Berzuc Stefana, grupa 2, anul 2

Argumente contra eutanasiei

-punct de vedere medical-

1. Exercitarea profesiunii medicale este doar în slujba sănătăţii şi a vieţii omului. Interdicţia
jurământului ca medicul să nu sprijine nici măcar sinuciderea, a fost preluată în “Legământul profesional”
adoptat de Asociaţia Medicală Mondială la Geneva în anul 1948 sub următoarea formă: "Voi avea respectul
absolut faţă de viaţa omenească încă de la concepţie".
Asociaţia Medicală Mondială, a elaborat Codul Internaţional de Etică Medicală, statueaza: "Nu voi
încredinţa nimănui otrăvuri chiar dacă-mi cere, şi nici nu-l voi îndemna la aşa ceva".
Gheorghe Scripcaru „Într-o concepţie axiologic-medicală despre om”: "cea mai inutilă viaţă are o
valoare infinită".
2. Indoieli asupra dorintei pacientului de a muri . Se preconizează de către unii că prin definiţie nimeni
nu poate consimţi liber şi pe deplin la propria moarte, căci preferinţa pentru moarte nu poate fi rezultatul
unei opţiuni raţionale, indiferent de perspectivele supravieţuirii. Sinuciderea (suicidul) e considerat(ă) în
general a fi expresia unei stări mintale patologice, în mod obişnuit depresive.
3. Euthanasia este greu de pus în practică. Diferitele scheme de euthanasie, inclusiv cele britanice
sugerau că euthanasia va fi dusă la îndeplinire de medici. Insa medicii au o formaţie în scopul păstrării vieţii
şi nu a distrugerii ei. Probabil că nu se vor găsi prea mulţi doctori care să dorească să fie cunoscuţi drept
călăii pacienţilor lor, deoarece aceasta ar submina relaţia lor medic-pacient.
4. Euthanasia este prea radicală. Ea distruge o problemă în loc să o rezolve. Sfârşind viaţa pacientului,
îl privează pe acesta de speranţă şi de orice posibilitate de a regreta sau de a se răzgândi. În cazul durerilor
intolerabile, ea distruge întregul sistem nervos în loc să distrugă doar locul de percepţie a durerii.
5. Exista tot mai multe mijloace de a controla durerea. Odată cu abordarea eficientă a mai multor
simptoame supărătoare, cu dezvoltarea sistemului ospiciilor şi al caselor de sănătate, necesităţile de
euthanasie scad în mod simţitor.
Oncologul David Cundiff, autorul cărţii “Euthanasia nu este răspunsul căutat” (Euthanasia is not the
right answer) arată că: “Durerea necontrolată şi suferinţa sunt capetele listei pentru cererea de euthanasie”.
Mulţi dintre pacienţii muribunzi ce suferă de dureri foarte mari au asigurări medicale adecvate care le dau
acces la medicaţia de control a durerii sau la operaţii pe creier care duc la dispariţia percepţiei durerii. El
subliniază că odată cu legalizarea euthanasiei, “dreptul de a muri va deveni datoria de a muri”.
„Obligaţia de răspunde unui persoane absolut disperate, care îţi solicită un asemenea lucru nu trebuie
tradusă într-o obligaţie de a asista un pacient muribund, nici de a-i face recomandări pentru suicid asistat.”
6. Pericolul de a decide ca urmare a presiunii . Exista situatii in care familia, si nu numai, ar putea sa
preseze sa pacientul sa „nu devina o povara”, astfel ca pacientul poate lua o decizie care nu exprima in mod
necesar dorinta sa.
“Astăzi pacienţii sînt în mai mare pericol de a nu fi trataţi suficient, decât de a fi excesiv trataţi, mai ales
persoanele dependente în situaţie de a fi instituţionalizate. Există astăzi incitări financiare majore adresate
celor care acordă îngrijiri de sănătate pentru a nu trata suficient pacienţii (undertreat)”.
7. Posibilitatea unui diagnostic gresit. Deşi o anumită parte a opiniei publice susţine nevoia implicării
active a medicului în euthanasie, „ajutorul” dat in anumite cazuri bolnavilor care vor să se sinucidă este
greşit de principiu, existând discrepanţe între diagnosticul lor şi starea lor fizică şi mintală reală.
8. Teoria pantei lunecoase (slippery slope). Arată că se poate începe cu cazuri adevărate de ucidere din
milă şi la cerea bolnavului, pentru a se ajunge la euthanasie non – voluntară generalizată, practicată pe
motive politice, sociale sau rasiale.
Sedarea terminală şi întreruperii hidratării şi alimentării, reprezintă opţiuni excepţionale, care trebuie
luate în consideraţie numai dacă nu există alternative acceptabile.
9. Sondajele prin chestionare adresate bolnavilor. Din rezultatele acestora s-ar impune concluzia că
bolnavii, chiar handicapaţi profund, preferă să trăiască. Dintr-un lot de tetraplegici, 95% au afirmat ferm că
doresc să fie resuscitaţi în caz de comă. O echipă de medici din S.U.A. a văzut că numai 15% dintre bolnavii
lor vor oprirea tratamentului intensiv.
10. Moartea unor bolnavi ce ar putea fi salvaţi mai târziu. In conditiile evolutiei rapide a societatii
moderne, a tehnologiei si tehnicilor medicale, eutanasia ar lua dreptul unor persoane bolnave de a beneficia
de viitoarele tratamente si implicit de o viata mai buna.
11. Impactul asupra familiilor. Orice forma de sinucidere este greu de suportat pentru persoanele
apropiate care raman in viata; o astfel de decizie ar afecta in special copiii din viata bolnavului.
 Berzuc Stefana, grupa 2, anul 2

12. Diminuarea fondurilor alocate cercetarii. Eutanasia ar submina finantarea sectorului geriatric si
furnizarea de asistenta corespunzatoare pentru persoanele varstnice. Ar submina de asemenea activitatile de
cercetare in aceasta zona.
13. Privilegiul legal. De obicei, medicii au un “privilegiu legal” de a trata urgenţele fără consimţământul
bolnavului, deoarece obţinerea acestuia este imposibilă din cauza timpului scurt. Acest privilegiu nu se mai
aplica doar dacă urgenţa poate fi anticipată, iar pacientul refuză să-şi dea consimţământul în avans pentru
vreo intervenţie prin intermediul unui „living will .

-punct de vedere juridic-

14. Dreptul la viata e ocrotit prin lege. Pactul privitor la Drepturile Civile şi Politice stabileşte în
articolul 6, punctul 1 că: "Dreptul la viaţă este inerent persoanei umane. Acest drept trebuie ocrotit prin lege.
Nimeni nu poate fi privat de viaţa sa în mod arbitrar."
15. Raspunderea penala. In Romania consimţământul victimei nu înlătură răspunderea penală nici în caz
de euthanasie, pentru că dreptul la viaţă, integritate corporală şi sănătate sunt valori fundamentale ale omului.
Pentru infracţiunile îndreptate împotriva acestor valori, vinovăţia nu poate fi înlăturată pentru motivul că
victima şi-a dat consimţământul.
16. Imposibilitatea de a controla riguros aplicarea unei astfel de legi. În doctrina juridică românească
se afirmă că "până când nu se va reuşi stabilirea unui control eficient asupra euthanasiei este mai prudent ca
ea să fie ţinută în afara legii",
17. Egalitea in fata legii. Legea nu se uită la victimă să se întrebe dacă viaţa acesteia are o calitate care
merită să fie protejată. Legea apără pe toată lumea şi se aplică la toată lumea”
18. Atitudinea juridica. În sistemele legale cu tradiţia dreptului comun, atitudinea juridică este că atâta
timp cât persoana acuzată a avut intenţia de a omorî (sau a fost conştientă că acţiunile sale vor aduce
moartea) motivele pentru care a făcut-o nu sînt relevante. Pe scurt euthanasia este echivalentă cu crima de
omor.

-punct de vedere etic-

19. Suicidul devine “o respingere a suveranităţii lui Dumnezeu”. Ei cred că noi suntem doar
administratorii propriei noastre vieţi, iar că suicidul nu trebuie să fie niciodată o soluţie.
20. Uciderea pasiva. S-a ridicat problema morală dacă este vreo deosebire între a omorî pe cineva şi a-l
lăsa să moară? De fapt, dorinţa (intenţia) de a-l vedea mort pe cel în suferinţă este aceeaşi, diferind doar
mijloacele utilizate.
21. Valoarea incalculabila a vietii umane. Viaţa umană şi fericirea personală nu pot fi reduse doar la
termenii impersonali ai banilor şi cheltuielilor, cu care nu se poate estima situaţia umană.
22. Lipsa unei justificari destul de puternice. Dacă o acţiune este greşită din punct de vedere etic sau
chiar ilegitimă, trebuie să ne îndoim că un apel la motivul compasiunii o pot face justă etic şi legal.
23. Nu putem sacrifica intregul pentru o parte. Există un principiu etic al totalităţii care îngăduie
sacrificarea unei părţi de dragul întregului. Nu există un principiu invers - de a sacrifica întregul de dragul
unei părţi. Cu siguranţă că acesta ar fi ilogic şi non - etic.

Bibliografie:
EUTHANA SI ASUICIDUL ASISTAT. EUGENIA. Pro versus contra. Mari dileme ale umanităţii- Almoş
Bela Trif, Vasile Astărăstoae, Liviu Cocora