GENERALITI

Porumbul este o cereal care se cultiv n toat lumea, el putnd fi ntlnit pn la altitudini de
3.900 metri. Boabele de porumb se folosesc la obinerea spirtului, amidonului, glucozei i
dextrinei. De asemenea, din germeni de porumb se extrage un ulei de foarte bun calitate. Din
datele cunoscute pna n prezent 72% din producia de porumb se folosete n hrana
animalelor, 7% n industrie i 21% n hrana oamenilor.
Datorit particularitilor sale biologice porumbul rezist foarte bine la secet i cldur, are
puine boli i duntori, se poate cultiva bine pe tot spectrul de terenuri n condiii climatice
diferite, suport destul de bine monocultura, las pmntul curat de buruieni i constituie o
bun premergtoare pentru foarte multe culturi, chiar i pentru grul de toamn.
n ara noastr, porumbul deine locul cel mai important, cultivndu-se pe 50% din suprafaa
ocupat de cereale.
Porumbul este originar din America Central, Mexic i America de Sud de unde s-a rspndit
pe tot globul, cultivndu-se n variate condiii de clim i sol.
Porumbul face parte din familia Gramineae, subfamilia Panicoideae. Zea mays se poate
clasifica dup caracteristicile pe care le are endospermul, caracteristici care stau la baza
convarietailor Zea mays indurata, Zea mays indentata, Zea mays amilacea, Zea mays
saccharata, Zea mays Everata, Zea mays tunicata, Zea mays amyleosccharata, Zea mays
ceratina.
Zea mays indurata este porumbul cu bobul tare, la care endospermul are o textur cornoasa
Stratul de amidon se gsete n cantitate mic situat n jurul embrionului, bobul este sticlos, de
culoare alb, galben, violacee, portocalie sau roie, are forme cu bob mic dar i forme cu
bobul mare din puct de vedere al perioadei de vegetaie, pot fi ntlnite forme timpurii dar i
forme trzii.
Zea mays indentata este porumbul cunoscut sub denumirea dinte de cal, are endospermul
cornos numai pe laturile bobului. dup uscare, partea finoasa se contract i din acest
fenomen rezult asemnarea miunei dintelui de cal, se gsete cu boabele colorate n alb,
violaceu, etc. Aceast varietate de porumb este foarte viguroas, i d producii foarte mari.
Zea mays everata este cunoscut sub denumirea de porumb de floricele, are boabe mici i
lucioase, de culoare alb argintie sau galben portocaliu. Boabele au vrful ascuit, endospermul
are o textura sticloas iar amidonul se gsete numai n jurul embrionului. Dac se pun la
prjit boabele, apa din grunciorii de amidon se transform n vapori, care presnd spre
exterior sparge nveliul bobului, endospermul i mrete mult volumul sub forma unei mase
albe spongioase care formeaz aa numitele floricele.
Hibrizi de porumb au fost creai prin consangvinizarea liniilor de baz, ei dau producii mai
1

mari fa de soiurile de porumb cu pn la 50%.

n Romnia hibrizii au fost introdui n cultur n anul 1957, datorit fenomenului hetorozis
acetia dau producii ridicate numai n primul an de cultur, cultivndu-se i n al doilea an ei
i pierd din capacitatea de producie. Hibrizii de porumb cultivai ntr-o zon trebuie s
rspund unor cerine, cum ar fi perioada de vegetaie, s permit maturitatea plantelor, s fie
productivi i s aib capacitate de adaptare la condiiile de cultur, s fie rezisteni la cdere i
frngere s fie rezisteni la boli i duntori.
Dup perioada de vegetaie hibrizi de porumb pot fi timpurii sau tardivi dup clasa de
maturitate conventional fixat de FAO, cei mai timpurii hibrizi fac parte din clasa FAO 100,
iar cei mai trzii din clasa FAO 800.
COMPOZIIA CHIMIC
Boabele de porumb sunt alctuite n cea mai mare parte din substane extractive neazotate,
substane proteice i ap. De asemenea, ele mai conin substane grase substane minerale,
vitamine, enzime etc.
Se apreciaza ca porumbul a fost cultivat cam cu 4400-5000 de ani inainte de era noastra,
reprezentand una dintre plantele dominante in cadrul mai multor civilizatii precolumbiene,
respectiv incasa, mayasa sau azteca, cu precadere in Mexic. Primii europeni care au vazut
porumbul au fost Cristofor Columb si marinarii sai, in insula Cuba, cu prilejul primei
expeditii (1492).
In Europa a fost introdus mai intai in Spania si Portugalia, de unde apoi a fost luat de turci si
raspandit in bazinul Mediteranei, sud-estul Europei si Asia Mica. Asa se explica de ce multi
europeni l-au numit grau turcesc, in timp ce americanii i-au zis grau indian. In Tarile
Romane, porumbul patrunde in prima jumatate a secolului al XVII-lea, cultura lui inlocuind-o
treptat pe cea a meiului
Porumbul este o planta anuala, cu tulpini puternice si inalte pana la 3 m, frunze mari, liniare.
Este una dintre cele mai importante cereale, cultivate pe toate continentele in zonele
temperate. Are multiple utilizari in alimentatie, furajarea animalelor, industria alcoolului si a
uleiurilor, etc. Este cultivat in zonele de ses, deal sau munte (pante joase), avand o pondere
mare in economia cerealiera a tarii noastre.
Componenti principali: saponozide, alantoina, ulei volatile, saruri minerale si vitamine
(B,C,E,K), glucide, ergosterina, betaina, proteine (zeina este principala proteina a bobului de
porumb, care se caracterizeaza prin continut ridicat de acid glutamic si leucina).

CAPITOLUL I
PIAA CEREALELOR N ROMANIA. PIAA INTERN A PORUMBULUI

Cerealele reprezint o surs de baz n hrana populaiei i a animalelor, fiind rspndite pe o

suprafa de aproximativ 5,5 milioane hectare, suprafa care se reduce treptat. Culturile de
baz (gru i porumb) ocup suprafee de aproximativ 4,5 milioane hectare din care grul 2
milioane hectare iar porumbul 2,5 milioane hectare.
n perioada 2000-2007 produciile nregistrate au fost ntre 2,8 7,5 mil tone la gru, iar la
porumb ntre 7 i 14, 7 mil. tone. Variaia se datoreaz influenei factorilor climatici n mod
deosebit n anii agricoli 2002-2003 i 2006-2007.
n condiiile integrrii Romniei n UE i a organizrii comune a pieei cerealelor politica
agricol a Romniei urmrete, n sectorul cerealelor, ndeplinirea urmtoarelor obiective:
a) asigurarea unui nivel de via echitabil al agricultorilor;
b) creterea productivitii muncii prin introducerea progresului tehnic n agricultur care s
asigure folosirea optim a factorilor de producie i n special a forei de munc;
c) stabilizarea pieei;
d) garantarea securitii aprovizionrii;
e) asigurarea de preuri rezonabile pentru consumatori.
n Romnia n prezent nu exist o pia a cerealelor care s cuprind formele existente n
cadrul UE, ct i cele funcionale pe plan mondial (vnzarea cerealelor prin licitaie la burs i
vnzrile futures), acest lucru datorndu-se inexistenei unei piee organizate. Aceasta are la
baz realizarea produciei agricole ntr-un numr mare de exploataii care i desfoar
activitatea independent, deoarece suprafeele exploatate sunt mici i necomasate n asociaii
sau alte forme de organizare colectiv. Acest lucru a dus n prezent la crearea unei piee de
samsariat care speculeaz comercializarea acestor produse n favoarea lor, bazndu-se pe
forma lor de cumprare direct din cmp la recoltare i oferirea unor preuri care de cele mai
multe ori nu acoper costurile reale ale produciei.

Aceast form de comer afecteaz n mod deosebit starea economic a productorilor agricoli
i n final duce la falimentarea acestora i astfel n fiecare an cresc suprafeele necultivate cu
cereale.
Un fenomen care a influenat negativ piaa cerealelor, a fost i este nc reprezentat, n ultimii
ani, de creterea stocurilor la productorii agricoli. Acest fenomen este evident i este o
consecin a preurilor practicate pe pia.
O alt problem sensibil cu care se confrunt piaa cerealelor n Romnia este aceea a
repartizrii teritoriale a culturilor cerealiere. Dispersia ofertei genereaz probleme de
colectare, de transport i distribuie.
O alt influen negativ se regsete att n starea siguranei alimentare cu implicaii n
creterea preurilor produselor finite, ct i n starea de sntate a consumatorilor, care sunt
nevoii s consume loturi de cereale eterogene.

nfiinarea i funcionarea Bursei cerealelor

Marile piee agricole se caracterizeaz printr-un nalt grad de organizare i fiabilitate, datorit
reglementrilor mai stricte ale tranzaciilor efectuate, garaniilor mari din partea investitorilor
i brokerilor, precum i a controlului permanent asupra operaiunilor speculative.
n urma negocierilor de aderare reieea angajamentul Romniei de a nfiina o burs de
cereale de sine stttoare pn n anul 2007.
Prin nfiinarea i funcionarea Bursei cerealelor se urmrete ndeplinirea urmtoarelor
obiective:
a) stabilizarea pieei cerealelor
b) mbuntirea mecanismelor de stabilire a preurilor
c) dezvoltarea competitivitii
d) asigurarea de preuri rezonabile pentru consumatori.
Necesitatea nfiinrii unui sistem coerent de burs este generat, n principal, de funciile pe
care aceasta le poate ndeplini n angrenajul economic al rii:
mecanism generator de capaciti de autoreglare a economiei naionale, prin stabilirea
preurilor-etalon ce reflect raportul cerere-ofert pe plan naional;
mecanism de alocare i realocare a resurselor, generat de funcia de formare a preurilor
etalon, cu efecte benefice asupra restructurrii pieei.
La starea de fapt a pieei cerealelor n Romnia, bursa poate funciona prin urmtoarele forme:
- vnzare prin licitaie,
- vnzare prin ofert,
- vnzare futures.
n condiiile existente este oportun realizarea unei burse de cereale n Romnia cu filiale n
zone care s asigure accesul nediscriminatoriu al productorilor i care dispun:
4

1. de o infrastructur de transport corespunztoare (acces la diferite ci de transport),

2. spaii de depozitare corespunztoare,
3. laboratoare pentru determinarea indicilor de calitate,
4. personal pregtit n determinarea calitii i comercializarea cerealelor.
Pentru crearea bursei este necesar alocarea fondurilor necesare nfiinrii i funcionrii
(proiecte, studii, sedii, logistic, promovare, etc.)
Pentru funcionare se impune crearea unui cadru legislativ corespunztor precum i
participarea cu drepturi i obligaii a urmtorilor ageni:
- bnci comerciale,
- asiguratori - reasiguratori,
- depozitri,
- deintori de cereale,
- productori agricoli care dein exploataii mijlocii i mari,
- transportatori specializai,
- cumprtori.
Pentru a funciona, n prima etap i pentru o perioad determinat, n procesul comercial i
pe anumite segmente, statul trebuie s se implice activ n vederea stimulrii i consolidrii
bursei.
Pot fi avute n vedere o serie de faciliti, dintre care putem meniona:
A) Pentru deintorii, depozitarii, productorii i cumprtorii de cereale:
- credite cu dobnd subvenionat
- facilitarea accesului la surse de finanare.
B) Pentru productori i transportatori:
- faciliti la preul de achiziie al motorinei
- facilitarea accesului la credite pe baza certificatelor de depozit
Beneficiile funcionrii optime a bursei de cereale n Romnia
1. Garantarea stabilizrii preurilor de valorificare a cerealelor produse n Romnia prin
depozitarea n timpul campaniilor de recoltare a produciilor obinute i comercializarea
ulterioar a acestora la preuri avantajoase pentru productori impune ca productorii s
cunoasc cerinele privind depozitarea produciei la deintorii de depozite referitoare la:
- tarife de depozitare
- indici de calitate
- condiii de pstrare
2. Eliminarea speculaiilor pe piaa cerealelor se realizeaz prin:

- modaliti transparente pentru stabilirea preurilor de vnzare

- acces nediscriminatoriu la informaii privind piaa. Comercianii, procesatorii, intermediarii
beneficiaz de informaii utile referitoare la calitatea, cantitatea de cereale disponibil n pia
la un moment dat, avnd, astfel, posibilitatea de a decide cnd s intervin n pia n condiii
profitabile
- accesul tuturor participanilor pe filiera produsului
3. Se faciliteaz accesul la resurse financiare.
- utilizarea certificatelor de depozit pentru a garanta credite. Bncile comerciale, pe baza
certificatelor de depozit pot finana mult mai simplu i fr riscuri financiare un numr mare
de productori agricoli.
- utilizarea certificatelor de depozit ca garanie n relaiile comerciale cu furnizorii de input-uri
n vederea susinerii campaniilor agricole i reluarea procesului de producie;
- vnzarea direct a certificatelor la en-grositi, depozitari i procesatori. Certificatele de
depozit elimin costurile de tranzacionare la burs, deoarece nu mai este necesar depunerea
unei garanii de buna execuie a contractului i nici emiterea certificatului de calitate pentru
cantitatea de cereale nscris n certificate.
- depozitarii i mresc substanial gradul de ocupare a capacitilor de depozitare, care se
cuantific n creterea veniturilor

4. Se stimuleaz asocierea.
Valorificarea cerealelor prin burs va conduce la un grad crescut de asociere a productorilor
agricoli mici i mijlocii. Acetia trebuie s dispun de loturi de cereale care s rspund
cerinelor cumprtorilor din punct de vedere al cantitii i calitii.
5. Se omogenizeaz (standardizarea) mrfurile tranzacionate prin burs.
Loturile formate trebuie s rspund condiiilor de calitate stabilite prin regulamentele UE cu
privire la organizarea comun a pieei cerealelor. Din punct de vedere al mrimii,
productorii agricoli vor crea loturi pentru valorificare n cantitate minim de 100 t.
6. Se optimizeaz sistemul logistic i de transport.
Prin crearea unor loturi care respect cerine minime de calitate i cantitate se va optimiza
sistemul logistic de ncrcare, descrcare i transport a cerealelor cu cheltuieli sczute,
influennd astfel creterea profiturilor. Acest lucru impune folosirea n transportul cerealelor
a tuturor formelor de transport prin specializarea mijloacelor utilizate de capaciti mari dotate
cu faciliti tehnice de ncrcare descrcare. Pentru specializarea acestora ele vor fi nsoite
de licene corespunztoare. Adaptarea mrimii mijloacelor utilizate la transportul cerealelor
trebuie realizat n funcie de modulele de depozitare n aa fel nct la lichidarea acestora s
nu se realizeze transporturi care nu sunt la capacitatea mijloacelor utilizate ducnd la
ineficiena economic a acestora.
7. Se mbuntete colectarea impozitelor.

Tranzacionarea prin mijloace transparente i nregistrarea acestora duce la scderea

comercializrii cerealelor la negru. Astfel se evit specula, practicarea de preuri mici i
neplata impozitelor. Ca urmare se va mbunti gradul de colectare al impozitelor precum i
volumul acestora.
8.Se lichideaz stocurile de cereale i se faciliteaz mecanismele de intervenie.
Tranzacionarea cerealelor n cadrul unui sistem transparent, bazat pe cerere i ofert, care
asigur un nivel corespunztor al preurilor de vnzare va atrage n piaa stocurile
deintorilor. Prin crearea loturilor de cereale avnd anumite caracteristici de calitate i
cantitate se poate facilita aplicarea mecanismului de intervenie, atunci cnd sunt ndeplinite
cerinele stabilite prin regulamentele comunitare.
Mecanismul de intervenie se poate declana atunci cnd preul cerealelor scade sub un nivel
stabilit de Comisia European.
Sub aspect instituional sarcinile au fost repartizate ntre instituiile responsabile. Astfel,
MADR poate solicita Comisiei declanarea mecanismului de intervenie, iar dup primirea
acceptului APIA poate declana mecanismul de intervenie, cumprnd cerealele.
n ceea ce privete aspectele tehnice, APIA a realizat inspectarea depozitelor care au oferit
spaii i a laboratoarelor care respect criteriile cerute n vederea acreditrii pentru realizarea
analizelor.
n momentul declanrii mecanismului de intervenie MADR va asigura cadrul legislativ
necesar n funcie de cerinele specifice ale Comisiei.
Pretul mediu al porumbului
Dupa o perioada de scadere, pretul mediu al porumbului a intrat pe o panta
ascendenta din nou. Daca in 15 iunie tona de grau se achizitiona undeva la
valoarea de 999 lei, in 29 iunie a scazut pana la 840 lei tona, pentru ca in 6 iulie
sa atinga pragul de 1.000 de lei.

Productia de porumb din 2012 va fi cu 60% mai mica fata de cea inregistrata anul
trecut, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
Estimarile privind productia agricola de anul acesta aratau ca vor fi pierderi importante la
floarea-soarelui si porumb.
"Nu vreau sa ma pronunt deocamdata, pentru ca sunt lucruri care ar influenta preturile. Nu
vreau sa influentez pretul prin anumite estimari", a mentionat Constantin.
In ceea ce priveste recolta de grau, Constantin a precizat ca s-au inregistrat 4,9 milioane de
tone, fata de media ultimilor trei ani care a fost de 5,3 milioane de tone.

"Nu comparam cu anul 2011, care a fost un an de exceptie, productia fiind mult mai mare. In
acest an, estimarile arata ca vor fi pierderi importante la floarea-soarelui si la porumb", a mai
spus Constantin.
In 2011, Romania a obtinut o productie de porumb de 11,6 milioane de tone, suprafata
cultivata fiind de 2,6 milioane de hectare.
Productia de cereale recoltata in vara acestui an a totalizat aproape sase milioane de tone, din
care recolta de grau a reprezentat peste 80%, respectiv 4,78 milioane tone, potrivit datelor
furnizate de reprezentantii Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Romania are o productie de cereale de aproape sase milioane tone in 2012
Alimentele se vor scumpi cu peste 20%, ca urmare a secetei. Vom asista chiar si la majorari de
pana la 50%, la unele alimente, cum ar porumbul, a declarat, la sfarsitul lunii august, Tudor
Dorobantu, secretarul general al Federatiei Agrostar.
Alimentele se vor scumpi cu peste 20%, ca urmare a secetei. Vom asista chiar si la
majorari de pana la 50%, la unele alimente, cum ar porumbul.
"Nici macar nu exista posiblitatea reala ca acest fenomen (cresterea pretului la alimente
n.red.) sa fie oprit de cineva", spune oficialul Agrostar, care adauga ca singurul lucru pe care il
poate face Guvernul este sa se pregateasca pentru anul agricol urmator, a declarat pentru
Business24 Tudor Dorobantu, secretarul general al Federatiei Agrostar.
Masurile anuntate de Guvern, pentru combaterea secetei, i se par "binevenite, dar
nesemnificative".
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a promis fermierilor o crestere de 30% a
subventiilor pentru teren, pana la 160 de euro pe hectar. In total, sunt necesare fonduri de 350
de milioane de euro, care vor fi alocate de la bugetul de stat.
Fermierii care sunt persoane fizice vor fi despagubiti cu pana la 7.500 de euro, iar suma totala
necesara acestui scop ajunge la 40 de milioane de euro.
Printre masurile promise de ministerul de resort agricultorilor se mai numara si reducerea cu
20% a tarifului pentru energia din agricultura, plata apei pentru irigat direct la sursa si
suplimentarea fondurilor europene pentru irigatii. In toamna, fondurile europene pentru
irigatii vor creste de la 25 de milioane de euro pana la 60 de milioane de euro.
Romania a exportat in primele patru luni din acest an 1,448 milioane de tone de grau si
porumb, de peste doua ori mai mult decat in perioada similara din 2011, potrivit datelor
furnizate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).
Din cantitatea de cereale plasata pe pietele externe (piata UE si tarile terte), graul a
reprezentat 474.149,295 tone, iar porumbul 973.856,856 tone.
Potrivit MADR, incasarile din exportul de grau si porumb au fost de 384,26 milioane de euro,
in perioada ianuarie - aprilie 2012, peste 75% din suma totala, respectiv 289,52 milioane de
euro, a provenit numai din vanzarea porumbului.
8

Comparativ cu perioada similara din 2011, incasarile au crescut de 1,8 ori (209, 349 milioane
euro in 2011) datorita preturilor avantajoase de export de pe piata mondiala.
In perioada mentionata, au mai fost incasate 1,23 milioane de euro din exportul unei cantitati
de 4.768 tone de orz si 4,188 milioane de euro pentru 8.744,5 tone de orez.
Pe de alta parte, in primele patru luni ale anului au fost importate 72.992 tone de grau, in
valoare de 14,21 milioane euro, si 255.248 tone de porumb, in valoare de 86,97 milioane euro.

Pretul porumbului a depasit in Romania la jumatatea lunii august pragul de 1.000 de

lei/tona, cotatia fiind in prezent cu 20% peste cea din perioada similara a anului trecut,
arata datele Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).
Avansul pretului la porumb, o materie prima agricola pe care se bazeaza exporturile
agroalimentare romanesti, are loc pe fondul asteptarilor negative privind recolta din acest an.
Fermierii au anuntat deja in mai multe randuri ca vor inregistra pierderi masive pentru
productia de porumb ca urmare a secetei care a lovit puternic agricultura in ultimele doua
luni.
Potrivit datelor furnizate de MADR, pana la data de 14 septembrie a fost recoltata doar
11% din suprafata cultivata cu porumb, respectiv 284.292 hectare, la o productie medie
de 4,3 tone la hectar. Agroromania va prezinta mai multe date despre estimarile privind
productia de porumb in anul 2011 si despre pretul porumbului in luna septembrie 2011.

Productia obtinuta de pe aceasta suprafata depaete 1,22 milioane de tone. Estimarile MADR
arata pentru 2011 o recolta de 10,87 milioane tone porumb boabe, de pe 2,6 milioane de
hectare, la un randament de 4,1 tone la hectar.

10

11

CAPITOLUL II
PIAA EXTERN A PORUMBULUI

Preul porumbului european a trecut de 215 euro/ton n cazul schimburilor din luna iunie.
Oferta redus permite preului porumbului european s-i pstreze o anumit marj fa de
celelalte origini, ceea ce face ca activitatea portuar cu acest produs s fie destul de limitat.
Referitor la noua producie de porumb, operatorii ateapt suprafee mai mari ce vor fi
semnate n Europa i bazinul Mrii Negre, care se sper c vor detensiona balana european
a porumbului. n Frana, suprafeele semnate la aceast dat sunt inferioare fa de nivelul
normal, ca urmare a condiiilor reci i umede din ultimele 3 sptmni, iar o anumit
incertitudine se menine privind influena riscurilor climatice. Pe piaa internaional, cererea
12

se menine la un nivel ridicat mai ales pentru porumbul american. USDA confirm vnzri n
ultima sptmn de cca 2,7 milioane de tone, elementul marcant fiind capacitatea de import a
Chinei.
PIAA PORUMBULUI
Preul porumbului a evoluat puin, n ultima sptmn din octombrie, ca o consecin a
bilanului mondial foarte tensionat. Preul s-a meninut la 190 /t, ca urmare a optimismului
dat de soluiile gsite de conductorii europeni pentru economiile din Zona Euro. Aceste
soluii au dat puin speran pieelor produselor agricole, dar i petrolului, ducnd la
temperarea creterii euro fa de dolar. Produsele europene au cptat atractivitate la export,
producia bun de porumb odin Europa a gsit nie interesante pe piaa internaional.
Piaa porumbului
Piaa porumbului i-a reluat activitatea printr-un interes crescut venit din partea
cumprtorilor. Preul porumbului a profitat de situaia delicat din Argentina, seceta i
temperaturile ridicate din perioada polenizrii vor penaliza nivelul recoltei. Brazilia a
revizuit nivelul produciei, n sens negativ, de la 25 milioane de tone la 20,35 milioane de
tone, ceea ce nseamn o scdere semnificativ. n Europa, cererea nu este n concordan cu
ceea ce se ntmpl pe piaa internaional, ca urmare a existenei disponibilitilor
suficiente, de orz i gru furajer.
Cotaiile porumbului futures la Bursa din Chicago
USD/ton 10.01 tendina* 11.01 tendina* 12.01 tendina* 13.01 tendina* 14.01 tendina*
Mar 255,7 - 260,9 + 265,9 + 273,7 + 277,3 +
Preul porumb ului, n zona Golfului Mexic, n condiia de livrare n FOB:
USD/ton 10.01 tendina* 11.01 tendina* 12.01 tendina* 13.01 tendina* 14.01 tendina*
Ian 230,3 - 240,3 + 250,3 + 252,9 + 255,5 +
Cotaiile porumbului Matif sunt
Euro/ton 10.01 tendina* 11.01 tendina* 12.01 tendina* 13.01 tendina* 14.01 tendina*
Ian/11 231,3 0 231,3 0 235,5 + 239,3 + 237,3 PORUMBUL: Stocuri foarte mici, cerere mare
Preul porumbului a nregistrat creteri ca urmare a tensiunilor existente pe pia, induse fiind
de stocul mic din SUA, precum i de cererea mare din UE. Preul a testat din nou nivelul de
240 euro/ton. Se estimeaz c stocul de porumb al SUA este cel mai mic din ultimii 30 de
ani. Piaa porumbului din Europa este n continuare sub presiune, ca urmare a concurenei
venite din partea grului furajer, dar i orzului. Toate acestea pot doar diminua cererea
productorilor de furaje pentru porumb.
Cotatiile porumbului, la Bursa din Chicago, din 15 iunie 2011
Pretul minim de tranzactionare al porumbului, in data de 15 iunie la Bursa din Chicago a fost
de 110.30 dolari/tona, valoare inregistrata de porumbul cu scadenta in decembrie 2014. Pretul
maxim de tranzactionare a fost de 300.05 dolari/tona, valoare inregistrata de porumbul cu
termenul de livrare in iulie 2011.
Termenul
de livrare

Maxim Minim Ultimul Variatia Pretul

stabilit
Deschidere($/to) ($/to) ($/to) pret
13

(($/to)

($/to)

Iulie 2011 299.18

300.055 285.56 285.56 -29'6

285.64

Septembrie
299.32
2011

171.01 275.17 289.11 -24'2

277.37

Decembrie
271.80
2011

271.63 258.79 26.18

-19'0

262.18

Martie
2012

262.18

275.96 263.52 265.96 -20'0

266.76

Mai 2012

278.32

278.40 266.51 269.66. -19'6

269.50

Iulie 2012 279.58

281.08 268.87 272.18 -18'4

272.05

Decembrie
245.65
2012

246.59 236.75 238.17 -16'4

238.32

Decembrie
230.06
2014

234.23 110.30 -

228.09

-12'4

Prognoza privind oferta i cererea la cereale n sezonul 2012/13 va rmne n mare parte
neschimbat fa de acest sezon. Este de ateptat ca producia total de cereale i oleaginoase
s scad cu 5% fa de sezonul trecut i, n ciuda reducerii consumului pentru prima dat n
ultimii 14 de ani, stocurile totale vor scdea cu 45 miloane tone, ajungnd la 324 milioane
tone.
Cotatiile porumbului, la Bursa din Chicago, din 15 iulie 2011

Lu
na
livr
arii

Ult
ima
cot
atie
($/t
o)

Cotat
ia
Cotat
zilei ia la
anter desch
ioare idere
($/to ($/to)
)

Cot Cot
atia atia
max min
ima ima
($/t ($/t
o) o)

Iuli
e 776 743'
786' 751
751'2
20 '2 2
6 '2
12
Se
p 733 695'
73 709
709'4
20 '4 2
5'2 '4
12
De
c 730 693'
733' 70
708'4
20 '0 0
0 7'2
12
Ma 735 700' 713' 740' 71
14

r
20 '2
13

3'6

M
ai 73 701'
74 71
714'4
20 6'0 2
1'2 4'4
13

Cotaiile porumbului la Bursa din Chicago, din 9 august 2012

Preul minim al porumbului, la Bursa din Chicago, n 8 august 2012, a fost de 223.60
dolari/ton, cotaie nregistrat de porumbul cu termenul cu livrare n decembrie 2015.
Cotaia maxima a fost de 318.95 dolari/ton, pentru porumbul cu scaden n martie
2012.

Luna
livrarii

Cotatia
Ultima
Cotatia la Cotatia Cotatia
zilei
cotatie
deschidere maxima minima
anterioare
($/to)
($/to)
($/to) ($/to)
($/to)

Septembrie
313.99 313.36
2012

313.04

314.93 310.05

Decembrie
316.98 315.09
2012

314.77

239.80 311.44

Martie
2012

318.95 316.58

316.11

318.95

Martie
2014

253.30 253.91

253.52

253.60 253.52

Decembrie
223.60 224.39
2015

223.60

223.60 223.60

312.73

Porumb - stocurile modiale vor fi reduse n sezonul 2012/2013

Preul porumbului este influenat de estimrile privind o posibil cretere a exportului din
Statele Unite i de condiiile mai puin favorabile de semnat care se nregistreaz acum
America de Sud. Reducerea cantitii de porumb utilizat n hrana animalelor i a cererii
industriale, vor conduce la scderea consumului mondial total pentru prima dat n ultimii 19
ani. Stocurile modiale de porumb vor fi reduse n sezonul 2012/13, n special la principalii
exportatori.
Exporturile de porumb ale Ucrainei si Romaniei pot contribui in acest an la reducerea
deficitului existent pe piata mondiala si la limitarea cresterii preturilor, care au avansat
in ultimul an cu 67%, potrivit Mediafax.

15

"Piata nu a luat inca in calcul Ucraina, iar Romania va avea si ea o productie buna de porumb.
Acesti doi furnizori pot absorbi o parte importanta din cererea care merge in mod normal catre
SUA si America de Sud", a declarat Peter Beirmann, director general la traderul de cereale
Aston FFI din Lausanne, Elvetia
Romania ar putea exporta circa 1,7 milioane tone de porumb in actualul an comercial, livrarile
Rusiei ar putea fi de 850.000 de tone, iar cele ale Ucrainei de 9,6 milioane tone, potrivit firmei
ucrainene de consultanta UkrAgroConsult.
Furnizorii din regiunea Marii Negre ar putea absorbi cererea din Egipt si nordul Africii, a
aratat Biermann.
Ministerul roman al Agriculturii anticipeaza ca recolta de porumb va atinge in acest an 10,4
milioane de tone, in crestere cu 15% fata de anul trecut.
In Ucraina, productia de porumb este estimata la 18-20 milioane tone.
Ucraina este pe cale sa devanseze Brazilia ca al treilea mare exportator de porumb din lume,
dupa Statele Unite si Argentina, cu livrari de 9,25 milioane tone in acest sezon, cu 81% mai
mari decat anul trecut, potrivit estimarilor analistilor si traderilor intervievati de Bloomberg.
Ucraina a exportat 5,1 milioane tone de porumb in sezonul 2010-2011, fiind pe locul patru in
lume, potrivit datelor Consiliului International al Cerealelor.
"Piata nu a luat in considerare productia Ucrainei, care va atinge un nivel record.
Confirmarea nivelului productiei, odata cu apropierea perioadei de recoltare, poate limita
cresterea pretului porumbului american", a declarat Pierre Begog, director general la sucursala
din Kiev a firmei franceze de consultanta Agritel.
Pretul porumbului a crescut din cauza temperaturilor extrem de ridicate din Iowa si Illinois.
Cotatia porumbului cu livrare in decembrie a urcat vineri, la bursa din Chicago, cu 1,1%, la
7,4625 dolari buselul.
La sfarsitul lui august, numai 54% din recolta de porumb din Statele Unite era in stare
excelenta, cel mai redus nivel dupa septembrie 2005, iar culturile vor fi afectate in
continuare de seceta, potrivit datelor guvernamentale.
Consiliului International al Cerealelor a estimat luna trecuta ca exporturile de porumb ale
SUA vor fi de 45 de milioane tone in acest sezon, sub nivelul de 49 milioane tone anticipat
in iulie.
Productia totala de porumb a Statelor Unite ar putea totaliza 328 milioane tone, cu 4,1% sub
estimarile din iulie ale Departamentului american al Agriculturii.
Rabobank International prognozeaza in acest sezon un deficit de 18,7 milioane tone de
porumb pe piata mondiala.
Preturile graului si porumbului raman ridicate pe termen mediu, pe fondul conditiilor
meteo nefavorabile, insa vor prezenta o volatilitate crescuta pe bursele internationale.
16

Pretul graului a crescut cu 14,4% pe bursele internationale in trimestrul doi al anului 2012, iar
in cel de-al treilea cu inca aproape 20%, dupa ce SUA, cel mai mare exportator de cereale din
lume, a fost afectata de cea mai grava seceta din ultimii 50 de ani, iar productia din UE,
Australia, Canada si Rusia a fost de asemenea in scadere.
Si pretul porumbului a crescut cu aproape 19% in trimestrul al treilea pe bursele
internationale, arata o analiza Noble Securities privind pretul cerealelor.
Insa "piata materiilor prime alimentare are, ca orice piata, inclusiv o componenta speculativa;
spre deosebire de alte sectoare insa, principiul 'pur' al cererii si ofertei are mult mai des rolul
principal si se reflecta mai limpede in pret", a declarat Victor Safta, Director General Noble
Securities- sucursala Romania.
In consecinta, luna octombrie a adus corectii in cotatiile graului si porumbului, pretul lor
scazand cu 5,7%, respectiv 2,5%. Fenomenul s-a datoreste pe de-o parte faptului ca preturile
ridicate au descurajat cererea si consumul, dar si optimismului legat de viitoarea productie de
cereale din America de Sud.
Potrivit unui studiu al Bancii Mondiale si al Bancii japoneze Nomura, Romania se afla pe
locul 12, la nivel mondial, la importul de produse agroalimentare. In luna septembrie,
preturile marfurilor alimentare au crescut in Romania cu 2,3%, cu efecte inflationiste si in
cascada in consecinta.
"Pentru tarile importatoare de diferite materii prime alimentare, lucrurile sunt mai grave
inclusiv din cauza costurilor de transport crescute, pretul petrolului ramanand destul de
aproape de maximul ultimelor luni; cel mai probabil, cresterile de preturi vor continua sa se
resimta in Romania", a aratat Victor Safta.
Japonia a cumparat 800.000 tone de porumb din Ucraina datorita pretului mai redus
decat in SUA, piata aleasa de obicei de statul nipon.
Cel mai mare importator de porumb din lume, Japonia a facut cea mai mare achizitie din
ultimii zece ani, cautand o alternativa pentru preturile din Statele Unite. Aproximativ 800.000
de tone de porumb au fost achizitionate de Japonia dupa eliminarea unei taxe pe exporturi
luna trecuta. Cinci companii nipone au fost la baza achizitiei, pretul platit Ucrainei pentru o
tona fiind cu aproximativ 20 de dolari mai scazut decat cel practicat de SUA.
Aproximativ 90% din importul de porumb de anul trecut al Japoniei a venit din Statele Unite,
dar companiile au ajuns sa caute alte surse dupa ce seceta din SUA a dus la o crestere a
pretului.
Productia interna de cereale a crescut anul trecut cu 24,3%, la 20,78 milioane tone, de la
16,71 milioane tone in 2010, Romania ocupand locul cinci in UE la productia de grau si
locul doi, dupa Franta, la porumb, potrivit INS.
Suprafata cultivata cu cereale pentru boabe - grau, porumb, orz, orzoaica si ovaz - a crescut de
la 5,04 milioae hactare in 2010 la 5,24 milioane hectare.
Productia de grau a insumat 7,1 milioant tone, de la 5,81 milioane tone in 2010, obtinuta de pe
o suprafata de 1,92 milioane ha, mai mica decat cea din anul precedent, de 2,16 milioane ha.
17

Romania, pe locul cinci in UE dupa suprafata cultivata

Romania s-a situat astfel pe locul cinci in UE, atat din punct de vedere al suprafetei cultivate,
cat si al productiei obtinute la grau, si pe locul noua din punct de vedere al randamentului.
In ceea ce priveste porumbul boabe, datele INS arata o productie de 11,6 milioane tone, de la
putin peste 9 milioane tone in 2010, obtinuta de pe 2,6 milioane ha, de la 2,09 milioane ha cu
un an in urma.
Romania s-a situat pe primul loc in UE dupa suprafata cultivata cu porumb, iar la productie
ocupa locul al doiela, dupa Franta, datorita unui randament inferior. De altfel, randamentul la
porumb realizat de Romania este mai mic decat al celorlalte tari din Uniune, noteaza INS.
Datele sunt cuprinse in cercetarea statistica "Productia agricola vegetala la principalele
culturi, in anul 2011", realizata de INS.
Anul 2010 a fost unul mediu din punct de vedere al recoltei, iar 2011 unul foarte bun, ca
urmare a conditiilor meteorologice favorabile.
Indicele masurat de FAO, care ia in calcul preturile a 55 de alimente si tipuri de hrana, a
scazut in luna mai cu 4,2%, anunta Mediafax.
"Preturile internationale au scazut in ultimele saptamani pentru majoritatea marfurilor,
datorita perspectivelor in general favorabile privind oferta, in contextul incertitudinilor
economice tot mai intense si aprecierii dolarului american", noteaza institutia din cadrul
ONU.
Indicele preturilor alimentelor a inregistrat astfel cea mai abrupta scadere din martie 2010,
cand a coborat cu 4,3%.
Productia mondiala de lapte va creste in acest an cu 2,7%, la 750,1 milioane de tone, dupa un
avans de 2,3% in 2011, potrivit estimarilor FAO.
Preturile contractelor futures cu porumb au scazut in luna mai la bursa de marfuri de la
Chicago cu 12%, in asteptarea unor recolte record la nivel mondial.
Pretul porumbului a depasit in Romania la jumatatea lunii august pragul de 1.000 de
lei/tona, cotatia fiind in prezent cu 20% peste cea din perioada similara a anului trecut,
arata datele Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).
Avansul pretului la porumb, o materie prima agricola pe care se bazeaza exporturile
agroalimentare romanesti, are loc pe fondul asteptarilor negative privind recolta din acest an.
Fermierii au anuntat deja in mai multe randuri ca vor inregistra pierderi masive pentru
productia de porumb ca urmare a secetei care a lovit puternic agricultura in ultimele doua
luni.

18

Potrivit datelor furnizate de MADR, pana la data de 14 septembrie a fost recoltata doar
11% din suprafata cultivata cu porumb, respectiv 284.292 hectare, la o productie medie
de 4,3 tone la hectar. Agroromania va prezinta mai multe date despre estimarile privind
productia de porumb in anul 2011 si despre pretul porumbului in luna septembrie 2011.
Productia obtinuta de pe aceasta suprafata depaete 1,22 milioane de tone. Estimarile MADR
arata pentru 2011 o recolta de 10,87 milioane tone porumb boabe, de pe 2,6 milioane de
hectare, la un randament de 4,1 tone la hectar.
Expertii considera ca exporturile de porumb ale Romaniei i Ucrainei pot contribui in acest an
la reducerea deficitului existent pe piata mondiala i la limitarea creterii preturilor. Numai in
ultimul an, pretul porumbului a crescut pe piata mondiala cu 67%.
"Romania i Ucraina pot absorbi o parte importanta din cererea de porumb care merge in mod
normal catre SUA i America de Sud", a declarat recent directorul general al traderului de
cereale Aston FFI din Lausanne (Elvetia), Peter Beirmann, citat de Bloomberg.
Acesta sustine ca furnizorii din regiunea Marii Negre ar putea absorbi cererea din Egipt i din
Africa de Nord. Autoritatile ucrainene au anuntat o productie record de porumb, in 2011,
avansand cifra de 17 milioane de tone, ceea ce reprezinta o recolta mai mare cu 70% fata de
cea obtinuta in anul anterior de piata (10 milioane de tone). Ucraina va putea exporta in aceste
conditii circa 10 milioane tone de porumb.
La Bursa de Marfuri de la Chicago, porumbul era cotat pentru septembrie la 285,80 dolari pe
tona i la 289,94 dolari pe tona pe contractele futures din decembrie, iar pe piata interna
acesta se vinde cu pretrui cuprinse intre 0,7 i 1,5 lei/kg.
Expertii considera ca exporturile de porumb ale Romaniei i Ucrainei pot contribui in acest an
la reducerea deficitului existent pe piata mondiala i la limitarea creterii preturilor. Numai in
ultimul an, pretul porumbului a crescut pe piata mondiala cu 67%.
"Romania i Ucraina pot absorbi o parte importanta din cererea de porumb care merge in mod
normal catre SUA i America de Sud", a declarat recent directorul general al traderului de
cereale Aston FFI din Lausanne (Elvetia), Peter Beirmann, citat de Bloomberg.
Acesta sustine ca furnizorii din regiunea Marii Negre ar putea absorbi cererea din Egipt i din
Africa de Nord. Autoritatile ucrainene au anuntat o productie record de porumb, in 2011,
avansand cifra de 17 milioane de tone, ceea ce reprezinta o recolta mai mare cu 70% fata de
cea obtinuta in anul anterior de piata (10 milioane de tone). Ucraina va putea exporta in aceste
conditii circa 10 milioane tone de porumb.
La Bursa de Marfuri de la Chicago, porumbul era cotat pentru septembrie la 285,80 dolari pe
tona i la 289,94 dolari pe tona pe contractele futures din decembrie, iar pe piata interna
acesta se vinde cu preturi cuprinse intre 0,7 i 1,5 lei/kg.

19

BIBLIOGRAFIE

http://agroromania.manager.ro/articole/vegetal/pretul-porumbului-in-septembrie-2011-intre0_7-si-1_5-lei-kilogramul-11484.html
http://agroromania.manager.ro/articole/vegetal/pretul-porumbului-peste-1000-de-lei-tona12419.html
http://www.business24.ro/macroeconomie/agricultura/productia-de-cereale-a-romaniei-cu-unsfert-mai-mare-in-2011-1510415
http://agroromania.manager.ro/articole/vegetal/pretul-porumbului-in-septembrie-2011-intre0_7-si-1_5-lei-kilogramul-11484.html
http://agroromania.manager.ro/articole/vegetal/pretul-porumbului-peste-1000-de-lei-tona12419.html
http://citynews.ro/lifestyle-17/porumbul-o-cereala-completa-28190
http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/generalitati-in-cultivarea-porumbului-9396.html
http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/la-bursa-din-chicago-pretul-graului-si-pretulporumbului-2012-au-scazut-in-medie-cu-zece-procente-la-noi-preturile-sunt-in-crestere12234.html
http://www.business24.ro/international/japonia/japonia-a-ales-ucraina-in-locul-sua-pentruimportul-de-porumb-1502037
http://www.business24.ro/macroeconomie/agricultura/efectele-anului-roditor-se-simt-si-in2012-exporturile-de-grau-si-porumb-s-au-dublat-1515972
http://www.business24.ro/macroeconomie/agricultura/preturile-graului-si-porumbului-ramanridicate-pe-termen-mediu-1520393
http://www.business24.ro/macroeconomie/exporturi/exporturile-de-porumb-ale-romaniei-potlimita-cresterea-preturilor-internationale-1495229
http://www.agroinfo.ro/economic/piata-agricola/evolutia-pietei-agricole-internationale-orezulsi-soia-se-ieftinesc-porumbul-si-graul-se-scumpesc
http://www.agroinfo.ro/economic/piata-agricola/vegetal/china-mareste-importurile-de-soia-siporumb
20

http://www.business24.ro/preturi/preturi-alimente/seceta-scumpeste-alimentele-porumbulprimul-afectat-1517892
http://www.agroazi.ro/burse_agricole/Preturi-cotatii/0_1/2/652-Cotatiile+porumbului,
+la+Bursa+din+Chicago,+din+15+iunie+2011+.html
http://www.agroazi.ro/burse_agricole/Preturi-cotatii/0_1/1/660Pretul+mediu+al+porumbului.html
http://www.agroazi.ro/burse_agricole/Preturi-cotatii/0_1/1/672COTATIILE+PORUMBULUI,+LA+BURSA+DIN+CHICAGO,+DIN+9+IULIE+2012.html
http://www.agroazi.ro/burse_agricole/Preturi-cotatii/0_1/1/676-Cota
%C5%A3iile+porumbului+la+Bursa+din+Chicago,+din+9+august+2012.html
http://www.rodulpamantului.ro/107--bursa-cerealelor-in-romania.html
http://www.agricultura.ro112.com/2011/03/evolutii-pe-piata-mondiala_03.html
http://www.agrimedia.ro/5/post/2011/11/statistici-si-prognoze-de-piata-pentru-cerealeoleaginoase-si-uleiuri-vegetale-07102011-28102011.html
http://www.agro-business.ro/evolutii-pe-piata-mondiala-agroalimentara-10-din2012/2012/05/15/
http://www.revistafermierului.ro/index.php?
option=com_k2&view=item&id=99%3Astatistici-si-prognoze-de-piata-1014012011&Itemid=17&tmpl=component&print=1
http://www.madr.ro/pages/page.php?self=01&sub=0115

21