SPERMATOZOIDUL

(a fost descoperit în anul 1677 de către olandezul Ham)

Formă şi dimensiuni:
•În total măsoară 60 µm
•Format din:
- Cap – 4-6 µm
- Gâtul – 0,4 µm
- Flagelul – format din 3 piese, sumând
aproximativ 55 µm
•Capul
–Piriform, lăţit, este bogat în enzime, joacă rolul principal în fecundare.
–Cuprinde un nucleu cu cromatină densă, la periferia căreia se găseşte o
peliculă fină citoplasmatică şi o plasmalemă periferică;
–Prezintă 2 segmente separate printr-o linie transversală dreaptă sau
curbă;
–La partea anterioară – un corpuscul ascuţit sau lamelar foarte fin =
acrozom sau perforator;
–Acrozomul si 2/3 anterioare ale capului sunt acoperite de capişonul
cefalic (membrană fină bogată în mucopolizaharide neutre).
•Gâtul
–Uneşte capul cu piesa intermediară
–Are rol în mobilitatea capului
–Este format din centriolul proximal care este lipit de partea
posterioară a capului.
•Flagelul
–Este format pe toată lungimea lui dintr-un fascicul de filamente
axiale. Aceste sunt legate la corpusculul anterior a centriolului
distal. Este format (fasciculul) din 2 filamente simple înconjurate
de 9 filamente duble spaţiate în mod regulat.
–Prezintă 3 segmente:
–Piesa intermediară (4-6 µm), mai umflată, situată între cei doi
corpusculi ai centriolului distal (cel anterior are formă de disc, iar cel
posterior este ca un inel). Fascicolul de filamente axiale este
înconjurat de o teaca mitocondrială spiralată. Are rol energetic în
mişcările cozii.
–Piesa principală (45 µm), este formată de fasciculul de filamente
axiale înconjurat de citoplasmă, iar la periferie, de membrană
plasmatică, continuare a celei de la segmentele suprajacente.
–Piesa terminală (5 µm), este formată din filamente axiale goale.
 SPERMA

• Este un lichid alb-gălbui, vâscos, cu pH de 7-8,7;

• Volumul global al unui ejaculat este de 3cm3 la
om; dacă se efectuează centrifugarea spermei,
se obţin două părţi:
• Mai puţin de 1/10 reprezintă spermatozoizii,
• Restul – lichid seminal.
•Sperma conţine 60-100 milioane spermatozoizi/ cm3
de spermă, deci la o ejaculare normală, sunt emişi
spontan peste 180 milioane de spermatozoizi.

•Contine jumatate din materialul genetic (2n=23)

necesar pentru conceperea unei fiinte umane (ovulul
conţine cealaltă jumătate). Genele se află în
cromozomi, şi sunt alcătuite de lanţuri moleculare
numite ADN, acestea fiind cele responsabile cu
informaţia ce poate defini un om.
•Anomaliile spermei sunt catalogate după calitatea,
cantitatea spermei şi după forma spermatozoizilor.

Dacă 1 ml de spermă a unui bărbat conţine mai puţin

de 20 milioane de spermatozoizi, atunci aceasta
poate fi o cauză de sterilitate masculină. În momentul
emisiei, în mod normal, peste 90% din spermatozoizi
sunt mobili.
•Anomaliile spermei sunt diverse:
* ASPERMIA – absenţa spermei, atunci când are o cauză hormonală, se
asociază cu testicule de dimensiuni mici, cu o absenţă a caracterelor sexuale
secundare (pilozitate în particular).
* OLIGOSPERMIE – mai puţin de 60 milioane de spermatozoizi/ml;
– moderată: 30-59 milioane spermatozoizi/ml;
– severă: concentraţie sub 30 milioane spermatozoizi/ml.
* TERATOSPERMIA – mai putin de 30% dintre spermatozoizi au forme norma-
le;
* ASTENOSPERMIE (primitivă sau secundară) – mai puţin de 30% dintre sper-
matozoizi sunt mobili, respectiv la o oră şi la patru ore după ejaculare;
* AZOOSPERMIA – absenţa spermatozoizilor este fie secretorie, cauzată de
un defect de producere a spermatozoizilor, fie excretorie, cauzată de un ob-
stacol situat pe căile excretorii, care stânjeneşte scurgerea spermei;
*AKINETOSPERMIE – spermatozoizii sunt imobili;
*NECROSPERMIE – spermatozoizii din spermă sunt morţi.
•Structura perfectă a unui spermatozoid înseamnă capul oval şi coa-
dă lungă. Forma unui spermatozoid ce prezintă anomalii include o
serie de variaţii:
• Un cap foarte mic;
• Un cap de formă conică;
• Un cap de formă înconvoiată;
• Două capete;
• Coada cu noduri şi încolăcită.
•Absenţa spermei mai poate fi cauzată de absenţa erecţiei, de origi-
ne psihologică ori consecutivă luării de medicamente, diabetului, le-
ziunilor neurologice traumatice sau unor tulburări ale ejacularii (eja-
culare retrogradă, în particular).