Emoțiile și învă țarea

,,TOATĂ ÎNVĂȚ AREA ARE O BAZĂ

EMOȚ IONALĂ ,,
(Platon)
EMOȚIILE AU IMPACT PUTERNIC ASUPRA CALITĂȚII VIEȚII ȘCOLARE ȘI A ÎNVĂȚĂRII; ATÂT EMOȚIILE
POZITIVE, CÂT ȘI CELE NEGATIVE AU IMPACT BENEFIC, DAR VIN ȘI CU RISCURI SEMNIFICATIVE. ÎN
MEDIUL ȘCOLAR, TOATE ACTIVITĂȚII EDUCAȚIONALE ALE ELEVILOR SUNT ÎNSOȚITE DE ANUMITE
EMOȚII. ÎN LITERATURA PSIHOLOGICĂ ȘI PEDAGOGICĂ, CELE MAI CUNOSCUTE SUNT:
A) EMOȚIILE ASOCIATE CU ȘCOALA, ÎN GENERAL, ȘI CU DORINȚA DE O FRECVENTA; B) EMOȚII
GENERATE DE RELAȚIILE ELEVULUI CU PROFESORII ȘI COLEGII;
C) EMOȚII ASOCIATE CU CONȘTIENTIZAREA CAPACITĂȚILOR PROPRII SI AȘTEPTĂRILE FIECĂRUI
ELEV PRIVIND OBȚINEREA SUCCESULUI ȘCOLAR;
D) EMOȚII GENERATE DE MATERIALUL DIDACTIC/EDUCAȚIONAL UTILIZAT, CU ROL DE STIMULARE
ROLUL EMOTIILOR IN INVATAREA SCOLARA

Elevii simt nevoia să fie apreciați, valoriza ți

și în țele și. Un act pedagogic de calitate
presupune și existența unei laturi emoționale. Cadrele didactice cu o inteligen ță emo țională
dezvoltată sunt capabile să empatizeze cu elevii, să î și controleze emo țiile și să se auto-
motiveze.
Reprezentanții psihologiei umaniste (Maslow, Rogers) au sus ținut necesitatea armonizării
cognitivului cu afectivul în procesul educational.
 Una dintre concepțiile care au dominat decenii la rând contextul educa țional din țara
noastră se referea la detașarea factorului emoțional de cel cognitiv. În ultimul timp,
însă, a crescut interesul acordat dobândirii competențelor emo ționale și sociale
necesare unei cooperări adecvate a cadrului didactic cu emoțiile negative generate de
un context tot mai competitiv. Un act pedagogic de calitate presupune, a șadar, și o
inteligență emoțională dezvoltată.
 Cunoașterea particularităților psihice ale unor persoane este esențială în domeniile de
activitate în care persoanele respective „își pun pecetea asupra unor grupuri,
influențează anumite evenimente sociale”.
(Cosmovici, 1996)

Daniel Goleman, autorul Teoriei Inteligenței Emoționale, susține cu tărie că

starea de bine sporește capacitatea de a gândi flexibil, contribuind astfel la o
identificare mai ușoară a soluțiilor la problemele de ordin intelectual sau
intrapersonal.
Profesorul trebuie să își modeleze un comportament empatic în raport cu elevii și
să îi conducă pe aceștia spre o empatie cross-culturală.
Factorii de personalitate determină modul în care sentimentele elevilor
influențează comportamentul lor lingvistic. Prin urmare, este extrem de important
să comunicăm mesaje pozitive în clasă pentru a crește respectul de sine al
elevilor, întrucât propria părere despre propriile abilități poate influen ța rezultatele
învățării.
BARIERE ÎN COMUNICAREA
DIDACTICĂ
În cadrul procesului de învă ţă mâ nt, comunicarea mijloceşte realizarea
fenomenului educaţional în ansamblul să u; ea este definită ca relaţia prin care
interlocutorii se pot înţelege şi se pot influenţa reciproc prin intermediul
schimbului continuu de informaţii, divers codificate. În activitatea şcolară
coexistă mai multe forme ale comunică rii, care se completează reciproc. Aici nu
folosim niciodată un sigur tip de comunicare şi nici mă car o singură formă de
comunicare. Cunoaşterea şi stă pâ nirea tehnicilor de comunicare
corespunză toare diferitelor tipuri de comunicare este indispensabilă în viaţa
profesională .
Comunicarea didactică uneori este influențată de o serie de factori care
contribuie la neînțelegerea mesajului transmis și ca urmare apar bariere dintre
emiță tor și receptor.
 Barierele în comunicare se produc atunci câ nd receptorul mesajului
comunicat nu receptează sau interpretează greşit sensul pe care emiţă tor a
„Nu tot ce se spune se aude, nu tot ce se aude se înţelege şi ceea ce se
înţelege nu depinde numai de noi „
(L. Şoitu)
 Barierele pot fi gă site în orice sistem comunicaţional şi de aceea e mai corect
să spunem că mesajul transmis nu e niciodată mesaj receptat. Ideal ar fi ca tot
ce se emite să fie şi recepţionat, dar practic asta e imposibil pentru că nu tot
ce există în intenţiile emiţă torului se regă seşte în aşteptă rile receptorului,
fiecare om avâ nd un cadru de referinţă propriu (şi chiar limitat), iar sensurile
în care se realizează comunicarea diferă de la individ la individ.
 Formarea competenţelor comunicative constituie un obiectiv major în cunoaşterea
realită ţii. Una dintre că ile principale de antrenare a comunică rii constă în identificarea
blocajelor care reduc semnificativ fidelitatea sau eficienţa transferului de mesaj.
Blocajele comunică rii pot avea asemenea intensitate, încâ t între informaţia transmisă
şi mesajul perceput să existe diferenţe vizibile. Perturbaţiile pot fi de natură internă -
fiziologice, perceptive, semantice, interpersonale sau intrapersonale- şi de natură
externă -apă rute în mediul fizic în care are loc comunicarea (poluare fonică puternică ,
întreruperi succesive ale procesului de comunicare etc.).
 Blocaje in comunicare

 Comunicarea poate fi stâ njenită de folosirea etichetelor de genul:,,Eşti un naiv

că ai fă cut….” Aceste etichetă ri transform tonul conversaţiei într-unul
negative, consecinţa fiind blocarea comunică rii; - Oferirea de soluţii este o
altă modalitate de a bloca procesul comunică rii, fie direct, prin oferirea de
sfaturi, fie indirect, prin folosirea întrebă rilor, într-un mod agresiv, autoritar
sau cu o notă evaluativă ;
- Încercarea de a rezolva problema comunică rii prin impunerea unor argument
logice proprii; situaţiile în care o persoană încearcă în mod repetat să gă sească
soluţii logice la problemele unei alte persoane conduce la frustrare prin
ignorarea sentimentelor şi a opiniilor celeilalte persoane.
Profesorul trebuie să stă pâ nească tehnicile de condiţionare prin discurs,
pentru a provoca adeziune la ceea ce spune sau pentru a trezi unele
disponibilită ţi de asimilare ori acţiune la momente oportune.