AC 415

SAP R/3

COMENZI

INTERNE
ZIUA 1
Prezentare generala curs:

1. Comenzi interne – prezentare generala

2. Date de baza
3. Postari
4. Inchidere sfarsit de perioada
5. Planificare si bugetizare
6. Centre de profit – prezentare generala
7. Recapitulare finala
 Comenzi interne – prezentare generala

Definire comenzi interne. Tipuri de comenzi

• Comenzile interne in R/3 descriu joburi individuale intr-o arie de

control. Comenzile sustin planificari orientate pe actiune, monitorizare si
alocari de costuri.
• Tipuri de comenzi interne:
1. Comenzi de regie: monitorizare joburi interne pe centre de cost.
2. Comenzi de investitii: monitorizare joburi interne angajate pe mijloace
fixe.
3. Comenzi cu venituri: monitorizare venituri.
4. Comenzi accrual: monitorizare costuri care se distribuie diferit in
cursul anului intre FI si CO.
Cursul se va focaliza pe comenzile generale.
 Comenzi interne – prezentare generala

Comenzi adevarate si comenzi statistice

• Comenzi adevarate:
• Se poate utiliza comanda adevarata pentru a colecta costuri si a le distribui mai
tarziu pe centre de cost sau alte obiecte de cost.
• In postarea initiala, costurile sunt updatate la comanda adevarata. In timpul
decontarii periodice, se pot aloca costurile la obiectele actuale de controlling. Se
pot imparti bucati de comenzi la un numar mare de obiecte.
• Cand se creaza o comanda adevarata, trebuie asignata la comanda codul de
companie. Daca este selectata balanta pe aria de afaceri in FI, se asigneaza
deasemenea la comanda si aria de afaceri.
• Comenzi statistice:
• Se utilizeaza comenzile statistice pentru a evalua costuri care nu sunt puse in
detaliu in elemente de cost sau centre de cost.
• Se poate realiza acest lucru, asignand costurile la ambele, centre de cost si comenzi
statistice care afiseaza direct costurile pe comenzi (statistic) si costurile pe centru
de cost( costuri reale).
• Centrele de cost pe care se doreste postarea costurilor pot fi stocate in master data.
Asta permite sistemului sa gaseasca centrele de cost automat. Normal este necesara
specificarea centrului de cost si a comenzii astfel incat postarea sa fie completa.
 Date de baza

Tipul de comanda

• Se pot crea comenzi interne cu

referinta la un tip comanda.
• Trebuie sa se asigneze fiecare
comanda la un tip de comanda care
apoi transfera anumiti parametrii la o
comanda. Tipurile de comenzi
definesc scopurile unei comenzi si
astfel este procesata de catre sistem.
Tipul de comanda poate fi
deasemenea utilizat la gruparea
comenzilor impreuna cu caracteristici
similare.
• Tipul de comanda este valida pentru
un intreg client, astfel ca se poate
utiliza un tip de comanda in orice arie
de control.
 Date de baza

Administrare master de date

• Masterul de date defineste atributele unei comenzi inclusiv asignarile

organizationale.
• Similar cu centrele de cost se asigneaza comenzi la un cod de companie si
o arie de control. Pentru a crea balante pentru domeniile functionale in FI,
este necesara deasemenea definirea domeniului functional in masterul data
comenzii.
• Pentru a transfera valori care au fost postate la o comanda la un centru de
profit, se introduce centrul de profit in masterul data comenzii. Toate
postarile actuale pe o comanda sunt transferate automat pe un centru de
profit. Daca se cere, se pot transfera deasemenea valori planificate la un
plan de centru de profit.
• Asignarile ramase sunt pentru informare, ceea ce inseamna ca ele pot fi
evaluate in sistemul de informatii a ordinelor interne. Aceste informatii nu
influenteaza postarile de date actuale sau planificate.
 Date de baza

Status management

• O comanda are propriul ciclu de viata, care incepe cand a fost creata si se
termina cad se inchide. In acest timp, diferite lucruri se intampla cu
comanda, de exemplu costurile sunt planificate, postate si decontate.
• Status management informeaza ca comanda a ajuns la o anumita faza si
determina care tranzactii sunt valide pentru o comanda la un moment dat.
• Sistemul R/3 include 4 setari de status sistem: creare, eliberare, completare
tehnica si inchidere. System status permite anumite tranzactii, de exemplu
nu se pot posta costuri actuale in faza de creare. Modificarea statusului
unei comenzi de regie este ea insasi o tranzactie si este facuta pe master
record.
• Daca setarile statusului in sistemul standard nu sunt detaliate suficient, se
poate crea un indicator user-defined pentru alte subdiviziuni. Sistemul si
setarile de user-status determina daca tranzactia este valida. Un satus poate:
• Permite o tranzactie;
• Permite o tranzactie cu avertisment;
• Interzice o tranzactie;
 Postari

Postari

• In FI se pot asigna postarile de costuri primare (de exemplu pentru servicii

externe si livrari) la o comanda de costuri de regie.
• In MM , materialele receptionate pot avea ca rezultat in postarea costurilor
primare la o comanda. Cand se introduce receptia unui bun, pentru o
comanda de achizitie care este asignata unei comenzi de regie, comanda de
regie este automat debitata cu costuri actuale (pretul comenzii de achizitie,
cantitatea de bunuri receptionata). Bunurile care au referinta la o comanda
au deasemenea rezultat in comenzile de regie postate automat pe comanda.
• Postari in Controlling
 Inchidere sfarsit de perioada

ZIUA 2 Definire decontare comenzi

• Regula de distributie specifica care parte a unei comenzi ar trebui

decontata la care destinatar. Fiecare linie in tabela de distributie defineste
alocarea la un destinatar particular. Costurile pot fi alocate la destinatori pe
baza de :
• Procent
• Numar de echivalenta
• Valoare fixa
• Urmatoarele tipuri de decontare sunt definite in sistem pentru comenzi de
regie:
• Decontare tip PER care deconteaza doar costurile pentru perioada
specificata;
• Decontare tip FUL care deconteaza toate costurile pe un obiect sender care
nu este inca decontat pentru toate perioadele pana la perioada de decontare;
Inchidere sfarsit de perioada

Decontare comenzi
 Planificare si bugetare

Planificare vs bugetare

• In timpul planificarii comenzilor, se introduc costuri, activitati

si procese de afaceri care sunt asteptate sa apara in timpul
ciclului de viata al comenzii. Cu planificarea comenzii se
compara planul si costul actual si se analizeaza variatiile.
• Se administreaza costul aprobat pentru o comanda sau grup de
comenzi utilizand Budget Management. Bugetul este structura
de cost aprobata pentru o comanda si difera de costul
planificat prin aceia ca este obligatoriu. Managementul
utilizeaza bugetul pentru a aproba costurile asteptate pentru o
comanda pentru o perioada data.
• Se poate introduce bugetul comenzii manual sau se pot copia
informatiile de la alta versiune de plan.
 Planificare si bugetare

Planificare

• Planificarea costurilor este executata aproape in intregime pe comenzi cu

durata mare. Comenzile care exista pe un termen scurt, cum sunt cele
pentru reparatii accidentale, nu sunt de regula planificate.
• Comenzile interne planificate furnizeaza 3 nivele de planning:
– Overall(general) planning – este cel mai simplu mod de a planifica
costuri pe comenzi. Nu sunt necesare elemente de cost pentru a estima
valorile generale si anuale pentru o comanda
– Cand informatii mai detaliate sunt disponibile pentru o comanda se pot
utiliza planificari de costuri primare si secundare sau venituri, care
acopera planificarea costurilor primare, intrari de activitati si venituri
in planificarea manuala.
– Daca sunt disponibile mai multe informatii despre sursele de
aprovizionare, cantitati si preturi, se poate executa unit costing. Prin
unit costing se poate planifica la un nivel mai jos decat elementul de
cost.
 Planificare si bugetare

Bugetare

• Sistemul recunoaste urmatoarele tipuri de buget:

1. Bugetul original – este bugetul original alocat
2. Bugetul updatat – pentru comenzi include suplimentari si retururi si este
utilizat cand un eveniment neasteptat si cerinte aditionale forteaza corectia
bugetului original.
• In plus la functiile de buget update, se pot face modificari ale bugetului
original. Se poate ingheta bugetul original utilizand status management. Se
face asta prin crearea unui user status ce interzice tranzactiile de bugetare
dar permite suplimentarile si retururile.
• Pentru a crea un buget pentru o comanda, se defineste un profil de buget,
ce se asigneaza la tipul comenzii. Profilul de buget defineste parametrii
pentru bugetare.
• Cand se salveaza bugetul, sistemul verifica daca suma valorilor anuale se
potriveste cu valoarea generala pentru comanda.
 Centre de profit – prezentare generala

ZIUA 3 Introducere
• Un centru de profit reprezinta o subunitate organizationala care opereaza
independent pe piata si aduce responsabilitate pentru costurile si veniturile acesteia.
Se organizeaza organizatia pe centre de profit asignand master data pentru fiecare
obiect relevant de profit (materiale, centre de cost, comenzi, proiecte, comenzi de
vanzari, active, obiecte de cost si segmente de profitabilitate) la un centru de profit.
• Toate tranzactiile in sistemul R/3 care sunt relevante pentru cost si profituri sunt
updatate in centrele de profit in acelasi timp in care sunt procesate in modulele
originale si organizate in functie de elementele de cost si venituri. Acestea
transforma toate fluxurile de bunuri si servicii din companie in schimb de bunuri si
servicii intre centrele de profit. Aceasta structura de centre de profit se aplica
ambelor, postari actuale si date planificate pentru centre de profit.
• Este deasemenea posibil de a trata un centru de profit ca un centru de investitii. In
plus, fluxuril de bunuri si servicii se pot transfera selectand pozitiile din balanta
(MF, incasari si plati, stocuri si productie in curs) la centrele de profit periodic.
Aceasta face posibila calculul indicatorilor cum ar fi profit pe vanzari, recuperarea
investitiilor si cash flow.
 Centre de profit – prezentare generala

Introducere

• Un centru de profit este definit la

nivel de arie de control. Cand se
creaza un centru de profit se
introduce numele centrului de
profit si o data de validitate.
• In practica se poate uita din
intamplare sa se asigneze un
obiect la un centru de profit. Daca
postarile sunt facute la acest
obiect, datele corespondente sunt
postate la un centru de profit fals
in PCA. Asta asigura ca
reconcilierea intre PCA si FI este
inca posibila
 Recapitulare finala

Recapitulare generala