Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara

 Facultatea de Agricultura  Anul III

 Ameliorarea Porumbului  Grupa 1301
 Dobre Vlad Gabriel
 Introducere

Porumbul cu calitati speciale se diferentiaza de porumbul normal (dentiform)

prin structura, consistenta si culoarea bobului ,compozitia biochimica si alte
proprietati calitative a bobului, care permit diversificarea alimentatiei
umane si sporirea valorii economice a porumbului. Importanta culturii reiese
si din posibilitatile multiple de valorificare a boabelor. Principala utilizare a
boabelor de porumb este in furajarea animalelor, dar procentul relativ de
proteina si lipsa a doi aminoacizi esentiali (lizina si triptofanul) din proteina
de porumb, impun completarea ratiilor cu furaje care sa aduca un aport
proteic mai sustinut. In furajare, porumbul mai este folosit si ca masa verde
sau siloz.
Porumb

 Cresterea productiei
 In ceea ce priveste cultivarea porumbului siloz ,productivitatea totala a
plantelor joaca un rol important . Pentru ameliorarea porumbului , productia
de boabe este o caracteristica importanta .
 Cresterea tolerantei la stresul abiotic
 Imbunatatirea tolerantei la stresul provocat de seceta este un obiectiv
important de ameliorare ,cu deosebita semnificatie in special in sud-estul si
estul Europei.
Ameliorarea duratei de vegetatie

 Acest obiectiv este prezent la majoritatea speciilor . Desi este cunoscut faptul ca capacitatea
mare de productie la porumb este corelata cu o durata de vegetatie lunga , crearea de hibrizi
precoce ramane un obiectiv de ameliorare datorita unor avataje pe care le aduc . Conditia crearii
unor astfel de hibrizi este aceea de a combina o buna capacitate de productie cu o perioada
scurta de vegetatie. Formele cu o perioada de vegetatie de 90-120 zile permit exdinderea
porumbului si in zonele colinare , iar in zonele de ses , se ocoleste perioada de seceta din
vara ,care duce la o slaba legare a florilor si la aparitia fenomenului de sistavire .
 Pentru a rupe corelatie dintre productivitate si tardivitate, in ameliorare se va aplica o alegerea
foarte riguroasa a genitorilor, dar si o selectie speciala pentru parcurgerea intr-un ritm foarte
rapid a fazelor de vegetatie premergatoare infloritului. Acesti hibrizi trebuie sa prezinte un numar
mai mare de frunze, la nivelul formelor tardive, crescandu-se aceste caracter de la 8-10 frunze
cat prezinta formele precoce, la aproape de 20-24 frunze, cat prezinta formele tardive. Asemenea
tipuri morfo-fiziologice se pot crea prin efectuarea de incrucisari intre linii foarte productive din
convarietatea dentiformis cu linii foarte precoce din convarietatea indurata. O alta cale de a grabi
maturizarea este obtinerea unor hibrizi capabili sa germineze la temperaturi mai scazute, astfel
devansandu-se data semanatului. Surse pentru realizarea acestui deziderat pot fi gasite printre
populatiilor locale vechi.
Ameliorarea rezistentei la temperaturi
excesive .
 Temperaturi scazute afecteaza cultura porumbului in primele faze de vegetatie . Din
acest punct de vedere , in ameliorare , se vor crea forme capabile sa germineze la
temperaturi mai scazute , la nivelul a 5-10*C sau chiar sub 5*C. Aceasta caracteristica
permite semanatul mult mai de timpuriu , astfel ca plantele beneficiaza In perioada
infloritului si ulterior , de o clima mai favorabila . De asemenea , se permite lungirea
perioadei de vegetatie in favoarea cresterii capacitatii de productie . Pentru realizarea
acestui obiectiv se recomanda efectuarea de hibridari intre forme indurate din zonele
nordice cu forme dentiformis din zonele sudice .
 Actiunea temperaturilor scazute in primele faze de vegetatie este foarte daunatoare
asupra sistemului radicular, aceste fiind inhibat din crestere. Actiunea daunatoare a
temperaturilor scazute se manifesta si asupra boabelor in curs de germinatie sau a
plantulelor rasarite, inhiband sau diminuand activitatea metabolica. Rezistenta la
temperaturile ridicate este un obiectiv necesar hibrizilor destinati cultivarii in partea
de sud si sud-est a tarii. In perioadele cu temperaturi ridicate, in aceste zone se
semnaleaza si seceta, acest tip se rezistenta fiind corelata cu rezistenta la seceta.
.

 Cea mai eficienta metoda de amelioare a porumbului este prin consangvinizare , pentru crearea
de hibrizi simpli intre linii consangvinizate , elaborate de catre SHULL in 1908-1909 . Aceasta
metoda se foloseste si in prezent . Desi foarte performanti, prin hibrizi simpli de porumb nu s-au
extins in productie din cauza ineficientei economice . Linia consangvinizata este fundamentul
producerii de samanta hibrida de porumb . Ea sta la baza producerii tuturor categoriilor de
hibrizi.
 Dezvoltarea geneticii a adus noi progrese de ameliorare :hibridarea de testare timpurie a valorii
combinative a liniilor consangvinizate , prognoza formulelor hibrizilor dubli , testarea timpurie a
valorii combinative a liniilor consangvinizate si evidentierea diferentelor intre tipurile de
hibrizi .Aceste metode de ameliorare au promovat cu prioritate hibrizii simpli datorita
performantelor deosebite , ca urmare a fenomenului de heterozis . Astfel s-a finalizat activitatea
de creare si implementare in productie a hibrizilor simpli (HALLAUER si MIRANDA ,1988).
.

 Extinderea culturii porumbului pe suprafete mari este motivatia de unele avantaje ale
acesteia .Principalul avantaj este acela ca productiile obtinute sunt mult mai ridicate decat la
celelate cereale . Un alt avantaj este acela ca hibrizii de porumb existenti in cultura au o
plasticitate ecologica larga , valorificand foarte bine fertilizarea . Nu trebuie uitat faptul ca
porumbul suporta si monocultura , iar tehnologiile modern permit o mecanizare totala a
culturii .
Ameliorarea rezistentei la boli

 Rezistenta la boli a porumbului este un obiectiv foarte important datorita numarului mare de
agenti patogeni care apar la aceasta planta. Unii dintre acestia pot avea provoca atacuri foarte
puternice, pagubele produse fiind foarte importante. De asemenea, o serie de boli se instaleaza
pe stiuleti sai boabe, provocand deprecierea materialului semincer. Unele boli, cum sunt:
Fusarium sp., Pythium sp. si Giberella sp., prezinta pericol foarte mare dupa semanat, pe
solurile reci si cu exces de umiditate. Pentru acesti agenti patogeni nu se cunosc surse de gene
pentru rezistenta. Prevenirea si combaterea lor se poate face numai prin masurile agrotehnice
si aplicarea tratamentelor la samanta. Alte boli foarte raspandite sunt taciunii, boli provocate
de Ustilago maydis si Sorosporium holci-sorghi. Nici pentru acestea nu se cunosc surse de
rezistenta totala din cauza numarului mare de rase fiziologice ale agentilor patogeni. Prin
mutatii au fost create cateva gene de rezistenta specifice unor rase. Ca surse de toleranta la
aceste boli se pot utiliza populatiile locale si unele soiuri vechi din Rusia. Rezistenta la rugina,
boala provocata de Puccinia sorghi este posibil a fi rezolvata prin transferarea genei Pp1d, gena
care imprima rezistenta totala. Pagube foarte importante se datoreaza atacului de
Helminthosporium turcicum. Pentru acest agent patogen se cunosc doar surse de toleranta. Ce
mai valorosi genitori se pot gasi in germoplasma provenita din Gruzia, sau in cadrul genurilor
inrudite Euchlena si Tripsacum .