirea Tomes, iar fostul pol
apical devine pol bazal, responsabil acum de
captarea substanţelor nutritive
Histogeneza țesuturilor dentare
Enameloblastele
Dentinoblastul vs enameloblasul
 Formarea pulpei dentare
• Ca urmare a elaborării dentinei, papila dintelui
se transformă în pulpa dentară
• Elementele vasculare pătrunse deja în papila
dentară se multiplică, iar terminațiile
nervoase din sacul dentar se asociează vaselor
sanguine
Formarea smalțului
Stadiul de clopot dentar
 Punct de maturare
(centru de creștere)
• Locul în care se produce inițial maturizarea
primelor ameloblaste reprezintă locul de
apariție a viitorului cuspid
Etapa 4 Apoziţia. Finalizarea stadiului de
clopot, formarea coroanei
 Etapa 4 Apoziţia. Determinarea
formei coroanei
• Atât dentina cât şi
smalţul se depun în
manieră apoziţională,
existând o depunere
ritmică de matrice
extracelulară, de natură
organică, care se
maturizează apoi prin
mineralizare.
Enameloblastele cu prelungirile Tomes. Enameloblastele+epiteliul
intermediar+epiteliul smalţian extern=epiteliul redus al org.smal.
 Elementele implicate în formarea
rădăcinii sunt:

• Ansa cervicală, transformată în teaca

epitelială radiculară Hertwig,
• Diafragmul epitelial (porţiunile îndoite ale
tecii epiteliale),
• Sacul dentar
 Celulele ectomezenchimale din
sacul dentar se diferențiează în:
• Cementoblaste (cement)
• Osteoblaste (os alveolar)
• Fibroblaste (ligamente dento-alveolare)
 Formarea rădăcinii
• Începe după formarea coroanei
• Are loc concomitent cu debutul erupției
dentare și formarea ligamentelor periodontale
• Formarea tecii Hertwig
 Formarea rădăcinii

Epiteliul smalţian extern+ep.sm.intern=teaca epitelială

Hertwig-structură ce determină numărul, dimensiunea rădăcinilor
 Rolul tecii Hertwig:
• Rol inductor în prefigurarea formei,
dimensiunilor și numărului de rădăcini
• Va tutela și dirija formarea rădăcinii
• Induce diferențierea odontoblastelor radiculare
de la periferia papilei dentare, care vor depune
dentina radiculară
Teaca radiculară Hertwig nu participă
direct la formarea rădăcinii ci are doar
un rol inductor.
Stadiu de clopot avansat: teaca epiteliala Hertwig
Teaca Hertwig la o etapă mai avansată
Stadiu de clopot avansat: diafragm epitelial, delimitând foramenul apical
 Celulele tecii
au efect inductor asupra celulelor din papila
dentară, le diferențiează în odontoblaste, care
vor depune dentina radiculară.
Ritmul de depunere a dentinei radiculare este
mai lent ca cel al dentinei coronare
 Teaca Hertwig
proliferează din nou și se depune o nouă
cantitate de dentină corespunzătoare tecii și
astfel rădăcina se alungește.
Activitatea de proliferare a tecii
încetează când rădăcina și-a atins
lungimea dictată genetic. În acest
moment zona apicală a rădăcinii are un
diametru de 1-3 mm.
 După ce dentina radiculară
• are o anumită grosime celulele nediferențiate
ale sacului dentar fragmentează teaca
Resturile epiteliale ale lui Malassez
• Sunt resturile epiteliale ale tecii Hertwig.

Resturile epiteliale au un potențial de

activare crescut și din acestea pot
deriva chisturi sau tumori odontogene
 Dentina
• Fiind în contact direct cu celulele
nediferențiate ale sacului dentar induce
diferențierea lor în cementoblaste,
osteoblaste și fibroblaste.
Bud stage Cap stage

Bell stage Hitogenesis

Dezvoltarea dinților
• La vârsta de 6-12 ani dinții
permanenți încep să
crească.
• Ca rezultat al creșterii lor și
a activității osteoclastelor
rădăcinile dinților de lapte
se distrug,
• iar coroana lui este împinsă
și astfel are loc schimbul
dinților de lapte pe cei
permanenți.
Erupția dinților decurge în 3 etape:
• 1. preeruptivă
• 2. eruptivă
• 3. posteruptivă
 Preeruptivă
caracterizată de localizarea dinţilor deciduali
şi permanenţi în interiorul osului alveolar al
maxilarelor;
 Eruptivă
• Dinții se deplasează din interiorul maxilarelor
spre exterior.
• Deosebim stadiul:
• Intraosos
• Extraosos.
• Atinge poziția funcțională în ocluzie
 Posteruptivă
• Stabilirea dinților în ocluzie și menținerea
acestui status.
Dinte erupt
Anomalii dentare
 Hipodonții
• Afecțiune rară
• Interesează ambele dentiții
• Modificări de formă
• Perturturbări în ectoderm
 Hiperdonții
• În special la dentiția permanentă
• Număr mare de muguri dentari
• Frecvent la sexul masculin
 Anomalii de mărime
Microdonția Macrodonția
 Modificări de formă
Geminarea Fuziunea
 Modificări de formă
Concreștrea Concreșterea
Organul smalțului
Stadiul precoce de clopot dentar
Stadiul tardiv de clopot dentar
O zi bună!