Tema: Politica industrială comunitară și

implicațiile acesteia în dezvoltarea

durabilă

Chişinău – 2020
Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 Planul temei
1. Concepte de baza privind politica industriala :
A. Caracteristica generală
B. Obiectivele politicii industriale;
C. Principiile politicii industriale;
D. Instituțiile cu atribuții în domeniul politicii industriale;
E. Instrumentele politicii industriale.
2. Principalele acțiuni ale politicii industriale :
A. Piața unică a produselor industriale;
B. Standardizarea și comerțul electronic;
C. Măsuri directe în sprijinul competitivității industriale;
3. Strategia Europa 2020 și „O politică industrială adaptată erei globalizării”

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 Caracteristica generală
Politica industrială poate fi definită ca o largă gamă de măsuri guvernamentale menite să promoveze
creşterea şi sporirea competitivităţii a unui anumit sector sau a unor sectoare într-o economie.
Deoarece astfel de măsuri implică tratament preferenţial, este logic să completăm definiţia, cu
condiţia, că celelalte sectoare beneficiază indirect de suportul oferit sectoarelor ţintă (prioritare) şi nici un
sector nu va fi prejudiciat de măsurile acestei politici.
Scopurile acestei politici pot fi:

● economice: promovarea competitivitatii prin ajustari structurale;

● politice: protectia sau promovarea unor industrii;
● sociale: lupta impotriva somajului si redistribuirea veniturilor.

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 Caracteristica generală
În cazul Uniunii Europene, până în prezent, politica industrială este structurată pe două nivele diferite de
activitate.
● Primul nivel reprezintă politicile industriale naţionale.
● Al doilea este politica industrială comună a UE.

Fiecare stat adoptă propria politică industrială, dar toate prevederile lor trebuie să corespundă
legislaţiei comunitare. Politicile industriale naţionale luptând cu efectele pieţei unice susţin propriile
sectoare industriale împotriva competitorilor străini. Pentru a limita aceste tendinţe acelaşi Articol 130 al
Tratatului de la Maastricht (Tratatul privind Uniunea Europeană - TUE) specifică, că „există condiţiile
necesare pentru asigurarea competetivităţii industriei europene”.
Politica industrială a UE, element-cheie pentru creșterea durabilă
La 20 iunie 2019 Consiliul UE a dezbătut viziunea UE pentru o strategie pe termen lung
privind creșterea durabilă. Strategia UE privind creșterea durabilă este un pilon important al noii agende
strategice pentru perioada 2019-2024.

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 Această strategie se bazează pe conexiuni între măsuri care vizează diferite domenii de
politică.
Printre acestea sunt menționate:
ostrategie industrială ambițioasă a UE
o politică mai eficientă pentru întreprinderile mici și mijlocii
(IMM-uri)
îndepărtarea rapidă a oricărui obstacol nejustificat rămas în
calea liberei circulații a serviciilor în cadrul pieței unice
o abordare echilibrată între competitivitate și neutralitate
climatică

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 Îmbunătăţirea cadrului regulatoriu are la bază linii directoare adoptate la 16 ianuarie 1996. Acestea
vizează în primul rând:

● consolidarea, actualizarea şi simplificarea reglementărilor existente în

industrie;
● desfăşurarea unei analize cost-beneficii înainte de a introduce orice noi
reglementări;
● luarea în calcul a factorilor de risc legat de sănătatea publică sau de
protecţia mediului;
● orice nouă reglementare trebuie să fie simplă, ieftină şi în interesul
sănătăţii publice şi al protecţiei mediului.

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 Tipuri de politici
O politica industrială „Laissez-faire”
O politică industrială de neamestec și neimplicare a guvernului, se caracterizează prin
atenția fundamentală ce o acordă realizării unui mediu macroeconomic stabil și previzibil pentru
industrie, investind în infrastructura și capital uman.
Politica industrială agresivă sau dirijată
Cuprinde spectrul, de la economia de comandă, de tip sovietic, ce încearcă să elaboreze
și să adopte practic toate deciziile ce guvernau relațiile economice, până la modelul indicativ-
planificat a Franței sau Japoniei, bazat pe consensul între industrie și guvern.
Politicile active și negative
Politicile active vizează structurile și performanțele industriei, fiind reprezentate de
programele comunitare de cercetare, de directivele de liberalizare, în timp ce politicile negative
combat eșecurile pieței și urmăresc înlăturarea barierelor de piață, cum ar fi interzicerea abuzului de
poziție dominantă și diminuarea obstacolelor comerciale (tarifare și netarifare).

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 Obiectivele politicii industriale
● sprijinirea inovației tehnice și tehnologice și a dezvoltării durabile;
● îndepărtarea obstacolelor din calea schimbărilor stucturale;
● creșterea flexibilității producătorilor;
● promovarea investițiilor în cercetare și dezvoltare;
● încurajarea asumării riscurilor;
● diseminarea informațiilor pentru companii, indiferent de originea
acestora;

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 O serie de politici deja bine integrate în politica industrială pot contribui la
obiectivele acesteia:
— o mai mare deschidere a sistemului comercial mondial – şi anume deschiderea pieţelor protejate din
ţările terţe către producătorii şi furnizorii de servicii din UE. Faptul de a oferi producătorilor din UE un
acces mai convenabil la factorii de producţie externi, expunându-i în acelaşi timp la o concurenţă
suplimentară din partea ţărilor terţe, le acordă posibilitatea şi îi forţează să îşi îmbunătăţească
competitivitatea;
— politicile referitoare la piaţa unică au în general un impact pozitiv asupra competitivităţii, în special prin
încurajarea liberalizării pieţelor şi a armonizării normelor;
— politica privind cercetarea şi dezvoltarea, prin consolidarea bazei de cunoştinţe şi prin accentul pe
tehnologiile auxiliare esenţiale;
— politica în domeniul concurenţei determină întreprinderile să îşi mărească eficienţa şi le permite să
reziste mai bine pe pieţele lor. Aceasta ajută, de asemenea, la pregătirea întreprinderilor din UE pentru
provocarea de pe pieţele din ţările terţe;
— politica socială şi de ocupare a forţei de muncă, inclusiv formarea profesională, au un rol esenţial,
garantând că promovarea competitivităţii contribuie la punerea în aplicare echilibrată a Strategiei de la
Lisabona. Actualizarea constantă a aptitudinilor şi a calităţii lucrătorilor sprijină satisfacerea cererii de pe
piaţa muncii şi contribuie la economia bazată pe cunoaştere;
— politica pentru protecţia consumatorilor şi pentru sănătatea publică reprezintă condiţii prealabile pentru
încrederea din partea consumatorilor, care este baza pentru o cerere stabilă şi în creştere;
— protecţia mediului poate necesitarestricţionarea sau chiar interzicerea anumitor factori de producţie sau
tehnologii, fapt care poate ridica costurile de producţie pe termen scurt. Totuşi, pe termen lung, aceasta
poate ajuta întreprinderile să obţină un avantaj concurenţial la nivel mondial şi să creeze noi pieţe pentru
produse şi tehnologii curate.
Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 Principiile politicii industiale promovată de UE:
a) acceptarea limitată a principiului intervenției;
b) coordonarea acțiunilor statelor membre sub îndrumarea
Comisiei;
c) interdependența cu alte politici;
d) competența explicită și legată de împrejurări, dar nu
exclusivă, a UE.

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 Instumentele politicii industriale:
în politica verticala sau sectorială: în politica orizontală:
- politica în domeniul concurentei;
- protecția comercială;
- politica de cercetare;
- ajutoarele de stat; - politica în domeniul energiei;
- stimulentele fiscale; - politica de mediu;
- cartelurile de criză; - politica de dezvoltare regională;
- politica privind ocuparea forței de
muncă și politica socială;
- politica privind protecția
consumatorului;
- politica întreprinderilor;

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 Conceptele politicii industriale comunitare
Politica industrială are caracter orizontal şi vizează asigurarea
condiţiilor-cadru favorabile competitivităţii industriale. Instrumentele sale,
care sunt acelea ale politicii întreprinderilor, vizează crearea condiţiilor
generale în cadrul cărora întreprinzătorii şi întreprinderile pot lua iniţiative
şi îşi pot exploata ideile şi oportunităţile.
Politica industrială ar trebui să ia în considerare necesităţile
specifice şi caracteristicile sectoarelor industriale. Numeroase produse,
cum ar fi produsele farmaceutice, produsele chimice şi automobilele fac
obiectul normelor detaliate specifice sectoarelor în funcţie de
caracteristicile inerente sau de utilizarea acestora.

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 Evoluția politicii industriale (I)
În 1990, Comisia Europeană a propus un nou concept coerent de
politică industrială şi a publicat primul document oficial intitulat „Politica
industrială într-un mediu deschis şi competitiv: orientări pentru o abordare
comunitară“. Potrivit documentului, politica industrială este orientată către
piață, având o abordare specifică modelului de politică neutră.

În anul 1992, Tratatul de la Maastricht a oferit baza legală pentru politica

industrială a Uniunii Europene. Industria a fost subiectul unui articol
special în Tratatul Comunității Europene începând cu 1993, când acesta a
intrat în vigoare

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 Evoluția politicii industriale (II)
1) „Să accelereze adaptarea industriei la schimbările structurale;”

2) „Să încurajeze un mediu favorabil inițiativei şi dezvoltării

întreprinderilor din întreaga Uniune și, în special, a întreprinderilor mici şi
mijlocii;”

3) „Să încurajeze un mediu propice cooperării dintre întreprinderi;”

4) „Să favorizeze o exploatare mai bună a potențialului industrial al

politicilor de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică” (articolul 173 din
TFUE).

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 Piața unică a produselor industriale
Realizarea liberei circulații a produselor industriale necesită acțiuni îndreptate în
mai multe direcții:

● Desăvârsirea pieței unice. Deși marea majoritate a măsurilor de armo­nizare au fost

deja adoptate și aplicate, mai există o serie de neregu­larități în cadrul mecanismelor
funcționale ale pieței unice, care derivă în special din noile transformări ale mediului global.

● Îmbunătățirea instrumentelor pieței unice. Pentru aceasta trebuie întreprinse acțiuni în

vederea evaluării instrumentelor existente și, acolo unde este cazul, în vederea simplificării și
îmbunățirii lor. Acest proces a condus la o revizuire a măsurilor, inclusiv a directivelor cu
privire la con­strucții, compatibilitate, electromagnetică și principalele reglementări din
domeniul industriei chimice.

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 Managementul pieței unice.
Pentru asigurarea unei piețe unice autentice, eforturile trebuie să
vizeze:

- monitorizarea reglementărilor tehnice naționale;

- urmărirea transpunerii de către țările membre a acquis-ului comunitar;
- sancționarea încălcării reglementărilor comunitare și aducerea lor în
fața Curții Europene de Justiție;
- elaborarea și actualizarea directivelor comunitare.

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 Standardizarea.
Organismele UE răspund de definirea și implementarea unei
politici comunitare coerente și funcționale în domeniul standardi­zării, în
concordanță cu tendințele internaționale. În acest sens, se pro­movează o
abordare deschisă a standardizării, bazată pe consens, care pornește de la
experiența, know-how și mecanismele pieței.

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 Dezvoltarea cooperării industriale
Comunitatea Europeană a creat cadrul legal şi mecanismele de
sprijinire a cooperării între firme din diferitele sale state membre. O atenţie
deosebită se acordă întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) care sunt mai
ezitante în îmbarcarea în cooperări care să depăşească graniţele statului
unde sunt înregistrate. Ele reprezintă însă 99% din numărul firmelor
înregistrate în UE, oferind 70% din locurile de muncă existente în sectorul
particular.

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 IMM-urile
Întreprinderile mici sunt coloana vertebrală a economiei europene. Ele reprezintă o sursă esenţială de
noi locuri de muncă şi o pepinieră a ideilor de afaceri. Criteriile de definire a IMM diferă considerabil de la un stat
membru la altul şi nu există nici o înţelegere oficială privind o definiţie comunitară. Conform recomandării Comisiei
din 1996, o întreprindere poate fi clasificată drept IMM dacă are cel mult 250 de angajaţi, cifra de afaceri anuală nu
depăşeşte valoarea de 40 milioane € şi are, în final, independenţă economică.
În funcţie de mărimea acestora, IMM-urile se clasifică în:
● microîntreprinderi - au mai puţin de 10 angajaţi;
● întreprinderile mici - au între 10 şi 49 de angajaţi;
● întreprinderi mijlocii - au între 50 şi 249 de angajaţi;
● întreprinderi mari – peste 250 de angajaţi.
Existenţa IMM este necesară pentru funcţionarea armonioasă a economiei moderne, acestea fiind
prezente în toate sectoarele industriei şi serviciilor. Aceste întreprinderi sunt cele mai sensibile la schimbările
intervenite în mediul de afaceri. Ele operează în special la nivel naţional, însă sunt afectate de legislaţia comunitară
privind taxele şi impozitele, concurenţa, legislaţia societăţilor comerciale, politicile sociale şi regionale şi
formalităţile vamale.

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 Definiţia Comisiei Europene referitoare la IMM-uri defineşte 3 categorii de
întreprinderi mici şi mijlocii

Numărul de angajați Cifra de afaceri

Microîntreprinderi 1-9 angajați Max. 2 mil. euro

Întreprinderi mici 10-49 angajați Max. 10 mil. euro

Întreprinderi mijlocii 50-249 angajați Max. 43 mil. euro

Întreprinderi mari Min 250 angajați Min. 43 mil. euro

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 Întreprinderile mici reprezintă coloana vertebrala a economiei
europene
● Generează cea mai mare parte a PIB-ului din fiecare ţară, de regulă între 55%-95%
● Oferă locuri de muncă pentru majoritatea populaţiei ocupate
● Generează într-o mare măsură inovaţiile tehnice aplicabile în economie
● În ultimii ani, în UE, IMM-urile sunt practic singurele care generează locuri de muncă
● Realizează produse şi servicii la costuri mai reduse decît firmele mari; acesta se datorează
cheltuielilor constant convenţionale mai mici, motivarea intensă a personalului
● Preziintă cel mai ridicat dinamism în condiţiile economiei de piaţă, fapt motivat de evoluţia
numărului lor şi de volumul cifrelor de afaceri, care sunt sensibil suprioare întreprinderilor mari.
● Reprezintă una din principalele surse de venit ale bugetului statului (TVA, impozite)
● Reprezintă germenii viitoarelor firme mari, în special în domeniile noi ale econiomiei.

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 Direcţiile de acţiune pentru dezvoltarea IMM:
I. Educaţia şi instruirea întreprinzătorilor
● cultivarea spiritului antreprenorial şi noilor aptitudini încă de la un stadiu
incipient;
● predarea cunoştinţelor generale de afaceri şi antreprenoriat la toate
nivelurile de învăţământ. Modulele specifice ale instruirii în afaceri
trebuie să devină o componentă esenţială a programelor de învăţământ
la nivel preuniversitar şi universitar;
● încurajarea şi promovarea iniţiativelor antreprenoriale ale tinerilor, prin
programe corespunzătoare de pregătire a managerilor din
întreprinderile mici.

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 II. Iniţierea mai puţin costisitoare şi mai rapidă a
afacerilor
● reducerea cheltuielilor de înfiinţare a companiilor către
nivelul cel mai competitiv pe plan mondial;
● încurajarea ţărilor cu procedurile cele mai lente şi dificile de
înregistrare a noilor companii pentru a ajunge din urmă statele
mai avansate;
● creşterea accesului la procedurile de înregistrare on-line.

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 III. Legislaţie şi reglementări mai bune
● evaluarea legislaţiilor naţionale cu privire la faliment în lumina bunelor
practici;
● analizarea noilor reglementări naţionale şi comunitare în vederea evaluării
impactului lor asupra întreprinderilor mici şi întreprinzătorilor;
● simplificarea pe cât posibil a reglementările naţionale şi cele ale UE;
● simplificarea, de către Comisie, a legislaţiei referitoare la concurenţă, pentru
a reduce dificultăţile întâmpinate de întreprinderile mici în procesul de
conformare cu aceste prevederi legale.

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 IV. Asigurarea calificării necesare
Dezvoltarea cu ajutorul instituţiilor de instruire şi programelor
interne de pregătire ale companiilor a abilităţilor adecvate, adaptate
necesităţilor întreprinderilor mici şi a serviciilor de instruire şi consultanţă
permanente.

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 V. Îmbunătăţirea accesului on-line
Sporirea volumului de comunicaţii electronice între autorităţile
publice şi sectorul întreprinderilor mici. Astfel, companiile vor avea
posibilitatea să înainteze cereri, să primească asistenţă, să depună declaraţii
fiscale sau să obţină simple informaţii online, mult mai rapid şi la costuri
mai reduse.

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 VI. Extinderea pe multiple pieţe
● continuarea reformelor în vederea constituirii în cadrul Uniunii a unei
pieţe interne unice, accesibilă întreprinderilor mici;
● îndreptarea reformelor către unele sectoare esenţiale pentru dezvoltarea
IMM, cum ar fi comerţul electronic, telecomunicaţiile, utilităţile, achiziţiile
publice şi sistemele de plăţi transfrontaliere.

În octombrie 2005, o comunicare a Comisiei intitulată „Punerea în aplicare a programului

comunitar de la Lisabona: un cadru politic de consolidare a producției UE – spre o abordare mai integrată a
politicii industriale” a stabilit prima abordare integrată a UE în ceea ce privește politica industrială pe baza
unui program de lucru concret ce prevede inițiative transsectoriale și sectoriale.

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 VII. Perfecţionarea sistemul fiscal şi a aspectelor
financiare
● identificarea şi înlăturarea obstacolelor care stau în calea formării unei
pieţe de capital pan-europene şi a implementării Planului de acţiune pentru
serviciile financiare şi a Planului de acţiune pentru capitalul de risc;
● îmbunătăţirea relaţiilor dintre sistemul bancar şi întreprinderile mici cu
ajutorul crearea unor condiţii corespunzătoare de acces la credite şi la
capitalul de risc;
● îmbunătăţirea accesului la fondurile structurale şi încurajarea iniţiativelor
Băncii Europene de Investiţii de creştere a fondurilor, inclusiv
instrumentelor de capital, disponibile pentru întreprinderile start-up şi
pentru întreprinderile de înaltă tehnologie.

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 Provocări și perspective
Comunicarea Comisiei din 2008 intitulată „Planul de acțiune privind consumul și producția
durabile și politica industrială durabilă” a urmărit elaborarea unui pachet integrat de măsuri în vederea
promovării consumului și producției mai sustenabile, îmbunătățind, în același timp, competitivitatea
economiei europene. Pentru a realiza acest „cerc virtuos”, planul de acțiune a propus utilizarea mai multor
instrumente de politică. De exemplu, cererile consumatorilor trebuie canalizate către un consum mai
sustenabil prin intermediul unui cadru de etichetare simplificat.

Pentru a răspunde provocărilor legate de asigurarea aprovizionării durabile cu materii prime

neenergetice a economiei UE, Comisia a prezentat „Inițiativa privind materiile prime”, al cărei scop este
asigurarea unor condiții echitabile în ceea ce privește accesul la resurse în țări terțe, condiții-cadru mai
bune pentru extragerea materiilor prime pe teritoriul UE și reducerea consumului de materii prime prin
creșterea eficienței resurselor și promovarea reciclării. O comunicare ulterioară a Comisiei propune
consolidarea punerii în aplicare a acestei inițiative.

În comunicarea sa intitulată „Pregătiri pentru viitorul nostru: dezvoltarea unei strategii

comune pentru tehnologiile generice esențiale în UE”, Comisia a declarat că UE va promova utilizarea
tehnologiilor generice esențiale în actualul său cadru de politică și a sugerat, de asemenea, înființarea unui
grup de experți la nivel înalt responsabil de elaborarea unei strategii comune pe termen lung. În raportul
său final, grupul de experți la nivel înalt a propus 11 recomandări de politică pentru elaborarea și utilizarea
tehnologiilor generice esențiale în Europa.

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 Strategia Europa 2020 și „O politică industrială
adaptată erei globalizării” (I)
În martie 2010, Strategia de la Lisabona a fost înlocuită cu Strategia Europa 2020
(„EUROPA 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii”. Noua strategie propune șapte inițiative emblematice. Patru dintre ele sunt deosebit de
importante pentru creșterea competitivității industriei UE: „O Uniune a inovării”, „O Agendă
digitală pentru Europa”, „O politică industrială integrată pentru era globalizării” și „Noi competențe
pentru noi locuri de muncă”. Inițiativa emblematică „O politică industrială integrată adaptată erei
globalizării” se concentrează asupra a 10 acțiuni pentru promovarea competitivității industriei
europene, accentuând aspecte precum dezvoltarea IMM-urilor și aprovizionarea cu materii prime și
gestionarea lor.

Comunicarea Comisiei, „Politica industrială: Creșterea competitivității”, adoptată la 14

octombrie 2011, solicită realizarea de reforme structurale profunde și elaborarea de politici coerente
și coordonate în toate statele membre pentru a spori competitivitatea economică și industrială a UE
și pentru a sprijini creșterea durabilă pe termen lung. Comunicarea subliniază câteva domenii-cheie
unde sunt necesare eforturi mai susținute: schimbări structurale la nivelul economiei, capacitatea de
inovare a industriilor, sustenabilitatea și utilizarea eficientă a resurselor, mediul economic, piața
unică și IMM-urile.

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 Strategia Europa 2020 și „O politică industrială
adaptată erei globalizării” (II)
La 10 octombrie 2012, Comisia a prezentat o comunicare, intitulată „O
industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei – Actualizare
a comunicării privind politica industrială”, care vizează sprijinirea investițiilor în inovare
și se concentrează asupra a șase domenii prioritare, cu înalt potențial (tehnologiile
avansate de producție pentru producția ecologică, tehnologiile generice esențiale,
bioprodusele, politica sustenabilă în domeniul industrial, al construcțiilor și al materiilor
prime, vehiculele și ambarcațiunile ecologice și rețelele inteligente). Comunicarea în
cauză subliniază că este necesară îmbunătățirea condițiilor de piață, a accesului la
finanțare, la capital, la resurse umane și competențe, ca mijloace de a promova
competitivitatea industriei.

În ianuarie 2014, Comisia a prezentat comunicarea intitulată „Pentru o

renaștere industrială europeană”. Această comunicare se concentrează asupra inversării
declinului industrial și asupra atingerii obiectivului de 20% din PIB pentru activitățile de
producție până în 2020. Comisia afirmă că, pentru a atrage noi investiții și a crea un
mediu de afaceri mai bun, UE are nevoie de politici mai coerente în ceea ce privește
piața internă, inclusiv pentru infrastructuri precum rețelele de energie, transport și
informatice, precum și pentru bunuri și servicii. Mai este menționată, de asemenea,
importanța unei cooperări sporite în domenii precum administrația publică de calitate,
comerțul, cercetarea și materiile prime.
Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 Strategia Europa 2020 și „O politică industrială
adaptată erei globalizării” (III)
Această politică a fost completată în 2016 prin comunicarea
intitulată „Digitalizarea industriei europene – Valorificarea deplină a pieței
unice digitale”, care vizează transformarea digitală și abordează
provocările aferente acesteia, precum cele legate de finanțare,
standardizarea TIC, volumele mari de date și competențe. În plus, Inițiativa
privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora, lansată în 2016,
are drept obiectiv să le ofere numeroșilor antreprenori inovatori din Europa
toate oportunitățile posibile pentru a construi întreprinderi de prim-plan la
nivel mondial.
În comunicarea sa publicată în ianuarie 2020 privind programul
de lucru anual inaugural, Comisia a subliniat faptul că poziția UE de lider
în domeniul digital va fi consolidată printr-o strategie europeană privind
datele și o carte albă privind inteligența artificială, precum și o propunere
privind o nouă strategie industrială cuprinzătoare.

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN
 Provocări și perspective

Școala de vară „Dezvoltarea industrială durabilă în contextul integrării europeneˮ Conf. univ. Dr. Veaceslav BÂRDAN