Medicină orală

Lichenul plan
 Etiologie
Etilogia şi patogenia sunt necunoscute cu toate că
dovezile ştiinţifice sugerează că lichenul plan poate fi
considerat a fi consecinţa unor dereglări
imunologice ce se pot încadra în grupa
afecţiunilor autoimune. Se pare că limfocitele T
distrug stratul bazal al epiteliului, afirmaţie susţinută
de prezenţa celulelor T, cotate antigenic CD4 şi CD8,
în stratul submucosal.
 Stresurile diverse, iritaţiile locale cronice,
factorii infecţioşi (micoze, viroze) şi factorii
ereditari pot contribui la apariţia stării de
îmbolnăvire.
 Tablou clinic
 Leziunile cutanate au un debut brusc sub aspect
exantematos, papule cu diametru de 2-3 mm, de
culoare roşie-violacee, lucioase, uneori cu mici
depresiuni în centrul leziunii. Alteori erupţiile cutanate
apar insidios, cu predilecţie pe faţa anterioară a
antebraţului şi la nivelul articulaţiei radiocarpiene.
Leziunile cauzează prurit şi işi pot schimba culoarea în
galben sau brun înainte de dispariţie. Distribuţia
bilaterală pe suprafaţa flexorilor extremităţilor este
comună, ocazional putând afecta şi unghiile.
 Leziunile mucoasei bucale apar fie înaintea celor
cutanate, fie concomitent cu acestea. Ele îmbracă
următoarele forme: papulară, reticulară, buloasă,
exulcerată şi atrofică.
Forma papulară
 Forma papulară se
manifestă prin apariţia unor
papule asemănătoare celor
cutanate, cu suprafeţe
hiperkeratozice localizate
bilateral pe mucoasa
bucală, preponderent
posterior, în regiunea
retromolară. Limba, buzele,
palatul, planşeul bucal,
gingia (cu totul excepţional)
pot fi de asemenea afectate.
Simetria şi bilateralitatea
reprezintă o caracteristică
comună a formei papulare.
Forma reticulară
 Forma reticulară:
leziunea apare sub
formă de striaţiuni
arborescente de
culoare albicioasă
cunoscute sub numele
de „striaţiunile lui
WICKHAM”. Acestea
sunt asimptomatice,
dar crează probleme
cosmetice. Se pot
extinde pe arii intinse.
Forma atrofică
 Forma atrofică apare
consecutiv
fenomenului de atrofie
a epiteliului, apărând
predominant ca o pată
de culoare roşie,
subţire, neulcerată.
Striaţiunile Wickham
sunt prezente la
periferia leziunii. Când
această formă apare
pe gingie se foloseşte
termenul de
„gingivită
descuamativă”.
 Diagnostic diferenţial
 Apariţia concomitentă a leziunilor cutanate tipice cu cele mucozale,
uşurează substanţial punerea diagnosticului. Lichenul plan se
diferenţiază în special în fază incipientă de candidoza bucală.
Aceasta din urmă prezintă depozite (micelii) uşor detaşabile.
Lichenul confluent cu aspect de placard se diferenţiază de
leucoplazie a cărei localizare preponderentă este în apropierea
comisurii bucale pe mucoasă, este de culoare mai sidefie, apare
întotdeauna în placard, niciodată în papule izolate. Diagnosticul
cert se bazează pe biopsie.
 Leziunile mucozale din sifilisul secundar sunt asemănătoare cu
cele din lichenul plan, sunt însă mai puţin exprimate, cu tendinţă
rapidă de dispariţie, reacţiile serologice fiind pozitive.
 Se ridică problema diagnosticului diferenţial şi faşă de lupusul
eritematos sistemic cu localizare mai frecventă pe roşul buzelor şi
bolta palatină, mai puţin pe mucoasa bucală, leziunile fiind mai
hiperemice, cu centrul leziunilor ulcerat, vindecarea cărora lasă
urme, cicatriciale neuniforme. Leziunile ulcerate profunde ridică
problema diferenţierii de carcinom, certitudinea diagnosticului
fiind pe baza biopsiei.
 Tratament
 Evitarea tuturor alimentelor condimentate, a alcoolului.
 Îndepărtarea spinilor iritativi locali (proteze defectuoase, resturi radiculare, galvanism,
etc.).
 Tratament antiflogistic local constând în băi bucale cu infuzii de muşeţel, suspensii
conţinând Azulen, vitamina A, corticosteroizi.
 Local se pot utiliza preparate pe bază de hidrocortizon şi antibiotice (oxicord,
bioxiteracor) sub formă de spray-uri. Plecând de la posibila etiologie de natură imună a
lichenului plan se pare că terapia cu corticosteroizi, prin acţiunea lor imunosupresivă şi
antiinflamatorie reprezintă modalitatea de a determina dispariţia formelor de
manifestare clinică, fără o remisie completă. Triamcinolonul încorporat în preparatul
ORABASE sau suspensia apoasă de acetat de triamcinolon 0,1 % pentru băi bucale
poate duce la ameliorarea simptomatologiei. Acelaşi corticosteroid se poate administra
sub formă de injecţii intralezional sau sublezional. Dar atrofia ţesutului în care se
injectează ca şi apariţia candidozei limitează aceste procedee. Dacă se impune
administrarea pe cale generală de PREDNISON se recomandă doze de 40 mg într- o
singură doză timp de 5- 7 zile.
 Încă din 1973 s- a propus folosirea vit A acide în aplicaţii locale pe leziunile albe,
reticulare cu rezultate excelente. Cel mai accesibil retinoid pentru tratamentul local al
lichenului plan este TRETINOINA , un produs metabolic al vit A care se găseşte sub
forma preparatelor SMOODERM, AIROL ROCHE, RETIN- A.
 Tratament general: injecţii pe bază de bismut (Bismosal 2 injecţii a 2 ml pe săptămână,
timp de 10 săptămâni). Tetraciclină a 250 mg, 3X1/zi, timp de câteva săptămâni.
 Rezultate mulţumitoare s-au obţinut prin utilizarea îndelungată a tabletelor de
Griseofulvin 500 mg/zi.