Managementul calităţii

Capitolul 4
METODE DE CONTROL A NIVELULUI CALITĂŢII

4.1. Rolul controlului calităţii.

Controlul tehnic al calităţii este operaţia independentă de operaţia de

execuţie propriu-zisă prin care se verifică dacă baza tehnico-materială are
caracteristicile de calitate prevăzute în standarde, norme şi alte reglementări.
Controlul calităţii trebuie să fie prezent în etapele premergătoare
proceselor de fabricaţie, în timpul acesteia la controlul produselor finite şi
livrarea acestora, fiind necesară totodată urmărirea comportării în exploatare a
acestora. A ţine sub control o activitate presupune a o descompune în elemente
ale căror rezultate pot fi cuantificate şi măsurate. Ce nu poate fi măsurat poate fi
planificat, realizat în conformitate, verificat remediat, imbunătăţit. Ce nu poate fi
verificat obiectiv ridică semne de întrebare iar semnele de întrebare nu atrag
clienţii.
De modul cum este organizat controlul activităţii agentului economic
depinde în mod direct şi nemijlocit creşterea rentabilităţii şi valorificarea
superioară a materiilor prime, asigurarea unei eficienţe sporite din punct de
vedere al tuturor indicatorilor utilizaţi şi realizaţi.
Toţi oamenii firmei de la portari la directorul general, sunt plătiţi pentru
ceea ce fac bine, în conformitate cu planurile de afacere, şi nu pentru tot ce fac.
Indiferent de activitate şi funcţie, membrii unei organizatii au atribuţii şi
răspunderi pe linia calităţii, nu doar cei ce lucrează la un compartiment numit
calitate.
Organizarea controlului se materializează într-un compartiment ale cărui
atribuţii specifice acoperă toate etapele vieţii produsului (bucla calităţii).

41
 Managementul calităţii

Principalele funcţiile ale controlului tehnic de calitate sunt:

1. Funcţia de control propriu-zis, care constă în execuţia
controlului cu mijloace şi metode adecvate:
- depistarea cauzelor care au dus la dereglări ce au generat rebuturi,
defecte;
- stabilirea măsurilor necesare pentru prevenirea şi eliminarea aspectelor
negative.
2. Funcţia de ameliorare a nivelului calităţii care constă în:
- cercetarea şi analiza reclamaţiilor;
- efectuarea de studii comparative cu produse similare fabricate în ţară şi
în străinatate;
- efectuarea de analize tehnice referitoare la eventualele rebuturi obţinute.

4.2. Metode de control.

Metodele de control utilizate de-a lungul fluxului tehnologic pot fi

clasificate după urmatoarele criterii:
1. În raport cu procesul de producţie:
- control de recepţie a materiilor prime şi materialelor precum şi a
produselor finite la sfârşitul procesului de producţie;
- control curent desfăşurat pe toate fazele procesului tehnologic.
2. În raport cu numărul produselor controlate:
- control total;
- control prin sondaj.
3. În funcţie de gradul de participare a omului:
- control manual, executat nemijlocit de om;
- control semiautomat, executat prin intermediul omului şi
aparatelor.
42
 Managementul calităţii

4. În raport cu personalul care execută contolul:

- control executat de personal special pregătit pe tipuri de operaţii
de control;
- control executat de fiecare executant (autocontrol).
5. În raport cu caracterul controlului:
- control vizual, prin observarea exterioară a obiectelor controlate;
- control geometric, când se verifică dimensiunile obiectelor cu
diferite aparate sau instrumente.
6. În funcţie de parametrii supuşi controlului:
- controlul prelucrării, care urmăreşte asigurarea înscrierii în
parametri dimensionali şi calitativi ai semifabricatelor obţinute;
- controlul parametrilor procesului tehnologic care asigură
respectarea normalităţii producţiei;
- controlul modului de funcţionare a utilajelor, verificarea
parametrilor tehnico-funcţionali ai utilajelor şi echipamentelor
tehnologice.

Pentru măsurarea nivelului calităţii produselor se folosesc următoarele

metode:
A. Metoda experimentală, se foloseşte pentru evaluarea proprietăţilor
produselor pe baza unor încercări sau determinări mecanice, fizico-chimice,
efectuate cu ajutorul diferitelor mijloace şi procedee tehnice. Metoda se aplică
acelor caracteristici de calitate a produsului care pot fi măsurate cu ajutorul
aparatelor destinate acestui scop.
B. Metoda expertizei, se foloseşte în completarea metodei experimentale
pentru evaluarea valorilor caracteristicilor de calitate care nu se pot măsura. În
acest caz, nivelul calităţii se evaluează de către experţi, mai ales prin întermediul
organelor de simţ. Exactitatea determinărilor depinde de calificarea, capacitatea
şi competenţa specialiştilor.
43
 Managementul calităţii

C. Metoda sociologică, are la bază rezultate obţinute în urma anchetelor

efectuate în rândul beneficiarilor. Părerile beneficiarilor sunt preluate şi
interpretate.
D. Metoda statistică, este cea mai laborioasă şi cea mai utilizată în cadrul
producţiei de serie. Are la bază teoria probabilităţilor şi statistica matematică şi
foloseşte pentru prelucrare, analiză şi decizie o serie de informaţii primare
oferite de celelalte metode, prelucrate cu tehnici, procedee şi metode specifice.

4.3. Etapele controlului calităţii.

I. Etapa de concepţie şi proiectare.

În aceasta etapă se asigură o documentare largă asupra produselor similare

realizate pe plan mondial şi se determină prin calcul o previziune asupra calităţii
pentru alegerea variantei optime de proiectare.
Tot în această etapă sunt necesare studiul de piaţă şi studiul capacităţii
produselor de a satisface cerinţele beneficiarilor, stabilirea tehnologiei de
fabricaţie, proiectarea fabricaţiei.

II. Pregătirea fabricaţiei.

Obiectivele etapei sunt:

- asigurarea competenţei profesionale a personalului;

- efectuarea unor reglaje, reamplasări;
- aprovizionarea tehnico-materială ritmica, în cantitatea şi calitatea cerută
de o bună desfăşurare a procesului de producţie;
- realizarea unor produse cu un înalt nivel calitativ.

44
 Managementul calităţii

III. Asigurarea legăturii dintre calitatea concepţiei şi calitatea

fabricaţiei.
Se realizează prin:

- executarea strictă a produselor şi operaţiilor prevăzute în documentaţia

tehnică;
- obţinerea de produse cu indicii calitativi proiectaţi;
- realizarea randamentelor, productivităţii şi consumurilor normate.

IV. Controlul produselor finite:

- măsurarea caracteristicilor de calitate ;

- verificarea preciziei determinărilor pentru a stabili gradul de încredere în
acestea;
-verificarea gradului de protecţie a ambalajului;
-comportarea în timpul depozitării, transportului, manipulării.

V. Urmărirea produselor la beneficiari.

Se urmăreşte comportarea produselor în exploatare, colectarea de date

privind, observaţiile, tendinţele şi criticile ce pot apare.

4.4. Organizarea activităţii de control.

Structura compartimentului de Control Tehnic de Calitate este

prezentată în fig. 4.1. sub forma unei diagrame de relaţii.
Principalele relaţii ce apar sunt:
1. Transmite regulamentul de calitate spre aprobare, buletinele de
penalizări lunare pe linie de calitate, informări, studii şi relaţii cu privire la
activitatea compartimentului.

45
 Managementul calităţii

Primeşte instrucţiuni, aprobări şi relaţii în legatură cu activitatea

compartimentului.

FURNIZORI BENEFICIARI AG. NAT. PT. CAL. COMISIA CERTEX

PT. PROT. CONS. INST. NAT.
STANDARDE

17 18 2 3

CONDUCEREA

1
PERSONAL
INVĂŢĂMANT 19 4 O.P.M.
SALARIZARE

MECANO- 16 5 ADMINISTRATIV
ENERGETIC SECRETARIAT

EXPORT IMPORT 15 C.T.C. 6 P.S.I.- PM. PAZA

TEMPORAR AP. CIVILA
7
14 PRET COST POST
DESFACERE 8 CALCUL
ANALIZE
INTERN
ECONOMICE
13 9
APROVIZIONARE OFICIUL JURIDIC
12 11 10

COMPARTIMENT SERVICIUL SERVICIUL PLAN PLUP

DE PRODUCŢIE CREAŢIE INFORMATIC

Fig. 4.1. Diagrama de relaţii pentru compartimentul CTC.

2. Transmite informaţii referitoare la activitatea specifică CTC-ului,

solicitări de publicaţii, informaţii.
Primeşte publicaţii, instrucţiuni, acte normative.

46
 Managementul calităţii

3. Transmite materii prime pentru determinări fizico-mecanice, stabilire

de noi parametrii pe linie de control.
Primeşte rezultatele studiilor solicitate.
4. Transmite propuneri pentru componenţa şi reactualizări ale comisiei de
recepţie, autorecepţie, sesizări pentru reactualizarea deciziilor de atribuţiuni.
Primeşte fişe de post, decizii pentru comisii de lucru note interne,
instrucţiuni interne, valori normative rezultate din studii de organizare,
reactualizarea necesarului de personal CTC, laborant fizico-mecanic.
5. Transmite certificate medicale, lucrări pentru dactilografiere şi
multiplicare, acte pentru arhivare, corespondenţă.
Primeşte corespondenţa, date din arhivă, lucrări dactilografiate,
multiplicate, bilete de voie, tabele cu întarziaţii.
6. Transmite solicitări de informaţii.
Primeşte tematica anuală de instruire PSI-PM
7. Transmite bonuri de consum şi acte pentru control financiar preventiv.
Primeşte decizii de inventariere, acte cu viza controlului financiar
preventiv.
8. Transmite decizii de sancţionare, imputare şi alte acte spre avizare.
Primeşte acte normative apărute în care este vizată sau reglementată
activitatea compartimentului cu semnalări scrise sau observaţii privind
interpretarea şi aplicarea lor, decizii de sancţionare, imputare, avizate în forme
propuse sau cu note scrise şi propuneri, alte acte avizate.
9. Transmite informaţii cu privire la problemele de calitate care apar în
compartimentele de producţie şi care ar putea împiedica încadrarea în termenele
de execuţie şi livrare.
Primeşte date cu privire la contractele încheiate, urgenţele de producţie.
10. Transmite date despre personalul CTC, utilaje, defectele de calitate.
Primeşte evaluarea individuală a calităţii, buletine de calitate pe
muncitor, maşină, CTC-ist, situaţia calitativă a produselor, situaţia producţiei
47
 Managementul calităţii

realizată pe calităţi pe trimestre, situaţia stocurilor supranormative sau fără

mişcare din depozite.
11. Transmite propuneri de îmbunătăţire a calităţii produselor, reclamaţii
de calitate şi propuneri privind documentaţia tehnologică.
Primeşte documentaţia pentru omologări de produse, instrucţiuni
tehnologice, documentaţii de execuţie şi control.
12. Transmite regulamentul de calitate, penalizările de calitate, aprobări
pentru înlocuirea auxiliarelor sau materialelor şi materiilor prime, dispune
oprirea procesului de producţie când se constată abateri de la calitate.
Primeşte solicitări pentru aprobări, derogări, valorificarea materiei
prime şi auxiliarelor necorespunzătoare din punct de vedere calitativ (declasate,
calităţi inferioare).
13. Transmite sesizări şi reclamaţii privind calitatea materialelor
aprovizionate, necesarul de aprovizionat pentru birou.
Primeşte contractele economice pentru verificarea înscrierilor şi
clauzelor contractuale privind calitatea materialelor, avizarea acestora şi
informaţii privind stadiul aprovizionării materialelor necesare compartimentului.
14. Transmite documentaţii de certificare a calităţii produselor,
documentaţii privind rezultatele cercetării reclamaţiilor de calitate.
Primeşte prescripţii de calitate prevăzute în contractele economice
încheiate.
15. Transmite documentaţii de certificare a calităţii produselor destinate
exportului, documentaţii privind rezultatele cercetării reclamaţiilor de calitate.
Primeşte prescripţii de calitate prevăzute în contractele de export, note
de tratative, date privind comenziile de export, note de recepţie.
16. Transmite solicitări de reutilizare a compartimentului, reparaţii la
dotări.
Primeşte fila de plan investiţii pentru sectorul CTC şi laborator
fizico-mecanic, plan reparaţii pentru dotări.
48
 Managementul calităţii

17. Transmite reclamaţii de calitate furnizorilor şi solicitărilor de

încadrare în anumite caracteristici fizico-mecanice, parametrii prescrişi.
Primeşte buletine de analiză şi certificare a calităţii materiei prime şi
a materialelor aprovizionate.
18. Transmite certificat de calitate a producţiei realizate.
Primeşte sesizări privind calitatea produselor.
19. Transmite propuneri nominale de participare la cursuri de
perfecţionare şi pregătire profesională, propuneri de premiere şi sancţionare,
modificările de personal în regie, note de transfer între compartimentele de
muncă, foile colective de prezenţă pentru verificarea şi calculul salariilor la
personalul în regie TESA-CTC, date privind fluctuaţia şi utilizarea timpului de
lucru, propuneri privind persoanele care urmează a se disponibiliza în urma
analizei de personal împreună cu liderul de sindicat pe baza unor criterii stabilite
de comun acord, planificarea anuală a C.D.
Primeşte oferte şi propuneri pentru cursuri de perfecţionare, calificare şi
pregătire profesională a personalului, fondul de premiere repartizat, fişierul de
personal în regie.

4.5. Metoda de analiză prin diagrama cauză-efect.

Diagrama a fost construită de Ishikawa (fig. 4.2.) şi se mai denumeşte

„schelet de peşte” datorită asemănării cu o spinare de peşte în care „capul”
reprezintă efectul problemei care trebuie rezolvată iar „oasele” reprezentate ca
ramuri şi subramuri sunt cauze, factori ce se leagă la „şira spinării” formând un
trunchi ce poate influenţa comportamentul problemei.
În general, diagrama se construieşte după o şedinţă de brainstorming,
permiţând colectarea şi vizualizarea ideilor emise. Se regrupează astfel pe o
singură figură un ansamblu de cauze posibile care pot produce efectul studiat.

49
 Managementul calităţii

Schema poate grupa cauzele şi evidenţia legăturile dintre acestea,

prezentând un tablou colectiv în relaţia cauză-efect. Diagrama permite de
asemenea o clasificare a cauzelor.

Fig.4.2. Diagrama cauză-efect.

Diagrama se poate utiliza ca etapă preliminară în construirea unei

diagrame Pareto, în controlul unui proces şi al preciziei reglării maşinilor unelte.

4.6. Diagrama Pareto.

Diagrama Pareto (fig 4.3) este o reprezentare grafică a cauzelor defectelor

în domenii de activitate foarte diferite, care permite clasificarea acestora în
funcţie de importanţa acestora. Criteriul de clasificare este ales de analist şi
reprezintă obiectivul analizei efectuate (de exemplu frecvenţa defectelor).
Diagrama construită prezintă datele în ordinea descendentă: de la cele cu
frecvenţa cea mai mare, până la acelea cu frecvenţa mai mică. Datele se
tabelează şi se realizează un cumul al frecvenţelor. Pe axa orizontală sunt
identificate evenimentele iar pe cea verticală se realizează o scară procentuală,
reprezentarea cumulată a frecvenţelor evenimentelor analizate.

50
 Managementul calităţii

Fig. 4.3. Diagrama Pareto.

Diagrama Pareto împarte evenimentele în trei categorii:

 categoria A – evenimente puţine aproximativ 20% din totalul

evenimentelor, dar care au frecvenţă cumulată de 80% din totalul
defectelor. Reprezintă principala sursă de probleme şi ele vor fi analizate cu
prioritate şi cu o periodicitate foarte ridicată (zilnic, oră, etc.);

 categoria B – evenimente puţine, aproximativ 10%, dar cu o

frecvenţă cumulată de 10% din totalul evenimentelor. Reprezintă
probleme care trebuie analizate periodic;

 categoria C – evenimente foarte numeroase, aproximativ 80% dar

cu o frecvenţă foarte redusă, până la 10%. Reprezintă probleme care se
vor analiza la perioade mari de timp, ele neavând consecinţe considerabile
asupra problemei analizate.

Diagrama Pareto evidenţiază:

 care sunt aspectele principale ale problemei analizate;

 selectarea obiectivelor de îmbunătăţire sau a cauzelor care produc

cele mai mari probleme;

 ordonarea cauzelor care produc problema analizată.

51
 Managementul calităţii

4.7. Fişele de control.

Reprezintă un element de bază în controlul statistic al procedeelor.

Principiul de bază este considerat faptul orice sistem este supus unor variaţii
aleatorii care generează o repartiţie ale caracteristicii supusă unei curbe de tip
Gauss. Dacă abaterile (fig. 4.4.) pot fi exprimate prin date statistice în limitele
prevăzute nu este necesară nici o intervenţie. Dacă abaterile depăşesc limitele
admisibile, sistemul nu mai este sub control şi trebuie intervenit.

Fig.4.4. Fişa de control.

Fişa de control de tip SHEWHART (fig.4.5) se utilizează la controlul

statistic pe fluxul de fabricaţie. Aplicarea controlului statistic pe fluxul de
fabricaţie se caracterizează practic prin prelevarea direct din flux, în ordinea
fabricaţiei a n =212 repere sau produse în funcţie de capabilitatea şi stabilitatea
procesului, la intervale de timp determinate 1 8ore (m=1020 eşantioane); se
controlează caracteristica care face obiectul controlului la toate exemplarele
prelevate.
Autoritatea responsabilă decide caracteristica (X) ce va fi analizată în
vederea urmăririi acesteia. Datele de identificare (produsul, caracteristica,
toleranţe specificate, etc.) se înscriu în fişă la rubricile corespunzătoare.
Fişa ( X , R ) conţine două componente: componenta X referitoare la
nivelul mediu (centrarea) procesului şi componenta R referitoare la precizia
acestuia.

52
Managementul calităţii

53
 Managementul calităţii

Construcţia fişei începe întotdeauna cu componenta R.

După prelevarea datelor se calculează, în vederea trasării curbelor
graficelor, următoarele relaţii:
1 5
X I    X ij , i  10;
5 j 1 Lc max  Lmax  B R;
Ri  maxX ij  minX ij ;1  j  5;
Lc min  Lmin  B R;
1 10
X   X i; Lc max  C R;
10 i 1
1 10 Lc min  DR.
R   Ri;
10 i 1
Pentru n=5 conform STAS 3160-84 avem: B=0,736; C=2,22; D=0,16
Dacă valorile mediei probelor X se află între cele două limite de control
procesul este stabil ca reglaj; dacă le depăşeşte este instabil;
Dacă valorile amplitudinilor R se află între cele două limite de control,
procesul este stabil ca precizie; dacă valorile depăşesc limita superioară
Lc max  procesul este instabil ca precizie; dacă valorile se află sub limita

inferioară Lc min  atunci înseamnă că utilajul este prea precis pentru operaţia care
se execută, deci este folosit neeconomic.

4.8. Diagrama de corelaţii.

Principiul diagramei de corelaţii (fig. 4.6.) este:

 se reprezintă pe cele două axe variabilele analizate;

 fiecare măsură se reprezintă printr-un punct, toate punctele

prezentându-se ca o „ninsoare structurată”;

 corelarea între cele două variabile poate fi determinată dacă

„ninsoarea” este aranjată în jurul unei drepte.

54
 Managementul calităţii

Această diagramă permite de a şti dacă variabilele evoluează într-o

manieră comună.

Fig. 4.6. Diagrama de corelaţie între livrări şi vânzări.

4.8. Histogramele.

Histogramele (fig. 4.7.) permit reprezentarea datelor sub formă grafică.

Fiecare bară este proporţională cu frecvenţa de apariţie a unei valori dintr-o
clasă. Histogramele permit identificarea unui model (lege normală, etc.)

Fig. 4.7. Histograma unei distribuţii de toleranţe.

4.9. Diagrama PERT.

O diagramă PERT (“program evaluation review technique”) este un

instrument de management al proiectului, care a fost elaborat şi folosit pentru
prima oară în America în anii ’50, pentru a coordona programul submarinului
55
 Managementul calităţii

atomic Polaris. O metodologie de management al proiectului similară, respectiv

Metoda Drumului Critic (CPM – “Critical Path Method”), care a fost elaborată
cam în aceeaşi perioadă, pentru sectorul privat, a devenit sinonimă cu PERT.
Aceasta este cauza pentru care sunt întâlnite variaţii de denumiri pentru acelaşi
instrument: PERT, CPM, sau PERT/CPM.
Diagrama PERT conţine informaţii despre sarcinile dintr-un proiect,
perioadele de timp pe care se întind, şi dependenţele dintre ele. Forma grafică
este o reţea de noduri conectate de linii direcţionale (numită şi “reţeaua
activitaţilor”). Nodurile sunt cercuri sau patrulatere şi reprezintă evenimente sau
borne (“milestones”) din proiect. Fiecare nod este identificat de un număr.
Liniile direcţionale, sau vectorii care leagă nodurile reprezintă sarcinile
proiectului, iar direcţia vectorului arată ordinea de desfăşurare a sarcinilor.
Fiecare sarcină este identificată printr-un nume sau printr-un indice, are
reprezentată durata necesară pentru finalizare, şi în unele cazuri chiar numărul
de persoane responsabile şi numele lor.
Dintre cele mai importante beneficii ale acestui instrument pot fi
enumerate: obţinerea unei imagini clare asupra dependenţelor dintre sarcini,
identificarea acelor sarcini a căror întarziere poate duce la riscuri mari pentru
proiect şi care trebuie monitorizate cu atenţie, stabilirea intervalelor de timp
între care sunt permise întârzierile în finalizarea unor sarcini, etc.
Simbolurile diagramei:

8
- Activitate sau sarcina din cadrul unui proiect. În dreptul unei
sarcini trebuie precizat numărul de unităţi de timp (cel mai adesea
zile, însă pot fi săptămâni, luni, ore, etc.) necesare pentru finalizare
(8 zile);

- Eveniment sau situaţie care survine la sfârşitul uneia sau mai

multor sarcini.
3 Numărul de deasupra este indicele evenimentului (3). Numerele
5/ 2 / 7 de jos reprezintă în ordine: data (numărul de zile de la începutul
proiectului) la care poate surveni cel mai devreme evenimentul (5) /
marja de timp acceptabilă pentru întarzieri (2) / data limită la care
poate surveni evenimentul (7) ;

56
 Managementul calităţii

Y
- Dintr-un nod pot să plece mai multe sarcini. În
X acest caz sarcinile se numesc paralele sau
X Y
concurente. Deasemenea pot exista mai multe sarcini
Z
convergente în acelaşi nod.

- Sarcina X trebuie finalizată înainte de începerea

X
sarcinii Y.
- Z este o activitate fictivă. Acest lucru arată că cele
două evenimente pe care le leagă sunt dependente în
Y timp, însa nu este nevoie de o activitate specială,
Z care să necesite resurse, pentru a ajunge de la unul
la celălalt. De multe ori activităţile fictive sunt
folosite pentru că nu pot să existe două sarcini cu
aceleaşi noduri de început şi de sfârşit.

Activităţile fictive nu reprezintă nici o activitate reală şi au durata zero,

dar acţionează ca o constrângere logică pentru activităţile care urmează după ea.
Activităţile care pleacă din nodul către care duce o activitate fictivă nu pot
începe înainte ca evenimentul de la care pleacă acea activitate fictivă să fi
survenit.

Folosirea diagramei PERT

Cel mai important concept al analizei PERT este drumul critic. Drumul
critic este acel drum de la începutul la sfârşitul reţelei, ale cărui activităţi
însumează un total de timp mai mare decât orice alt drum din reţea.

Drumul critic este o bază pentru stabilirea calendarului unui proiect,

deoarece durata totală a unui proiect nu poate să fie mai mică decât timpul total
al drumului critic. Totodată întârzierile în activităţile componente ale drumului
critic pot pune în pericol întregul proiect. De aceea este necesar ca acestor
activităţi să li se acorde o atenţie mult mai mare.

57
 Managementul calităţii

Etapele în analiza PERT:

Etapa I. Planificarea:

- indentificarea sarcinilor şi estimarea necesarului de timp pentru

acestea;

- aranjarea sarcinilor şi a evenimentelor într-o secvenţă fezabilă;

- desenarea diagramei.

Etapa II. Încadrarea în timp:

- stabilirea, acolo unde este posibil, a datelor de început şi de

sfârşit .

Etapa III. Analiza:

- calcularea datelor minime posibile, a datelor maxime permise şi

a marjelor de timp pentru fiecare eveniment. Acest lucru se face
lucrând de la stânga la dreapta şi apoi de la dreapta la stânga
diagramei (vezi regulile 7 şi 8, pag. 60);

- evaluarea oportunităţii planificării propuse şi, dacă este necesar,

revizuirea ei.

Realizarea în mod concret a diagramei PERT

Există posibilitatea folosirii unui soft specializat de management al

proiectului, care pune la dispoziţie facilităţi în privinţa informaţiilor incluse în
analiză.

O altă soluţie este folosirea un produs software cu o sferă largă de

aplicabilitate, cum este PowerPoint din pachetul Microsoft Office. Deşi acest

58
 Managementul calităţii

lucru va necesita ceva timp pâna când se construisc şabloanele, va fi foarte

folositor în cazul în care este nevoie de revizuiri frecvente ale diagramei.

În lipsa celor de mai sus este suficientă o foaie de hârtie şi creioane

colorate. Deşi este posibilă realizarea diagramei PERT pentru un proiect întreg,
de obicei se sparge programul iniţial pe secţiuni mai detaliate şi mai
semnificative (spre exemplu pe out-put-uri sau pe componente). Acest lucru este
folositor mai ales dacă este nevoie să se redeseneze diagrama pentru un motiv
oarecare, cum ar fi estimarea incorectă sau pur şi simplu pierderea din vedere a
unei sarcini.

Pentru început se stabilesc activităţile, durata lor şi dependenţele. Se

foloseşte tabelul 4.1:

Tab.4.1.

Sarcini Locul de desfaşurare Depinde de… Durata

A - 2

B - 2

C - 4

D - 3

E - 3

F C 4

G B, F 1

H E 3

I E 2

J G 1

59
 Managementul calităţii

Regulile în efectuarea analizei PERT:

1. Există un singur eveniment de start şi un singur eveniment de sfârşit;

2. Reţeaua nu are întreruperi, şi ea trebuie desenată luând în calcul

dependenţele identificate;

3. Evoluţia în timp a sarcinilor este reprezentată de la stânga la dreapta;

4. Nu pot să existe două sarcini care leagă aceleaşi două evenimente;

5. Evenimentele au un număr de identificare unic (în consecinţă şi

sarcinilor le va corespunde câte o identificare unică, respectiv
numerele celor două enimente pe care le leagă),

6. Un eveniment de pe drumul critic are data minimă posibilă şi data

maximă permisă egale, şi marja de timp 0;

7. Se stabileşte data minimă posibilă şi data maximă permisă a

evenimentului de start la 0. Lucrând de la evenimentul de start înspre
dreapta, se calculează datele minime posibile pentru evenimentele
imediat următoare. Adăugaţi la datele minime posibile ale
evenimentelor anterioare, timpul necesar pentru sarcinile intermediare,
pentru a ajunge la datele minime posibile ale evenimentelor
posterioare. Acolo unde evenimentele posterioare au mai multe sarcini
dependente, se face calculul pe fiecare ramură şi este pus rezultatul cel
mai mare;

8. Se stabileşte data minimă posibilă şi data maximă permisă a

evenimentului final la suma timpului pe drumul critic. Lucrând de la
evenimentul final înspre stânga se calculează datele maxime permise.
Se scade timpul necesar activităţilor intermediare din datele maxime
permise ale evenimentelor posterioare pentru a obţine datele maxime

60
 Managementul calităţii

permise pentru evenimentele anterioare. Acolo unde evenimentele

anterioare au mai multe activităţi care pornesc de la ele, se face
calculul pe fiecare ramură şi este pus rezultatul cel mai mic;

9. Marja de timp este calculată facând diferenţa dintre data maximă

permisă şi data minimă posibilă;

10. Pentru a face calculul mai usor se poate scrie în dreptul activităţilor
fictive cifra 0.

Observaţii legate de diagrama PERT

Din diagramă nu trebuie omise evenimente ca: evaluările intermediare,

diversele aprobări, testarea de către utilizatori etc. Timpul necesar pentru a
finaliza astfel de activităţi nu trebuie subestimat atunci când se planifică un
proiect. O evaluare poate dura uneori 1 – 2 săptămâni. Pentru a obţine aprobări
din partea managementului sau a utilizatorilor poate dura chiar şi mai mult.

Atunci când realizaţi un plan, asiguraţivă că includeţi activităţi pentru

scrierea şi editarea documentaţiei, pentru scrierea şi editarea rapoartelor de
proiect, pentru multiplicarea rapoartelor etc. Aceste sarcini sunt în general
consumatoare de timp, aşa că nu trebuie să fie subestimat timpul necesar pentru
a le finaliza.

61