Infracțiuni contra

vieții (III)
Art. 190 Uciderea la cererea victimei
Art. 191 Determinarea sau înlesnirea
sinuciderii
Art.192 Uciderea din culpă
ART. 190 UCIDEREA LA CEREREA
VICTIMEI
1.Precedent legislativ și drept comparat:
•Incriminare nouă față de CP 1968
Codul Penal Transilvănean - art. 282: ”acela care, prin dorinţa hotărâtă şi serioasă a unei
persoane, a fost determinat să o ucidă, se va pedepsi cu recluziunea până la 3 ani. ”
Codul penal Carol al II-lea - art. 468 alin. 1: ”acela care ucide un om în urma rugăminţii
stăruitoare şi repetate a acestuia, comite crima de omor la rugăminte şi se pedepseşte cu
temniţă grea de la 3 la 8 ani;
alin. 3: ”pedeapsa este închisoarea corecţională de
la 1 la 5 ani, atunci când faptul a fost săvârşit în condiţiile alineatelor precedente, sub
impulsul unui sentiment de milă, pentru a curma chinurile fizice ale unei persoane, care
suferea de o boală incurabilă a cărei moarte era inevitabilă din această cauză.
Codul penal de la 1968 nu a mai prevăzut fapta atenuată de ucidere la cererea victimei,
incriminând la art.174, 175, 176 faptele de omor simplu, calificat și deosebit de grav și
fapta de determinare sau înlesnire a sinuciderii, la art. 179.
Noul cod penal – art. 190 Uciderea la cererea victimei: uciderea săvârșită la cererea
explicită, serioasă, conștientă și repetată a victimei care suferea de o boală incurabilă sau
de o infirmitate gravă atestată medical, cauzatoare de suferințe permanente și greu de
suportat, și se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.

•Incriminată în C.p. german, austriac și portughez

•Neincriminată în Belgia, Olanda
1.TERMINOLOGIE-
EUTHANASIA
Gr.: eu -"bine, bun", și thanatos - "moarte”
Euthanasia este actul deliberat de a pune
capăt vieţii unui pacient cu intenţia de a
curma suferinţa acestuia – art. 190 Cp.
Sinuciderea asistată medical (SAM)
reprezintă moartea unui pacient ca urmare a
"ajutorului" dat de un medic – art. 191 Cp..
2.EUTHANASIA
Euthanasia activă reprezintă comiterea unor acte în vederea provocării
morții (cum ar fi: scoaterea din funcțiune a unui aparat, administrarea
unui medicament într-o doza letală, administrarea unei injectii letale,
etc.), în urma unei cereri repetate și a unei reflecții îndelungate a unui
pacient.
Euthanasia pasivă constă în neacordarea sau neadministrarea unui
tratament, știind că astfel urmează să se producă moartea pacientului
în cauză, în special în cazul în care există posibilitatea menținerii în viață
a unui pacient printr-un tratament agresiv și inutil - practică de altfel
condamnată de etica medicală, cu atât mai mult cu cât persoana în
cauză a refuzat acest tratament.
Sinuciderea asistată constă în ajutorul dat de medic sau un alt membru
al personalului medical în scopul sinuciderii pacientului, la cererea
repetată și bine analizată a acestuia (ex. pacientului i se prescrie o
rețetă cu o substanță letală, i se indică cum să oprească singur
aparatele de resuscitare sau i se oferă o mască și un tub cu un gaz ce
provoacă moartea).
3.Eutanasia în jurisprudența Curții Europene a
Drepturilor Omului

• cauza Pretty c/a Regatul Unit (2002): dreptul la viață garantat de art.
2 al Convenției nu ar putea fi interpretat ca implicând și un aspect
negativ, în sensul că ar conferi și un drept diametral opus, acela de a
muri
• cauza Haas c/a Elveția (2007):
(2007) statele membre al Consiliului Europei
sunt departe de a ajunge la un consens cu privire la dreptul
individului de a alege când și cum își încheie viața. Riscul unui abuz
inerent într-un sistem care ar facilita suicidul asistat nu poate fi
subestimat. Concluzie în favoarea Guvernului Elvețian care arătase
că restricția privind obținerea substanței natrium pentobarbital avea
ca scop să protejeze sănătatea și siguranța publică și să prevină
crima.
• Alte cauze: Koch c/a Germaniei (2012), Gross c/a Elveției (2014),
Lambert ș.a. c/a Franței (2015)
• https://www.echr.coe.int/Documents/FS_Euthanasia_RON.pdf
4.Legislația medicală în RO
Condul de Deontologie Medicală Român
•nu cuprinde prevederi detaliate referitoare la limitele obligației medicului de a trata sau a
prelungi cu orice chip viața pacientului;
•Interzice explicit eutanasia și eugenia (art. 22 lit.a)
•Statuează asupra importanței consimțământului pacientului în ceea ce privește
efectuarea anumitor proceduri sau tratamente medicale.
•art. 11 din CDMR: nu se poate efectua de către medic nicio intervenţie în domeniul
sănătăţii decât după ce persoana vizată şi-a dat consimţământul liber şi în cunoştinţă de
cauză. Consimţământul se poate retrage în orice moment de persoana vizată.
Legea privind drepturile pacientului nr. 46/2003
•art.13: pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o intervenţie medicală asumându-
şi, în scris, răspunderea pentru decizia sa; consecinţele refuzului sau ale opririi actelor
medicale trebuie explicate pacientului
•art. 14: atunci când pacientul nu își poate exprima voința, dar este necesară o intervenție
medicală de urgență, personalul medical are dreptul să deducă acordul pacientului dintr-o
exprimare anterioară a voinţei acestuia
•Art. 15: în cazul în care pacientul necesită o intervenţie de urgență, consimțământul nu
mai este necesar
În situația în care bolnavul își retrage consimțământul
pentru efectuarea unei proceduri medicale sau pentru
administrarea unui anumit tratament, medicul nu poate
continua terapia de principiu, cu excepția a două situații:
a) când pacientul nu își mai poate exprima voința, dar este
necesară o intervenție medicală (art. 14 din Legea nr.
46/2003), personalul medical are dreptul să deducă acordul
pacientului dintr-o exprimare anterioară a voinţei acestuia;
Dar dacă pacientul a exprimat mai multe opinii anterior,
oscilante, sau și-a dat acordul pentru o anumită terapie?
Într-o asemenea situație, de teama sancțiunii penale,
medicul ar putea interpreta extensiv voința pacientului
ilustrând așa numita obstinație terapeutică
b)în cazul în care pacientul necesită o intervenţie medicală
de urgenţă, consimţământul nu mai este necesar (art. 15
din lege), medicul putând trece peste voința pacientului,
chiar în cazul unor cereri repetate anterioare de
întrerupere a terapiilor medicale.
5.Drepturile pacientului în raport cu dreptul la autodeterminare

 Dreptul la viață
 Dreptul la moarte – dreptul de a
muri cu demnitate - negarantat
 Dreptul la autonomie individuală
(autodeterminare)
 Dreptul la viață privată
6.Definiție
art. 190 C.p.: infracțiunea de ucidere la
cererea victimei constă în uciderea săvârșită
la cererea explicită, serioasă, conștientă și
repetată a victimei care suferea de o boală
incurabilă sau de o infirmitate gravă atestată
medical, cauzatoare de suferințe permanente
și greu de suportat, și se pedepsește cu
închisoarea de la unu la 5 ani.
7.Condiții de tipicitate
a)Condiții cu privire la cererea victimei:
- trebuie să își manifeste în mod expres voința de a i se suprima viața
(cerere explicită);
- cererea trebuie să fie serioasă (să nu fie făcută jocandi causa);
- cererea trebuie să fie conștientă, victima realizând natura solicitării,
semnificația și consecințele acesteia – este necesară stabilirea
discernământului
- cererea trebuie să fie repetată, se reiterează la diferite intervale de
timp reflectând stăruința victimei în hotărârea luată.
b)Condiții cu privire la starea victimei:
- victima să sufere de o boală sau infirmitate atestate medical;
- boala să fie incurabilă iar infirmitatea ireversibilă, fiind imposibilă
ameliorarea stării victimei prin vreun mijloc medical;
- boala/infirmitatea să cauzeze suferințe fizice sau psihice permanente
și greu de suportat – pragul de tolerabilitate al durerii se apreciază pe
baza unui criteriu subiectiv
• Aprecierea gravității suferințelor victimei se
face portivit unui criteriu subiectiv, al
tolerabilității individuale a victimei în situația
concretă, iar nu potrivit unui criteriu obiectiv
prin raportare la media statistică a toleranței la
durere.

• Dacă fapta concretă nu este tipică în sensul

îndeplinirii tuturor condițiilor prevăzute în
norma de incriminare, ea va fi calificată ca omor
(art. 188 C.p.) sau omor calificat (189 C.p.).
Conținut constitutiv

1. Obiect juridic: dreptul la viață și relațiile sociale

aferente
2. Obiect material: corpul persoanei bolnave
3. Subiect activ: orice persoană fizică sau juridică
4. Subiect pasiv:
 calificat - bolnav, boală incurabilă, fără tratament
(cele experimentale nu contează); infirmitate gravă;
suferințe fizice sau psihice intense; atestare medicală
 Dacă e membru de familie, nu e Violență în familie!
 Pluralitatea victimelor determină o pluralitate de
infracțiuni
3. Participație: posibilă în toate formele
Conținut constitutiv
3. Element material:
 acțiune (E.activă)/inacțiune (E.pasivă)
 cerere explicită, conștientă, serioasă, repetată
5. Urmare imediată: moartea
6. Raport de cauzalitate: trebuie dovedit
7. Latura subiectivă: intenția directă; mobil altruist – mila;
poate fi indirectă în cazuri excepționale – administrarea
unui calmant puternic
8. Acte preparatorii și tentativa: posibile, neincriminate.
Pregătirea nu echivalează cu premeditarea
Dacă încercarea de a ucide victima are ca efect doar
producerea unor leziuni/afectarea sănătății, nu va
răspunde penal deoarece operează CJ consimțământul
victimei (Cioclei)
5. Pedeapsa: 1-5 ani
Art. 191 Determinarea sau înlesnirea
sinuciderii
1. Definiție:
(1)Fapta de a determina sau de a înlesni sinuciderea unei persoane,
dacă sinuciderea a avut loc – închisoare 3-7 ani. (varianta tip)
(2)Când fapta de la al.1 s-a săvârșit față de un minor între 13-18 ani
sau față de o persoană cu discernământ diminuat – închisoare 5-10
ani. (varianta agravată)
(3)Determinarea sau înlesnirea sinuciderii față de un minor sub 13 ani
sau față de o persoană care nu a putut să își dea seama de
consecințele acțiunilor sau inacțiunilor sale sau nu putea să le
controleze, dacă sinuciderea a avut loc - închisoare 10-20 ani și
interzicerea unor drepturi. (variantă agravată)
(4)Dacă actele de determinare sau înlesnire prevăzute la al. 1-3 au fost
urmate de o încercare de sinucidere – limitele de pedeapsă se
reduc la jumătate. (variante atenuate)
Conținut constitutiv

2.Obiect juridic: dreptul la viață…

3.Obiect material: nu are! Acțiunea de determinare se îndreaptă
asupra psihicului iar înlesnirea nu are o orientare către corpul
victimei
Potrivit doctrinei germane, se încalcă teoria participației delict unic: actul
suicidar nu are relevanță penală, dar instigarea/complicitatea la acesta,
da.
4.Subiect activ: orice persoană fizică sau juridică
5.Subiect pasiv:
•var. tip - orice persoană fizică
•var. agravate - minori între 13-18 ani sau pers. cu discernământ
diminuat - calificat
- minori sub 13 ani sau pers fără discernământ -
calificat
6.Participație: toate formele
Conținut constitutiv
7.Element material:
Determinarea – victima să fie liberă să decidă; altfel este omor!!!
Constrângerea (fizică/psihică) determină reținerea omorului
Înlesnirea - ajutor material sau moral
Actul sinucigaș trebuie realizat exclusiv de victimă. Dacă se comite
un act de executare - omor
8.Urmare: sinucidere/încercare de sinucidere (var.atenuate)
9.Raport de cauzalitate: trebuie dovedit
10.Latura subiectivă: intenție directă sau indirectă
Eroarea asupra vârstei victimei sau a discernământului - calificare
în varianta tip
11.Acte preparatorii și tentativa: posibile dar neincriminate
Dacă după ce are loc încercarea autorul ajută victima sau o duce la
spital, nu operează cauzele de impunitate, întrucât urmarea s-a
produs deja- s-a consumat! (încercarea de sinucidere – varianta
atenuată) – se rețin circumstanțe atenunate judiciare art. 75 al. 2 lit.
a C.p.
PERSPECTIVA GERMANĂ
• În primă instanță s-a dispus achitarea: „lipsește elementul subiectiv
specific infracțiunii de omor”
 „nu a avut dominația asupra faptei”
 „Raportat la circumstanțele concrete, nu există indicii care să sugereze
faptul că Gisela l-ar fi abordat pe inculpat și i-ar fi cerut să o ucidă, ci mai cu
seamă ea a dorit să se sinucidă de una singură”
 „contribuția inculpatului nu constituie o acțiune de ucidere”
 ”inculpatul nu și-a dorit în niciun moment moartea Giselei, ci mai cu seamă și-a
dorit moartea sa”
 ”nu a avut și nici nu a dorit să dețină puterea de decizie, Gisela fiind cea care a
decis suicidul, contribuția lui fiind irelevantă, mai ales datorită faptului că, potrivit
declarației sale, și-a pierdut cunoștința înaintea victimei”
• În apel a fost condamnat pt omor la cererea victimei (art. 216 StGB)
 „viața persoanei este protejată de dreptul Penal indiferent de cât de
mult aceasta insistă să fie ucisă”
În 2015 Germania incriminează infracțiunea de Înlesnirea
sinuciderii, însă textul este declarat neconstituțional în 2020
Curtea Constituțională germană analizează principiul ultima ratio
prin raportare la standardul de protecție al victimei, al dreptului
la demnitate și la autonomie
Bibliografie suplimentară:
Urban Wiesing, The Judgment of the German Federal Constitutional Court regarding assisted suicide: a template for pluralistic
states? | Journal of Medical Ethics, 2022; 48: 542-546; https://jme.bmj.com/content/48/8/542

Michael Lindemann, Paul Mevis, Recent developments in the legislation and case-law on euthanasia and assisted
suicide – A comparative analysis of the situation in Germany and the Netherlands, în Hruschka,
Joachim/Joerden, Jan C. (Hrsg.), Jahrbuch für Recht und Ethik, Band 24, Duncker & Humblot, Berlin 2016, p.
357-387; https://www.researchgate.net/profile/Michael-Lindemann/publication/
311741978_Recent_developments_in_the_legislation_and_case-law_on_euthanasia_and_assisted_suicide_-
_A_comparative_analysis_of_the_situation_in_Germany_and_the_Netherlands/links/
59f44c6faca272607e2937a9/Recent-developments-in-the-legislation-and-case-law-on-euthanasia-and-assisted-
suicide-A-comparative-analysis-of-the-situation-in-Germany-and-the-Netherlands.pdf?origin=publication_detail

H. Göken, F. Zwießler, (2022), Assisted Suicide in Germany: The Landmark Ruling of the German Federal
Constitutional Court of February 26, 2020. German Law Journal, 23(4), 661-671.doi:10.1017/glj.2022.34,
https://www.cambridge.org/core/journals/german-law-journal/article/assisted-suicide-in-
germany-the-landmark-ruling-of-the-german-federal-constitutional-court-of-february-26-
2020/0AB22BBA24C55FC240BB34434677BB40
Spețe

1.X, medic curant, o îngrijește pe Y aflată în stare

gravă (cancer în stadiul IV). Y îl roagă pe X să îi spună
ce să facă pentru a încheia socotelile cu lumea. X îi
indică o subtanță care, administrată în doza
corespunzătoare, cauzează decesul. Y procedează în
consecință și decedează.
2.X, prietenul lui Y(cancer terminal), ca urmare a
cererilor repetate ale prietenului său lucid, decide să îi
curme suferința. Obține cu greu o supradoză de
morfină dar când era pe punctul de a o administra,
intervine sora lui Y și sparge fiola. (atenție la
tentativa!!!!!)
3.X, știind că Y se află într-o situație familială gravă (nu își
găsește de lucru, nu reușește să asigure copiilor cele necesare),
cunoscând bine firea impresionabilă a acestuia, îi spune în mod
repetat, atât în public, cât și în privat că ”eu, dacă aș fi în locul
tău, aș ști ce am de făcut și n-aș aștepta să îmi spună altul”. Ca
urmare Y se sinucide.
4.X a sechestrat victima timp de mai multe zile, i-a cauzat
multiple leziuni, a continuat violențele chiar și după ce victima a
amenințat că se sinucide. Ca urmare victima a sărit de la etajul 8
și a decedat.
5.X și Y, tineri de 17 ani, supărați că părinții nu sunt de acord cu
relația lor, decid împreună să se sinucidă. X și Y se închid în
garaj cu mașina pentru a se sinucide prin intoxicație cu monoxid
de carbon. X pornește motorul. X și Y leșină. Părinții inrevin și îi
transportă pe amândoi la spital. Y decedează. Viața lui X este
salvată.
Art. 192 Uciderea din culpă
1.Definiție
1) Uciderea din culpă a unei persoane se pedepseşte cu
închisoare de la unu la 5 ani. Varianta tip
2) Uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispoziţiilor
legale ori a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii
sau meserii, ori pentru efectuarea unei anumite activităţi, se
pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. Când încălcarea
dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere constituie prin ea
însăşi o infracţiune se aplică regulile privind concursul de
infracţiuni . Varianta agravată
3) Dacă prin fapta săvârşită s-a cauzat moartea a două sau mai
multor persoane, limitele speciale ale pedepsei prevăzute în alin.
1 și 2 se majorează cu jumătate. Varianta agravată
2.Obiect juridic – viața persoanei și relațiile sociale în legătură cu aceasta
3.Obiect material – corpul persoanei în viață
4.Subiect activ
•orice persoană fizică sau juridică
•calificat pentru varianta al. 2 (după unii autori) – pers. care desfșoară activitatea,
profesia sau meseria respective; este de fapt situație premisă (Stănilă)
5.Subiect pasiv
•orice persoană fizică în viață
•pluralitatea subiecților pasivi – infracțiune complexă – varianta agravată
6.Participație
•participație improprie, instigatorul și complicele răspund pentru omor
•coautoratul posibil (tendința în practică) în caz de culpă comună.
•ex. cooperare culpabilă –accident de circulație sau de muncă
•după S. Bogdan – pluralitate material complementară, nu coautorat
•practica este neunitară
Latura obiectivă și latura subiectivă
7.Element material
Acțiune/inacțiune, verbum regens identic cu omorul – critici în doctrină
8.Urmarea imediată - moartea victimei
9.Raportul de cauzalitate
•trebuie dovedit
•culpa exclusivă a victimei înlătură tipicitatea
•culpa concurentă a victimei – individualizarea pedepsei și calcularea
prejudiciului
10.Latura subiectivă
•culpa cu prevedere (ușurința/temeritatea)
•culpa fără prevedere (neglijența, greșeala) – la profesioniști (ex. medici)
VARIANTE AGRAVATE
I.Culpa profesională
•Nerespectarea dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere privind exercițiul unei
profesii sau meserii ori efectuarea unei activități.
•Prevederi legale privind exercitarea p/m/a
•Săvârșirea faptei în timpul exercitării p/m/a
•Subiectul activ poate avea sau nu dreptul de a exercita p/m/a
•Dacă încălcarea dispozițiilor legale privind p/m/a este infracțiune – concurs
•Nu se mai aplică RIL 1/2007 (absorbția conducerii pe drumurile publice…) ci se reține
concurs cu art. 336
II.Pluralitatea de victime
•Moartea a două sau mai multe persoane – unitate legală – infracțiune complexă.
•Dacă în urma unui accident o victimă decedează iar alta trăiește, se reține un concurs
între ucidere din culpă în forma simplă sau agravată (al.2) cu vătămare corporală din
culpă dacă s-au produs urmări specifice (peste 90 de zile îngrijiri medicale, sau până la
90 de zile dacă a fost produsă sub influența alcoolului/subst. psihoactivă ori în
desfășurarea unei activități ce constituie ea însăși infracțiune).
10.Forme– nu este posibilă tentativa și nici actele prepratorii
11.Sancțiune
•1-5 ani varianta tip;
•2-7 ani varianta agravată;
•limite majorate cu ½ varianta agravată (pluralitatea
victimelor)
Spețe
1. X, angajat la circ, în timpul unei reprezentații ce
presupunea aruncarea cuțitelor de la distanță asupra
unui voluntar, nu nimerește mărul așezat pe capul
victimei și îi produce acesteia o leziune deschisă la
nivelul gâtului. Ca urmare a leziunii suferite victima a
decedat în drum spre spital.
2. X și Y participă la o vânătoare de cerbi. La un moment
dat, X observă o căprioară foarte aproape de Y și decide
să tragă, dar îl împușcă pe acesta în cap. Y a decedat pe
loc.
3. X, aflat pe terasa balconului său la etajul 8, bloc aflat într-
o zonă circulată, supărat că nu poate urmări meciul din
cauza unei defecțiuni, smulge antena parabolică și o
aruncă de la etaj, nimerindu-l pe Y care se întorcea de la
serviciu. Y a decedat ca urmare a leziunilor suferite.
4. X, aflat pe balcon, aruncă un drug de fier pe care l-a găsit
într-o cutie depozitată pe terasă, spre zona tampon
(spațiul verde din spatele blocului), dar aruncă cu prea
mare putere și nimerește un trecător de pe trotuarul aflat
la 2 metri de zona verde.
5. X, mama a doi copii, pleacă să cumpere pâine, uitând o
sticlă cu otravă pentru șobolani pe poadeaua bucătăriei
și lăsând minorii de 4 și, respectiv 5 ani,
nesupravegheați. Copiii consumă conținutul sticlei,
astfel că, după 15 minute, la întoarcere, mama îi găsește
în stare de inconștiență și anunță salvarea. La spital
viața acestora nu a mai putut fi salvată.
6. X, asistentă la Spitalul de boli cardio-vasculare,
administrează din greșeală un medicament contraindicat
unui pacient alergic, iar apoi, pentru a nu se descoperi
fapta, nu îi administrează antidotul pentru a preveni
șocul anafilactic. Pacientul decedează.
7. X și Y, angajate la un salon de bronzat care trebuiau
să supravegheze aparatele de bronzat, au o discuție
în contradictoriu timp de 30 de minute și nu observă
că V, o clientă a salonului, se blocase în unul dintre
dușuri. Întrucât muzica mergea destul de tare, X și Y
nu au auzit nici strigătele victimei, astfel că aceasta
a suferit arsuri și a decedat.
8. X îi servește lui Y o salată cu alune cunoscând că Y
are o alergie la acest aliment. Ca urmare a
consumării salatei, Y intră în șoc anafilactic și
decedează până la sosirea ambulanței.
- Parcare neregulamentară – ucidere din culpă -
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/deschidere-editie/istoria-in-
justitie-scrisa-la-constanta-cum-au-fost-condamnati-pentru-
ucidere-din-culpa-doi-soferi-care-si-au-parcat-
neregulamentar-masinile-document-620584.html
- Dealer droguri – ucidere din culpă –
 https://www.clujust.ro/primul-traficant-de-droguri-din-
romania-condamnat-si-pentru-ucidere-din-culpa-dupa-ce-a-
murit-un-consumator/
 https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/doi-traficanti-de-
droguri-condamnati-si-pentru-ucidere-din-culpa-dupa-ce-un-
consumator-a-murit-2053725
- Proceduri estetice – ucidere din culpă -
https://www.antena3.ro/actualitate/medicul-calin-dobos-a-
carui-pacienta-a-murit-dupa-liposuctie-pus-sub-invinuire-
203949.html