Sunteți pe pagina 1din 21

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

Facultatea de Management

Management operaţional

Prof. Univ. Dr: Dobrin Cosmin


Controlul – funcţie a managementului operaţional

Conceptul de control

Tipologia controlului din organizaţii

Controlul producţiei

Unitatea metodelor şi tehnicilor de management operaţional


Conceptul de control

• proces care contribuie la îndeplinirea eficientă a


Controlul obiectivelor unei organizaţii.

• Stabilirea standardelor pentru măsurarea


Controlul - funcţie progresului, de determinare a abaterilor şi de
a managementului măsurare a semnificaţiei acestora, în vederea
luării măsurilor de folosire eficientă a resurselor
operaţional organizaţiei.
Ciclul programare-control
• Procesul de control - etape principale:
stabilirea standardelor;
 caracteristici ale unui proces (produs) reglementate, prescrise anterior desfăşurării, care
vizează volumul de muncă sub aspect cantitativ şi calitativ, într-un interval de timp.
 reguli care descriu modul de desfăşurare a unei operaţii, timpul şi resursele necesare.
măsurarea performanţei;
 compararea realizărilor cu standardele cu ajutorul unor metode, instrumente sau mijloace
adecvate.
introducerea măsurilor de corecţie.
 se desfăşoară în raport de nivelul standardului, precizia măsurării, interpretarea dată
cauzelor abaterilor
Tipologia controlului din organizaţii

• controlul din unităţi • controlul operaţional; • controlul anticipat;


„clasice”;
• controlul strategic. • controlul „totul sau
• controlul din unităţi nimic”;
„cibernetice”.
• controlul „a
posteriori”.
Controlul producţiei
Controlul
cantităţilor
de produse

Controlul cantitativ al producţiei; Controlul


Controlul calitativ al producţiei. producţiei

Controlul Controlul
costurilor calităţii
Controlul cantitativ al producţiei
Stabilirea operaţiei de analizat

Operaţia este DA NU

Obiectul activităţii de control în execuţie

NU
cantitativ : Caută la postul de Operaţia este
lucru următor NU Operaţia este DA

• sarcina de producţie; în aşteptare întârziată

• locul de muncă. DA

Analizează întârzierea, urgentează şi


consemnează în caiet dispecer

Caiet dispecer

Stabilirea locului de muncă

Sunt cap. Prod. se


NU DA Urmăreşte alt
disp. în alte desfăş. conf. obiect
secţii prog.
DA NU

Analizează posibilitatea Solicită colaborări Caiet dispecer


executării la aceste externe central
capacităţi
STOP
Forme utilizate în urmărirea şi controlul cantitativ:
• urmărirea pe orizontală;
• urmărirea pe verticală;
• * formă mixtă (în practica economică).

Metode de urmărire şi control cantitativ:


 urmărirea şi controlul cantitativ al producţiei pe bază de program-grafic;
 urmărirea şi controlul cantitativ al producţiei pe bază de documente;
 urmărirea şi controlul cantitativ al producţiei pe bază de stocuri.

Principii ale metodelor de control cantitativ:


• consemnarea stadiului de execuţie a produselor la un loc de muncă sau altă subunitate
structurală de fabricaţie;
• în raport de nivelul programat;
• pe acelaşi suport informaţional (document, grafic etc.);
• în raport de variabila timp.
• Graficul de tip Gantt, tabelar
Prod. Luna Octombrie Noiembrie Decembrie

I.T. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

P IT 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5

C 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 5 10 15

R IT 6 6 6 6 7 7 7 8 6 6 6 6 7 7 7 7

C 6 12 18 24 31 38 45 53 59 65 71 77 84 7 14 21

P IT 2 2 2 2 3 3 3 2 2 2 2 2 3 2 2 2

C 2 4 6 8 11 14 17 21 23 25 27 29 32 2 4 6

R IT 3 3 3 3 4 4 4 5 3 3 3 3 4 3 3 3

C 3 6 9 12 16 20 24 29 32 35 38 41 45
• Graficul cumulativ
• Grafic reţea pentru produs şi calculul devansărilor calendaristice
• Mijloacele tehnice folosite în controlul cantitativ al îndeplinirii
programelor de producţie:

• instalaţii de comunicaţie şi semnalizare;


• instalaţii de semnalizare cuplate cu mijloace de control asupra funcţionării
utilajelor care asigură producţia;
• instalaţii de înregistrare, colectare şi transfer al datelor privind evidenţa
operativă a producţiei;
• sistem informatic de conducere operativă a producţiei.
Controlul calitativ al producţiei

Six Sigma

Evoluţia conceptului Managementul


total al calităţii
de calitate
Managementul
calităţii

Asigurarea calităţii

Calitate
meşteşugărească

Evoluţia calităţii
Lipsa calităţii produselor determină costuri foarte mari
(recondiţionarea sau aruncarea produselor).

Pașii procesului calității:


1. un organism tehnic fixează standardele calităţii;
2. un organism executiv realizează fabricaţia;
3. un organism informativ duce la capăt inspecţia;
4. produsele fără deviaţii ies din proces gata de a fi comercializate sau pentru intrarea
într-un alt proces, iar cele care manifestă deviaţii intolerabile sunt recondiţionate sau
eliminate.
Procesul calităţii
Proiectarea calităţii

CALITATE SATISFACŢIE
CLIENT

CONVERSIA
PROIECTARE STANDARDELOR
PRODUSULUI

NECESITĂŢI
AŞTEPTĂRI
ŞI
ORGANIZAŢIA
Orientarea
organizaţiei
către
necesităţile
clientului.

Lărgirea
Îmbunătăţirea
conceptului de
permanentă.
client.

Calitatea
totală
Deţinerea
Îmbunătăţirea
poziţiei de lider
factorului
în privinţa
uman.
preţurilor.

Managementul
bazat pe
prevenire.
Unitatea metodelor şi tehnicilor de management
operaţional

Instrumentele de management operaţional au caracter unitar la nivelul celor


cinci funcţii:
În condiţiile producţiei de unicate cu produse complexe, programarea se bazează pe devansări
calendaristice finalizate cu verificarea existenţei factorilor de producţie la nivelul obiectivelor
operaţionale (derivate).
Organizarea se concretizează în constituirea grupelor omogene de maşini sau a liniilor
tehnologice polivalente.
Coordonarea presupune calculul parametrilor de management operaţional şi al duratei ciclului
de fabricaţie pe baza devansărilor, determinate în prima funcţie.
Antrenarea asigură declanşarea fabricaţiei la nivelul subunităţilor prin afectarea eficientă a
lucrărilor de mare complexitate, la executanţi de înaltă calificare.
Controlul se desfăşoară pe baza datelor calendaristice din programele de producţie sau a
graficelor de execuţie cu dublu nivel: programat şi îndeplinit.
PUSH vs. PULL

 Metodele sistemului de producţie trebuie să se bazeze pe principiul


„cerere-tragere” a produselor de la centrele de fabricaţie anterioare
celui de montaj (PULL).

Această concepţie de bază a metodei JIT (just in time) se deosebeşte de


sistemul clasic de „împingere” a produselor executate (PUSH).

Fiecare produs este executat pentru a satisface o cerere care vine de la


următorul loc de muncă.
Întrebări pentru autoevaluare

1. Analizaţi următoarea gândire a unui dispecer coordonator dintr-o unitate: „nu există programarea, ci reprogramarea
producţiei, aceasta este problema esenţială a activităţii mele”.
2. Puteţi concepe un sistem de control în afara standardului? Explicaţi afirmaţia sau negaţia.
3. Ce înţelegeţi printr-un sistem informaţional de reacţie în controlul producţiei?
4. În ce constă urmărirea în timp util? Dar cea în timp real?
5. Prezentaţi un exemplu practic de folosire a „metodei excepţiilor” în domeniul M.O.
6. Controlul este sarcina unui compartiment funcţional din organizaţie sau a executanţilor direcţi?
7. Ce principii utilizaţi în conceperea şi folosirea documentelor dintr-un sistem informaţional de control al producţiei?
8. Ce forme de urmărire a producţiei cunoaşteţi şi care sunt deosebirile dintre acestea?
9. Descrieţi câteva condiţii de producţie dintr-o secţie de fabricaţie. Ce metodă de control cantitativ recomandaţi?
10.Care sunt principalele grupe de mijloace tehnice de control cantitativ? Alegeţi o grupă şi cercetaţi condiţiile în care se
pot implementa aceste mijloace.

S-ar putea să vă placă și