PSIHOLOGIA

EDUCATIEI
Lect. univ. dr. Vladimir Enachescu
 Saptamana
trecuta am
discutat despre…
Cursul anterior a abordat:

Rolul
Profesorii Predarea Psihologiei
eficienti eficienta Educatiei
 Astazi discutam despre…

Notiuni fundamentale privind educatia.

Dezvoltarea cognitiva si Limbajul.
Teorii ale dezvoltarii ale lui Jean Piaget si Leon Vigotsky.
Implicatiile acestor teorii in lucrul cu elevii.
Dezvoltarea limbajului
Notiuni fundamentale privind
educatia.

• Platon definea educația ca fiind

„arta de a forma bunele deprinderi
sau de a dezvolta aptitudinile native
pentru virtute ale acelora care
dispun de ele.” 
• Aristotel, în lucrarea sa „Politica”,
considera că „educația trebuie să fie
un obiect al supravegherii publice,
iar nu particulare”.
Notiuni fundamentale privind educatia.

Johann Amos Comenius in lucrarea sa „Didactica

magna”, considera că la naștere, natura înzestrează
copilul numai cu „semințele științei, ale moralității
și religiozității”, ele devin un bun al fiecărui om
numai prin educație. Rezultă că în concepția sa,
educația este o activitate de stimulare a acestor
„semințe”, și implicit, de conducere a procesului de
umanizare, omul ”nu poate deveni om decât dacă
este educat”.
Notiuni fundamentale privind
educatia.

Pentru pedagogul englez

din sec XVII, John Locke, Filosoful german Immanuel Kant,
aprecia că educația contribuie la
educația se prezintă sub valorificarea naturii umane în
forma unei relații folosul societății: „este plăcut să
interpersonale de ne gândim că natura omenească
supraveghere și intervenție va fi mai bine dezvoltată prin
ce se stabilește între educație și că se poate ajunge a i
„preceptor” (educator) și se da o formă care să-i convie cu
copil (viitorul deosebire. Aceasta ne descoperă
„gentleman”). perspectiva fericirii viitoare a
neamului omenesc”.
Notiuni fundamentale privind
educatia.
Pentru Jean-Jacques
Rousseau educația este în
același timp intervenție și
neintervenție : „Educația
negativă presupune
înlăturarea oricărui
obstacol din calea
dezvoltării firești, totul
trebuind lăsat să se
producă de la sine fără
nici o intervenție”.
În opinia pedagogului
german Johann
Frederich
Herbart educația este
împărțită în trei
subdiviziuni: guvernarea,
învățământul (realizarea
unor obiective specifice)
și educația morală.
Notiuni fundamentale privind
educatia.
Sociologul francez Emile Durkheim considera
că educația este o acțiune „exercitată de Pedagogul roman
generațiile adulte asupra celor ce nu sunt
coapte pentru viața socială.”; are ca obiect Constantin Narly, consideră
să provoace și să dezvolte în copil un că educația este „un fapt
număr oarecare de stări fizice, intelectuale și
morale. Durkheim afirma că „educația social și individual în același
constă într-o socializare metodică a tinerei timp”. 
educații”.

Florin Georgescu considera că

„educația este prima
activitate creatoare
neproducătoare de bunuri de
consum, cunoscută de istorie”
(Florin Georgescu 1970).
Notiuni fundamentale privind
educatia.

Societatea zilelor noastre solicită, mai mult ca oricând,

inteligența și capacitatea creatoare a omului. „Întregul
climat al viitorului, afirmă Bogdan Suchodolski, va
situa capacitățile intelectuale în condițiile deplinei
afirmări și va da un larg avans dorinței de cunoaștere.

În concluzie, prin educație se dorește dezvoltarea

conștientă a potențialului biopsihic al omului și
formarea unui tip de personalitate solicitat de
condițiile prezente și de perspectiva societății.
 Dezvoltarea cognitiva
si Limbajul.

• Dezvoltarea ca si proces
• Specificul dezvoltarii umane
• Rolul limbajului in dezvoltarea umana
Teoria dezvoltarii
elaborata de Jean Piaget
Patru stadii ale dezvoltarii cognitive

a. Senzoriomotor – 0-2 ani (imitatie, memorie,

gandire);
b. Preoperational – 2-7 ani (Se dezvolta limbajul si
abilitatea gandirii simbolice);
c. Operational concret – 7-11 ani (Rezolva probleme
concrete, face clasificari, intelege reversibilitatea)
d. Operational forma – peste 11 ani (rezolva probleme
abstracte, se dezvolta gandirea conceptuala, percepe
probleme legate de existenta proprie, identitate
sociala si probleme sociale).
Teoria dezvoltarii elaborata
de Leon Vigotsky
Fiecare funcţie în dezvoltarea culturală a
copilului apare de două ori:
prima dată la nivel social (între oameni-
interpsihic) şi a doua oară, mai
târziu, la nivel individual (intrapsihic).
Interacţiunea socială este considerată a fi
mai mult decât o simplă influenţă (Vigotsky).

Vîgotski consideră că toate procesele

mentale superioare (raţionamente,
rezolvarea de probleme) sunt mediate de
chei psihologice: limbaj, semne, simboluri.
Teoria dezvoltarii lui
Leon Vigotsky
Cheile dezvoltarii:

a. Chei culturale, în viziunea lui Vîgotski: tipăriturile,

abac (atunciazi computer şi internet).
b. Chei simbolice (simbolurile din Braille, limbajul
semnelor, hărţi,
lucrări de artă,)

• Rolul adulţilor şi al colegilor

• Implicaţii ale teoriei: Învăţarea asistată

 Intelegere
Implicatiile
acestor teorii
in lucrul cu Predictibilitate
elevii.

Interventie
 Procesul dezvoltării vorbirii copiilor este direct
dependent de mediul de vorbire, de modelele de
exprimare oferite de adulţi (părinţi, educatoare),
influenţele sistematice având o mare importanţă.

Dezvoltarea
limbajului Importanta limbajului

Factorii care influenteaza dezvoltarea limbajului

Dezvoltarea limbajului
între 0- 2 ani

• Sunete produse la întâmplare (strigăte,

vocalize) – 3/ 4 luni.
• Gânguritul – 5/6 luni. Apar de asemenea şi
sunete imitate.
• Dovezi de înţelegere a limbajului – 8/9 luni.
• La sfârşitul celui dintâi an apar primele
cuvinte.
• În perioada 18-21 luni apar structurile de
două cuvinte pentru copilul valid.
 În jurul vârstei de
un an copilul
foloseşte cuvinte
cu rol de frază.

Dezvoltarea
limbajului în
intervalul 1-3 În jurul vârstei de trei ani,
exprimarea devine din ce
în ce mai apropiată de cea
După vârsta de doi ani
apar expresii
diferenţiate verbal în
ani corectă prin achiziţia unor
categorii flexionare
elemente aparţinând
categoriilor
(conjugare, declinare), gramaticale cunoscute
ceea ce permite (substantive, verbe,
accederea la nivelurile adjective, pronume,
superioare ale sistemului adverbe) între care se
lingvistic- cel lexical şi cel stabilesc relaţii prin
sintactic. morfeme.
 Dezvoltarea limbajului la vârsta şcolarǎ
T. Slama-Cazacu (1980) a identificat trei niveluri distincte în
procesul de segmentare şi analizǎ fonologicǎ:

- 3-5ani şi - 4 ani şi - 5 ani şi jumǎtate

jumǎtate copilul jumǎtate-7 ani şi 6 ani şi jumǎtate
desparte copilul desparte copilul poate
propoziţia „Pune
cartea pe dulap” în
aceeaşi segmenta corect
propoziţie astfel: propoziţia în
douǎ segmente-
„pune”, „cartea” elementele
„pune cartea” şi
şi „pe dulap”. constitutive.
„pe dulap”.
Prezenta dialogului
Dacǎ la vârsta de 2-3 ani dialogul este declanşat de nevoia cunoaşterii
imediate, la vârsta şcolaritǎţii, când funcţiile cognitive sunt suficient
dezvoltate şi apare situaţia de posibilitate de amânare a recompensei,
dialogul este declanşat de nevoia de cunoaştere drept modalitate „de a
fi” şi „a deveni” a fiinţei umane.
Oedip Rege
21
22
 23

In
concluzie….
Astazi am discutat despre…
Saptamana viitoare vom discuta despre….
• Dezvoltarea personala, sociala si
emotionala.
• Teoria Dezvoltarii psihosexuale (S. Freud).
Individul si societatea (E. Erikson),
Contextul social al dezvoltarii
(Bronfenbrenner),
• Cum sa ne intelegem pe noi insine,
diversitate si identitate,
• Dezvoltarea emotionala si morala
(Kohlberg)

24
Va multumesc pentru atentie!

25