Utilizarea

curentului
electric în
 Există multe dispozitive electronice
folosite în medicină. Iată unele din ele
• Aparate de electrocardiogramă • Pulsoximetre
(ECG/EKG) • Pompe de perfuzi
• Aparate cu ultrasunete • Ventilatoare
• Aparatele de imagistică prin • Monitoare de glucoză
rezonanță magnetică (IRM) din sânge
• Aparate cu raze X
• Stimolatoare cardiace
• Scanere de tomografie
computerizată (CT)
Electrocardiograma (ECG sau EKG) este o
înregistrare a activității electrice a fibrelor
musculare ale inimii. Fiecare contracție a
miocardului este urmarea unei excitații
electrice care provine de la nodulul sinusal
și transmis musculaturii inimii. Aceste
modificări ale potențialelor electrice ale
inimii se pot măsura la suprafața
organismului, fiind prezentate printr-o
imagine repetată a activității cardiace
electrice. Cu ajutorul electrocardiogramei
se pot enunța o serie de proprietăți și boli
ale inimii.
 Utilizarea ultrasunetelor in medicina este cunoscuta
inca din anii 1950. Ca metoda de fizioterapie,
sonoterapia se aplica in tratamentul durerilor,
artrozelor, contractiilor si in fonoforeza.Terapia cu
ultrasunete constă într-un micromasaj la nivelul
țesuturilor, asigurând penetrarea substanțelor
antiinflamatorii în profunzime.

Ultrasunetele sunt vibrații mecanice cu frecvențe mai

mari de 20.000 Hz. Aceste unde sonore nu sunt
recepționate de urechea umană, dar.pot fi percepute de
unele animale, păsări sau pești. Ultrasunetele cu
intensitate mare se obțin prin procedee electromecanice
care se bazează pe fenomenul piezoelectric și/sau pe
fenomenul
 Imagistica prin rezonanță magnetică
(IRM), cunoscută și sub numele de
tomografie prin rezonanță magnetică
(TRM) sau imagistică prin rezonanță
magnetică nucleară (RMN), este o
tehnică non-invazivă de imagistică
medicală utilizată pentru a investiga
anatomia și procesele fiziologice ale
corpului uman, în ambele cazuri de
sănătate sau boală. Scanerele IRM
utilizează câmpuri magnetice puternice,
unde radio și gradienți de câmp pentru
a forma imagini ale corpului.
Radiația (razele) X sau radiația (razele)
Röntgen sunt radiații electromagnetice
ionizante, cu lungimi de undă mici,
cuprinse între 0,01 și 100 Å (ångström).
Razele X formează radiația X, o formă de
radiație electromagnetică. Cele mai multe
raze X au o lungime de undă cuprinsă între
0,01 și 10 nanometri, corespunzând
frecvențelor cuprinse între 30 petahertz și
30 exahertz (3 × 1016 Hz până la 3 × 1019
Hz) și energii cuprinse între 100 și 110
keV. Lungimile de undă cu raze X sunt mai
scurte decât cele ale razelor UV și de
obicei sunt mai lungi decât cele ale
radiațiilor gamma. În multe limbi, radiația
X este menționată cu termeni care denotă
radiația Röntgen, după ce omul de știință
german Wilhelm Röntgen, care de obicei
este creditat ca descoperitor, și care l-a
numit radiația X pentru a indica un tip de
radiație necunoscut
 Tomografia computerizată este o
metodă de diagnosticare strat cu strat a
unui organism pe baza radiațiilor cu
raze X. Tomografele computerizate
moderne sunt scanări CT multislice.
Acestea permit obținerea de imagini cu
rezoluție spațială ridicată într-o
perioadă scurtă de timp. Scanarea CT
durează câteva minute. Dacă studiul se
efectuează cu administrarea
intravenoasă a unui agent de contrast,
atunci tomografia poate fi repetată de
mai multe ori.
 Pulsoximetria este o metoda noninvaziva si
nedureroasa de a testa si masura nivelul saturatiei de
oxigen din organism, sau nivelul oxigenului din sange.
Ea poate detecta si cele mai mici schimbari in ceea ce
priveste eficienta transportarii oxigenului de la inima la
extremitati, incluzand maini si picioare.

Pulsoximetria foloseste un pulsoximetru pentru

masurare; acesta este adeasea folosit in spitale si in
salile de urgenta, atasandu-se de o parte a corpului, in
general de un deget.
 Pompa de perfuzie este o
pompă de perfuzie completă
adecvată pentru terapia
intensivă şi aplicaţii generale
de injectare. . Pompa de
perfizie este potrivita pentru a
livra fluide și medicamente pe
cale intravenoasă.
Un ventilator este o piesă de tehnologie medicală care
asigură ventilație mecanică prin mișcarea aerului
respirabil în și în afara plămânilor , pentru a furniza
respirații unui pacient care este incapabil fizic să
respire sau care respiră insuficient. Ventilatoarele sunt
mașini computerizate controlate de microprocesor , dar
pacienții pot fi ventilați și cu o mască simplă cu supapă
de pungă, acţionată manual . Ventilatoarele sunt
utilizate în principal în medicina de terapie intensivă ,
îngrijirea la domiciliu și medicina de urgență (ca unități
independente) și în anestezie (ca componentă a unui
aparat de anestezie)
Glucometrul este un dispozitiv de măsurare
a concentrației sanguine a glucozei. Se
bazează pe spectrofotometrie. Este un
aparat portabil care permite monitorizarea
mai detaliată a glicemiei personelor cu
tulburări ale metabolismului glucozei. Prin
intepatura, se recolteaza o cantitate foarte
mica de sange. Picatura de sange este pusa
pe o hartie de unica folosinta, de care
aparatul se foloseste pentru a citi valorile
mg/dl si mmol/l.
Un stimulator cardiac (denumit și
pacemaker sau stimulator artificial) este
un dispozitiv medical care emite
impulsuri electrice, transmise prin
electrozi ce sunt în contact cu mușchii
inimii, cu scopul de a regulariza bătăile
inimii. Dispozitivul electronic miniaturizat
emite excitații de ritm regulat, pentru o
inimă cu centri fiziologici incapabili să
asigure ritmul cardiac normal.