Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea Al. I.

Cuza din Iai Facultatea de Geografie i Geologie Specializarea Geografia Turismului

Proiect de seminar:

Managementul comunicarii in clasa de elevi


.

Echipa de proiect Buhai Mirabela, Danilov Ala Tatiana, Grigoroiu Roxana, Irimia Alexandra(1235) Disciplina Managementul clasei de elevi

Iasi, aprilie 2011

CUPRINS: I. Formele comunicarii in clasa de elevi. Comunicare nonverbala in clasa de elevi. Comunicare si influenta sociala. II. Bariere in comunicare. III. Eficienta in comunicarea didactica IV. Prezentarea eficienta si ascultare. Comunicare profesor-elevi.

I. Formele comunicarii in clasa de elevi. Comunicare nonverbala in clasa de elevi. Comunicare si influenta sociala.
I.1.Formele comunicarii in clasa de elevi.
In acceptiunea unor teoreticieni din domeniul educational, comunicarea reprezinta capacitatea individului de a prezenta propriile intentii, nevoi sau interese, precum si de a percepe interlocutorul, in vederea initierii unui dialog in procesul de invatamant. Existe mai multe forme sau tipuri de comunicare in clasa de elevi, si anume: comunicare suportiva, comunicare asertiva, comunicare verbala, comunicare nonverbala etc. Comunicarea suportiva poate fi considerata fundamentul relatiilor interpersonale si presupune consideratie, respect si intelegere fata de interlocutor. Un cadru didactic care isi propune sa devina eficient in managementul clasei de elevi trebuie sa fie preocupat de mentinerea relatiilor pozitive cu elevii. Jones si Jones (2007) considera ca relatiile cu clasa depind de abilitatile profesorului de a comunica interesul, grija si suportul fata de fiecare elev, in calitatea sa de persoana care merita consideratie. Comunicarea suportului se realizeaza prin manifestarea interesului pentru cunoasterea elevului, a familiei, a culturii din care face parte, ascultarea (pasiva si activa a elevului) atunci cand acesta are nevoie sa se exprime, comunicarea expectantelor pozitive cu privire la elev, oferirea feedback-urilor specifice, utile formarii si dezvoltarii elevului. Eficienta comunicarii suportive depinde prioritar de abilitatile cadrului didactic de a oferi elevului suport emotional in situatiile de traume, de amenintare si de stres. De exemplu, este important ca elevul sa stie ca in situatiile de evaluare profesorul ii intelege starea de anxietate, ca nu-i este dusman si ca il va ajuta valorifice tot ceea ce el stie. Comunicarea asertiva . Inca de la varstele cele mai mici, copiii pot observa daca adultii implicati in educatia lor au incredere in capacitatea de a-si indeplini rolul de parinte, profesor, model sau lider. In virtutea statutului de educator, elevii au anumite asteptari de la adult pe care-l pot percepe sau nu ca o autoritate. Cele mai multe dintre problemele de management al clasei sunt determinate de modul in care este inteleasa relatia de autoritate in campul educational (de catre profesor sau de catre elev). Tipul de manifestare a autoritatii este legat de o competenta extrem de importanta in managementul comunicarii si al conflictelor asertivitatea. A comunica asertiv inseamna a sti sa exprimi sentimentele si convingerile tale, fara a ataca si jigni pe ceilalti. O persoana asertiva nu este agresiva, nu striga la ceilalti, nu jigneste, nu se cearta, nu incalca regulile existente si nu rezolva conflictele si problemele prin dominare si violenta. Comunicarea verbala este definit ca un tip de comunicare n interiorul cruia se utilizeaz limbajul articulat. Comunicarea verbal, care poate fi denumit oral sau direct, prin
2

ea realizndu-se un contact direct cu interlocutorul, n cazul dialogului, are un rol important n viaa contemporan. Prin comunicarea verbal se realizeaz urmtoarele activiti : obinerea i transmiterea de informaii, elaborarea unor propuneri, exprimarea unor opinii convergente sau divergente, realizarea unei uniti de vedere care s conduc la ncheierea unor acorduri, convenii, contracte etc. Comunicarea nonverbala reprezinta un element in sistemul comunicarii umane si trebuie analizata ca atare , nu independent de comunicarea verbala.

I.2. Comunicarea nonverbala in clasa de elevi.


O buna comunicare intre elevi si intre profesor si elevi are efecte benefice pentru procesul educativ. Comunicarea nonverbala este cumulul de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte i care pot fi decodificate, crend nelesuri Aceste semnale pot repeta, contrazice, nlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. Tipuri de comunicare nonverbala in clasa de elevi Contactul vizual . (Daca un profesor vrea sa afle care dintre elevi a facut o isprava, intrebandu-i si privindu-i in ochi pe fiecare in parte, s-ar putea sa greseasca luand lasarea privirii in jos drept un semnal universal de recunoastere a vinovatiei. Unii copii lasa privirea in jos in semn de respect, nu de vinovatie). Comunicarea nonverbala si efectul Pygmalion . Legenda spune ca Pygmalion a sculptat o statuie din fildes intruchipand o femeie nespus de frumoasa. S-a indragostit de opera sa. Implorata de Pygmalion, zeita iubirii, Afrodita, a dat viata statuii. Realitatea asupra careia au atras atentia Robert Rosenthal si Leonnore Jacobson (1968) este ca in clasa de elevi profesorii isi fac o imagine despre elevi si reactioneaza fata de acestia in functie de imaginea creata de ei, nu in functie de comportamentul efectiv al elevilor. ( Profesorul care crede ca are de a face cu un elev bun aproape ca ii zambea acestuia, dadea aprobator din cap, se apleca inspre el si il priveau insistent in ochi, toate acestea fiind simptome ale unui limbaj pozitiv al corpului ). Vocalica. Ritmul vorbirii reprezinta un factor care influenteaza desfasurarea activitatilor scolare. Profesorul trebuie sa plece de la premisa: cu cat informatia pe care doresc sa o transmita elevilor este mai nefamiliara, cu atat ritmul vorbirii trebuie sa fie mai lent. Efectul contactului cutanat. Atingerile cutanate se desfasoara conform unui model sociocultural, care prevede cine pe cine are dreptul sa atinga (in acord cu statusul social si ocupational), in ce situatie concreta (in spatiul public sau privat) si ce parte a corpului poate fi atinsa, in functie de sex si varsta. La modul general, atingerile cutanate intre profesor si studenti sunt considerate politically incorect, mai ales cand este vorba de studente.

I.3. Comunicare si influenta sociala.


Cercetarile de psihologie a comunicarii ( apud Jean Claude Abric, Psychologie de la communication) au pus in evidenta rolul important jucat de comunicare, inteleasa ca proces de influentare sociala in structurarea campului social, pe trei nivele esentiale: normativ, cognitiv si social. Influenta, sub aspectul sau normativ, creeaza, intareste si impune valori; sub aspect cognitiv, ea determina un anumit decodaj al realitatii si o utilizare corespunzatoare acestuia a informatiei, iar sub aspect social, ea joaca un rol esential in organizatie, mentinand sau punand
3

sub semnul intrebarii statusurile, relatiile de putere si de autoritate. Influenta sociala reprezinta aciunea exercitat de o entitate social (persoan, grup etc.) orientat spre modificarea opiunilor i manifestrilor alteia. Influenta sociala este asociat cu domeniul relaiilor de putere i control social, de care se deosebete ntruct nu apeleaz la constrngere. Se exercit n forma persuasiunii, manipulrii, ndoctrinrii, asociindu-se cu procesele de socializare, nvare social sau comunicare. n acest sens, R. Boudon i F. Bourricaud (1982) apreciau c influenta sociala poate fi considerat ca o form foarte specific a puterii, a crei resurs principal este persuasiunea".

II. Barierele in comunicarea didactica


Comunicarea poate fi obstructionata sau doar perturbata de o serie de factori care se interpun ntre semnificatia intentionata si cea perceputa. Comunicarea dintre profesor si elev este marcata de numite particularitati ale emitatorului sau ale receptorului, eficienta transmiterii mesajelor intre cei doi actori educationali, fiind conditionata de obstacole care pot aparea in cadrul procesului. I. Astfel barierele de comunicare pot fi legate de oricare comunicarii (emitator, mesaj, canal, receptor), sau de interactiunea lor. dintre
componentele

1. La nivelul emitatorului principalele bariere sunt legate de faptul ca: lipseste motivatia in desfasurarea activitatii didactice; emitorul (profesorul) nu stpnete coninutul mesajului didactic transmis; acesta nu este expus clar, inteligibil i sistematizat; emitorul vorbete prea ncet, prea tare sau prea repede; nu prezint la nceput scopul mesajului i nu creeaz motivaii pentru a trezi interesul pentru comunicare; emitorul nu sincronizeaz diferitele tipuri de comunicare (verbal, paraverbal, nonverbal, vizual etc.); comunicarea este numai unidirecional, producnd pasivitate; elevii nu sunt angajai n comunicare prin dialog sau prin ntrebri retorice; eficiena comunicrii este blocat si de fondul stresant creat de emitor (plictiseal, oboseal, nerbdare, teama de a nu grei n expunere etc.). 2. La nivelul receptorului identificam blocaje ca: elevii nu au cunotinele necesare pentru a inelege mesajul didactic sau acestea nu au fost fixate temeinic i ca urmare se produc interferene; starea de oboseal a elevilor; lipsa de interes (una din cele mai mari bariere ce trebuiesc depasite este lipsa de interes a interlocutorului fata de mesajul emitatorului); deficit de atentie in cadrul orelor;
4

lispa de motivatie in rezolvarea sarcinilor scolare. 3. La nivelul canalului: alegerea gresita a canalelor sau a momentelor trebuie alese canalele corecte pentru fiecare informatie si de asemenea si momentul trebuie sa fie bine ales o situatie urgenta nu are sorti sa fie ndeplinita daca este ceruta la sfritul orelor de program sau la sfrsitul saptamnii lungimea excesiva a canalelor o retea organizationala complicata duce la o comunicare lenta. factorii fizici perturbatori- iluminatul necorespunzator, zgomote parazite, temperaturi excesiv de coborte/ridicate, ticuri, elemente ce distrag atentia telefon, cafea, ceai etc; distanta fizica dintre actorii implicati intr-un proces instructiv- educativ. 4. La nivelul mesajului: suprancrcarea (determinat de criza de timp, dar i de dorina unor profesori de a nu omite lucruri importante); utilizarea unui limbaj ncifrat, inaccesibil (sau greu accesibil) elevilor; dozarea neuniform, n timp, a materialului de predat; formularea de mesaje lacunare in ceea ce priveste explicarea noilor cunostinte expuse. II. In ceea ce priveste factorul educational, barierele care apar pot fi impartite in doua mari categorii aflate in stransa interactiune: informationale si relationale. 1. Nivelul informational: Informatiile nu sunt receptionate ca atare in cadrul procesului de comunicare, ci ele se compun continuu pe parcursul desfasurarii acestui proces. La nivel informational putem astfel diferentia: a. Factorul extern: Este compus din stimuli auditivi si vizuali prezenti in contextul desfasurarii comunicarii, care pot distrage atentia de la receptarea mesajului in maniera in care acesta a fost codat de catre expeditor. Acestea afecteaza in primul rand canalul de transmisie avand repercursiuni asupra mesajului respectiv asupra receptorului. Una dintre cele mai cunoscute perturbri ale canalelor de transmisie o reprezint pronunia deficitar din partea profesorului care, n cursul transmiterii se poate amplifica. De asemenea, defectele de auz la unii elevi determin ca transmisia de la profesor s nu fie receptat n mod satisfctor. Distorsiunile la nivelul canalelor de transmisie (zgomote, vibraii) perturb fidelitatea transmisiei, ntre mesajul expediat i cel receptat nu se constat corespondena necesar. Se deterioreaz astfel nelesul cuvintelor, al propoziiilor, al sensului global al celor ce se comunic. b. Factorul intern: Aceasta categorie, de obstacole interne, se refera la diferite stari, sentimente, trairi care pot aparea pe parcursul stabilirii comunicarii dintre emitator si receptor.
5

Aici pot fi incluse si perturbarile social- valorice deoarce acestea au repercursiuni la nivelul psihologic. Obstacolele sociale sunt determinate de statutul social al participantilor, anumite experiente si credinte sociale specifice, iar cele sociopsihologice se refera la steretipuri, prejudecati, tarditii). In categoria barierelor de natura social- valorica este menionat, n primul rnd, conflictul de autoritate. Profesorul este considerat autoritate epistemic, pentru c el stpnete mai bine un domeniu. Elevul este doar cel care beneficiaz sau nu de autoritatea cognitiv a profesorului su. Dac elevii l consider pe profesor ca autoritate tiinific real i autentic, atunci comunicarea cu el va fi benefic, i va apropia pe elevi de educator pentru a afla de la el ct mai multe informaii n legtur cu o problem sau alta. Dac ns profesorul respectiv va fi considerat autoritate excesiv, care, prin caracteristicile lui de personalitate imprim team, datorit creia elevii nu-i pot permite analize sau preri proprii, atunci apare conflictul de autoritate care provoac distorsiuni n comunicarea didactic. c. Factorul semantic: Barierele de ordin semantic sunt acele sensuri alternative ale unui simbol care pot crea distorsiuni in intelegerea mesajului. Ne referim aici la anumite particularitati in utilizarea vocabularului, a gramaticii limbii, unele implicatii de ordin emotional atribuite mesajului. Aici sunt inclusi si factorii gnoseologici ce presupun lacune in cunostintele necesare desfasurarii eficiente a procesului de comunicare educationala. 2. Nivelul relational Barierele de comunicare la nivel relational sunt la fel de importante ca si cele de la nivel informational, atunci cand se doreste un management eficient al clasei. Cel mai des, conflictele, neimplicarea in sarcina, abaterea de la regului, precum si dificultatea rezolvarii acestora sunt urmarea instalarii unor obstacole la nivelul comunicarii relationale. Criticarea frecventa a elevului, etichetarea, moralizarea, ordinele, safturile sunt doar cateva exemple de bariere care impiedica o comunicare deschisa si eficenta.

Pentru perfectionarea comunicrii didactice, este necesar cunoaterea respectarea unor reguli de ctre profesori, ntre care menionm: vorbirea corect, deschis i direct (care previne sau reduce distorsiunea mesajelor); ncurajarea feedback-ului din partea elevilor (pentru a cunoate n ce msur mesajele transmise au fost corect recepionate i nelese); ascultarea atent, rbdtoare i ncurajatoare a mesajelor primite din partea elevilor, concomitent cu efortul de a nelege exact sensul acestor mesaje; folosirea mai multor forme de comunicare didactic pentru acelai tip de mesaje (de regul, oral i vizual, concomitent); repetarea mesajelor mai complexe.
6

III. Eficiena n comunicarea didactic


Una dintre caracteristicile principale ale procesului de comunicare este eficiena coordonrii ei. Eficiena comunicrii depinde de calitatea transmisiei, adic de structura logic a coninutului, claritatea, precizia, plasticitatea exprimrii, fapte care in de presonalitatea profesorului, de relaiile profesor- elev, de contextul psihosocial, ca i de nivelul dezvoltrii psihice a receptorului, de structurile mentale i lingvistice ale elevului, de participarea lui activ n procesul comunicrii. Profesorul trebuie s aib grij ca asociaiile posibile, pe care informaiile sale le declaneaz n mintea elevilor s se apropie de experiena acestora, ntruct, astfel, apare riscul ca ei s rein cuvinte goale, lipsite de coninut. Eficiena comunicrii este condiionat i de aplicarea permanent a conexiunii inverse ( feed- back), pentru a facilita armonizarea scenariului didactic, a repertoriului activitii profesorului i al elevilor, fapt care permite reglarea i autoreglarea comunicrii. Preocuprile privind facilitarea i mbuntirea comunicrii au existat din cele mai vechi timpuri. Dei regulile unei comunicri eficiente par foarte simple i la ndemna oricui, ele fiind rodul unei ndelungate experiene comunicaionale, practica relev faptul c aplicarea lor este frecvent nclcat. Reguli de baz privind comunicarea eficient Exprimate sintetic, acestea sunt : regula cantitii n ceea ce spun, cadrul didactic/ elevul trebuie s ofere informaia regula calitii ceea ce spun vorbitorii trebuie s respecte realitatea; regula relaiei mesajul vehiculat de vorbitor trebuie adecvat scopului comunicrii; regula semnificaiei informaia transmis trebuie s fie semnificativ pentru contextul i regula stilului vorbitorii trebuie s fie clari, coereni, comprehensivii concii; regula receptivitii emitenii trebuie s-i adapteze mesajele la caracteristicile receptorilor Prin comunicarea didactic se realizeaza interaciunea profesor elev i o serie de relaii care influenteaza procesul de predare : relaii de schimb informaional, de influenare reciproc, de cooperare, simpatetice fa de emitorul mesajului didactic. Comunicarea eficient trebuie s ntruneasc anumite condiii : a) coninutul relevant al mesajelor, informaie actual, bine structurat i organizat, selectat potrivit particularitilor clasei i n timpul afectat momentelor leciei; argumentare logic, exemple riguros selecionate, limbaj corect i riguros, nivelul de conceptualizare adecvat elevilor; b) modul de prezentere : coeren logic, strategie de abordare variat, adecvat coninutului i scopului, alternarea strategiilor ( inductiv, deductiv, analogic ), implicare afectiv prin exprimarea interesului, pasiunii, convingerea copiilor de autoritatea i competena nvatorului; c) stilul stimulator, incitant, antrenant, atrgator al exprimrii verbale, pentru a crea o ambian favorabil comunicrii; 7 necesar, nici mai mult, nici mai puin;

circumstanele n care se desfoar comunicarea;

i la cunotinele presupuse de acetia.

d) concordan ntre exprimarea verbalizat i limbajul trupului; e) empatie pentru a putea imprima circulaiei informaionale sensul dorit; f) tact n comunicare pentru a putea preveni distorsiunile: mod politicos de adresare, incitant, stimulator, pentru a putea capta atenia copiilor i bunvoina lor de a asculta i de a participa activ la comunicare. n actul comunicrii, receptorul elev i valorific conotinele, priceperile i deprinderile, le consolideaz n funcie de relevana informaiei primite. Faptul c informaia primit aduce ceva nou pentru elev l determin s-i concentreze atenia, s se implice cu toate capacitile intelectuale, afective, volative i atitudinale pentru a recepiona corect mesajul, a-l nelege i a-l interpreta corect. Dorina lui de a afla ceva nou l determin s asculte activ, iar aceast dorin depinde de calitatea emiterii i de msura n care elevul este stimulat s-i exprime opiniile proprii. Eficiena comunicrii didactice depinde i de o serie de factori tehnici. Astfel, calitatea canalelor de informare favorizeaz schimbul de mesaje, previne distorsiunile i pierderile de informaii. Formarea competenei comunicative presupune un nivel de performan bazat pe cunotine, capacitai i atitudini i un nivel optim educaional care determin eficiena subiectului ntr-o activitate. i este la fel de important atat pentru educatori cat i pentru educai. Comunicarea didactic este eficient atunci cnd, att profesorul ct i elevii respect anumite cerine: a) ale profesorului: claritatea mesajelor; precizia acestora (evitarea formulrii ambigue); utilizarea unui limbaj adecvat i accesibil elevilor (potrivit nivelului lor nelegere, corespunztor vrstei); structura logic a mesajelor transmise; prezentarea interesant a materiei predate; asigurarea unui climat adecvat comunicrii. sa aib capacitate de concentrare (pentru a putea recepiona i nelege mesajul profesorului); s posede cunotinele anterioare necesare nvrii care urmeaz; s fie motivai pentru a nva (n general i la un anumit obiect de studiu, n particular); s cunoasc limbajele utilizate de profesor ( sau de calculator, n cazul instruirii asistate de acesta). Cunotinele, modul de gandire, vocabularul, deprinderile, priceperile i conduitele communicative sunt dobandite prin instrucie i educaie i mbogite/perfecionate prin autoinstruire,autoeducaie. de

b) ale elevilor:

O importan deosebit n activitatea cu elevii o are capacitatea empatic a profesorului, constituind o premis a optimizrii relaiilor i o condiie a comunicrii eficiente. Capacitatea empatic are un potenial psihofiziologic nnascut, dar se realizeaz i se dezvolt n procesul cunoaterii interpersonale i, dac subiectul i propune, prin antrenare autodirijare. Ascultarea este unul dintre cele mai importante atribute ale comunicrii, ea solicitnd concentrare att pentru perceperea cuvintelor rostite, cti pentru nelegerea mesajelor non-verbale. Acestea din urm sunt, de cele mai multe ori, mai pline de semnificaie dect mesajul de baz. Exist i cteva reguli nescrise privind eficiena comunicrii foarte importante: * Nu subestimai niciodat importana comunicrii. Abilitatea unui lider de a inspira ncredere este similar cu abilitatea de a comunica eficient. Ambele presupun aciune din partea lui i un raspuns din partea discipolilor. Comunicarea nseamna interaciune pozitiv. *Este bine s manifestm o preocupare autentic fa de persoan cu care stm de vorb. Cand oamenii simt c te preocup persoana lor, sunt dispui s te asculte cu atenie. Capacitatea de comunicare este rezultatul unui sentiment de afinitate fa de semenii notrii. *Capacitatea de a ne concentra asupra interlocutorului nostru. Cei care nu sunt n stare s comunice se concentreaz numai asupra propriei persoane i a prerilor lor. Cei care au aceast capacitate se concentreaz asupra rspunsului persoanei cu care stau de vorb. Cei care comunic bine nteleg i limbajul corpului. *Capacitatea de a comunica cu diferii oameni. Un om care ntelege arta comunicrii, are capacitatea de a-l face pe interlocutorul lui s se simt n largul su. El poate s comunice cu toi oamenii, indiferent de poziia social. *Contactul vizual pe care trebuie s-l stabilim cu interlocutorul nostru. Oamenii care sunt cinstii cu tine te privesc fr team n ochi. * Un zambet cald. Modalitatea cea mai rapid prin care putem stabili ci de comunicare este zmbetul. Un zmbet doboar nenumrate bariere n calea comunicrii, trecnd dincolo de graniele culturii, rasei, vrstei, clasei sociale etc. n concluzie, comunicarea eficient n cadrul coninuturilor procesului formativ este prin maniera i nivelul realizrii sale, o surs de potenare sau diminuare a coninuturilor formale. De aceea comunicarea eficient are o influen major asupra reuitei sau eecului colar. i este considerat premisa esenial a eficientizrii nvamantului n vederea reuitei colare.

IV. Prezentarea eficient i ascultarea


Un bun management al comunicrii n cadrul clasei de elevi implic, pe lng depirea barierelor aprute n comunicarea educaional, prezentarea eficient i ascultarea. Acesta include captarea ateniei elevilor, structurarea logic a coninuturilor cu scopul de a facilita nelegerea, utilizarea comunicrii nonverbale pentru receptarea mai rapid a informaiilor, dialogul, oferirea de feedback, avnd ca obiectiv principal eficientizarea comunicrii n mediul colar.
9

Prezentarea eficient presupune, conform autorului Ion Ovidiu Pnioar, aplicarea unui model constnd n desfurarea procesului de instruire n mai multe faze. Acestea sunt pregtirea, identificarea materialelor suport, proiectarea prezentrii, prezentarea propriu-zis. Prima faz, cea pregtitoare, cuprinde la rndul ei o serie de etape ce trebuie parcurse pentru a se asigura o prezentare eficient: - selectarea ariei n care se va nscrie subiectul care urmeaz a fi prezentat, fiind necesar ca acesta s se dovedeasc relevant i de interes att pentru asculttori, ct i pentru vorbitor ; - precizarea scopului urmrit n prezentare. Din acest punct de vedere, prezentarea poate fi de dou tipuri: prezentare informativ atunci cnd urmrete facilitarea nelegerii prin clarificarea unor noiuni, explicarea unor fenomene, demonstraii) i prezentare persuasiv, aceasta fiind proiectat pentru a influena atitudinile i comportamentele audienei, pentru a schimba credinele celorlali, pentru a motiva i redireciona modul n care acetea acioneaz; - analizarea propriei persoane care poate scoate n eviden resurse , abiliti sau experiene personale care pot motiva audiena - analizarea audienei. n acest sens, pentru a realiza o prezentare eficient, profesorul trebuie s aib n vedere cunoaterea caracteristicilor clasei de elevi reprezentate de elemente precum vrsta, religia, fondul cultural i stabilirea atitudinii acestora manifestat prin motivaie, valori, nivelul de acord, nivelul de implicare. - ocazia i contextul n care va fi fcut prezentarea (data i timpul prezentrii, ntinderea acesteia, locaia, mrimea audienei). Cea de-a doua faz a unei prezentri eficiente const n identificarea materialelor suport. Acestea pot fi reprezentate de experiena personal, cri i articole, site-uri de pe internet, mijloace audio i video. A treia faz este proiectarea prezentrii. Aceasta va urmri un plan n trei axe, respectiv informarea elevilor de ctre profesor cu privire la subiectul prezentrii, prezentarea efectiv i realizarea unui rezumat al acesteia cu rol de a facilitata reinerea unor informaii. Aceste axe corespund modelului clasic de prezentare alctuit din introducere, coninut i concluzii. Scopurile introducerii sunt acelea de a dezvolta o motivaie a elevilor pentru a asculta i oferirea unei imagini generale despre ceea ce se va discuta. Introducerea are o importan deosebit n cadrul unei prezentri ntrucat primele momente de contact cu publicul au un rol hotrtor n ceea ce privete impactul mesajului transmis de profesor. Dezvoltarea coninutului presupune aciunea de identificare a ideii centrale i a ideilor subordonate. Ulterior acestea trebuie ordonate ntr-un mod care s aib sens pentru public. Ordonarea ideilor poate fi cronologic, spaial, de tip cauz-efect, de tip problem-soluie sau ordonare dup subiect. Concluziile ajut elevii s rezume ideile prezentate, oferind totodat perspective de reflecie asupra informaiilor aflate.
10

A patra faz n prezentarea eficient o reprezint prezentarea propriu-zis. Ea se desfoara prin utilizarea unor metode i tehnici diferite de expunere. Acestea variaz n funcie de preferinele persoanei care realizeaz prezentarea, de subiectul tratat, de caracteristicile auditoriului etc. Printre aceste metode se numr metoda improvizaiei (implic vorbirea direct fr s existe vreo pregtire prealabil a discursului), metoda manuscrisului (presupune c ntreaga prezentare scris este citit audienei, dezavantajul acestei metode este reducerea pn la eliminare a contactului vizual si a feedback-ului cu asculttorii), metoda memorizrii (presupune scrierea discursului si memorarea acestuia cuvnt cu cuvnt), metoda prezentrii orale (nu se urmrete reproducerea exact a cuvintelor din mesajul scris, iar vorbitorul folosete note, dar mai degrab pentru a-i controla prezentarea, dect pentru a citi). Comunicarea eficient se realizeaz atunci cnd vorbitorul reuete s se fac nteles de auditoriu. n acest sens, un rol foarte important n comunicare l deine ascultarea. Dac procesul de comunicare poate avea loc n absena unuia din parteneri, ascultarea se produce doar n prezena emitorului i receptorului. Eficiena n comunicare nu depinde doar de competenele de comunicare ale emitorului, ci i de competena de ascultare, de abilitile de receptare a mesajului. n mediul educaional, comunicarea este perturbat adesea de faptul c nu exist o ascultare eficient fie din partea elevului, fie din partea profesorului. Principala sarcin a profesorului n cadrul clasei de elevi nu este aceea de transmitere a mesajului ci de implicare a elevilor n activitile de nvare i transformarea lui ntr-un partener de comunicare. Receptarea eficient a mesajului este condiionat de atitudinile interlocutorior i de abilitile specifice dezvoltate n timp. Conform autorului Garry Hornby, lipsa de eficien n receptarea mesajelor este cauzat de cele mai multe ori de ascultarea propriilor gnduri (self-listening). Aceasta se manifest prin preocuparea cu alte gnduri, idei n timp ce o persoan transmite un mesaj. Tendina de a asculta propriile gnduri poate fi redus prin meninerea unui nivel nalt al ateniei, ascultarea pasiv i ascultarea activ. Meninerea unui nivel nalt al ateniei se poate realiza prin pstrarea contactului vizual cu interlocutorul, dorina de nva de la alii, crearea unui mediu lipsit de zgomot, distana interpersonal adecvat. Ascultarea pasiv are scopul de a favoriza deschiderea elevilor care au dificulti n comunicarea ideilor i sentimentelor. Acest tip de ascultare este indicat la nceputul comunicrii, ns ulterior el trebuie combinat cu alte metode de ascultare. Comunicarea pasiv are la baz o serie de reguli: persoanei ascultate i se acord toat atenia, nu se va spune nimic care ar putea bloca comunicarea, asculttorul i adreseaz interlocutorului invitaia de a vorbi despre ce l

11

preocup, receptorul arat atenie fa de ceea ce i se spune prin limbaj non-verbal, receptorul ofer interlocutorului feedback-uri i utilizeaz ncurajri prin limbajul trupului. n contrast cu ascultarea pasiv, cea activ presupune implicarea receptorului n explorarea i clarificarea ideilor interlocutorului. Ascultarea activ se realizeaz prin ncurajarea de a comunica i adresarea ntrebrilor deschise, parafrazarea elevului redndu-se astfel punctele-cheie ale mesajului transmis de acesta. Succesul n comunicarea educaional este rezultatul competenelor de comunicare i a abilitilor manageriale ale cadrului didactic n cadrul clasei de elevi prin asigurarea emiterii i a receptrii de mesaje n condiii optime. Rolul profesorului n comunicare nu este doar cel cde transmitere a coninuturilor, ci i acela de relaionare. Astfel, perfecionarea competenelor de comunicare devine esenial n procesul instructiv-educativ, att pentru profesori ct i pentru elevi.

Bibliografie
Ion Ovidiu Pnioar - Comunicarea eficient, editura Polirom, Iai, 2006

Jean- Claude Abric- Psihologia comunicarii, editura Polirom, Bucuresti, 2002 Loredana Ivan,Adina Chelcea - Comunicarea nonverbala, gesturile i postura. editura Comunicare.ro , Bucuresti, 2005

12