Infecții bacteriene sau virale ale creierului -

encefalita

Ilie Iulia Cristina

Grupa 32
 .

Encefalita
Encefalita este inflamația creierului, fiind o afecțiune
mai puțin frecventă, însa severă. Există mai multe
cauze, însa cea mai întalnită este infecția virală.
Simptomele pot mima gripa – febra sau cefalee – sau
poate fi asimptomatică.
 .

Diagnosticul precoce și tratamentul sunt importante,

deoarece este dificil de prezis felul în care encefalita
afectează fiecare persoană. Rar, encefalita poate fi
amenințătoare vieții. Boala poate afecta pe oricine, însă
riscul crescut îl au copiii și vârstnicii.
Simptome Cefalee

Majoritatea persoanelor cu encefalită Febră

virală au simptome moderate similare
gripei: Dureri
musculare
sau articulare

Oboseală sau
slăbiciune
 .

Confuzie, Leșin Pierderea

simțurilor sau
agitație sau paralizie în
halucinații anumite zone ale
feței sau corpului
.

Uneori, semnele si simptomele sunt

severe si pot include:
.

Slăbiciune Probleme Modificări de

musculară de vorbire comportament
sau de auz
 .

La sugari si copii mici, semnele și simptomele pot fi:

Spații în zonele moi (fontanele) la nivelul craniului
Greață si vărsături
Ințepenirea corpului
Lipsa poftei de mâncare
Iritabilitate
.
.
.

.
 Cauze
● Cauza exactă a encefalitei nu este pe deplin cunoscută. Când
cauza este cunoscută, cel mai frecvent este implicată infecția
virală. Infecțiile bacteriene și bolile inflamatorii neinfecțioase
pot, de asemenea, să provoace encefalita. Există două tipuri
principale de encefalită:
Encefalita primară. Aceasta afecțiune se produce când un
virus sau alt agent infectează în mod direct creierul. Infecția
poate fi concentrată intr-o singura zona sau poate fi
raspandita. O infectie primară poate fi o reactivare a unui
virus care a fost inactiv după o boală anterioară.
Encefalita secundară. Această afecțiune poate fi determinată de
o reacție nepotrivită a sistemului imun la o infecție produsă în
altă zonă a corpului. În loc să atace doar celulele care au
provocat infecția, sistemul imun atacă celulele sănătoase de la
nivel cerebral. Denumită și encefalită post-infecție, encefalita
secundară se produce frecvent la 2-3 saptamani după infecția
inițială.
 Cauze virale frecvente
Virusurile care provoacă encefalita sunt:

● Virusul herpes simplex (HSV). Encefalita

determinată de HSV de tip 1, deși rară, poate să
determine afectarea severă a creierului sau decesul.
● Alte virusuri herpetice - virusul varicelo-zosterian,
care determină varicela și zona zoster.
● Enterovirusurile
● Virusuri purtate de țânțari.
● Virusuri purtate de căpușe
● Virusul rabiei
● Infecții ale copilăriei

Encefalita nu este contagioasă, nefiind

transmisibilă de la om la om.
 ● Evaluarea simptomelor – Medicul va evalua
simptomele raportate de pacient și va căuta
semnele fizice asociate encefalitei

Diagnosti
c

• Anamneza medicală – Medicul va lua o anamneză detaliată a

pacientului, inclusiv istoricul medical, istoricul de călătorie și
istoricul de expunere la vectori, cum ar fi țânțarii sau căpușele,
pentru a determina dacă pacientul a fost expus la factorii de risc
pentru encefalită.
.

● Analize de sânge – Analizele de sânge pot fi utilizate

pentru a detecta prezența de anticorpi împotriva
virusurilor sau bacteriilor care pot provoca
encefalită.

• Imagistica cerebrală – Imagistica cerebrală, cum ar fi

scanarea CT sau RMN, poate fi utilizată pentru a detecta
orice semne de inflamație sau leziuni la nivelul creierului.
.

● Puncția lombară – Puncția lombară

implică introducerea unui ac în spațiul
lombar pentru a colecta o probă de lichid
cefalorahidian (LCR), care poate fi testat
pentru a detecta prezența de virusuri sau
bacterii.

• Biopsia cerebrală – Biopsia cerebrală implică

prelevarea unei probe de țesut cerebral pentru a fi
analizată în laborator. Această metodă este rar
utilizată și poate fi necesară în cazuri severe și rare
Vârsta. Unele tipuri de encefalită sunt mai frecvente și
mai severe pentru anumite categorii de vârstă. În
general, copiii mici și adulții vârstnici au risc mai
crescut pentru majoritatea tipurilor de encefalită
virală.

Factori de risc

● Sistem imunitar slăbit. Persoanele care au HIV/SIDA, care iau

medicamente imunosupresoare sau care au o afecțiune care duce
la slăbirea sistemului imunitar au risc crescut de encefalită.
● Regiunea geografică. Virusurile purtate de țânțari sau de capușe
sunt mai frecvente in anumite zone.
 .

Complicații
Complicațiile encefalitei pot sa varieze, in funcție de factori precum:
 Vârsta
 Cauza infecției
 Severitatea bolii inițiale
 Timpul scurs de la instalarea bolii la administrarea tratamentului
 Complicații severe
Oboseala
persistentă Probleme de
Probleme de auz sau vedere
memorie

Slăbiciune
sau pierderea Modificări de
coordonării personalitate
musculare

Tulburări de
Paralizie vorbire
Inflamația poate afecta creierul,
consecințele fiind coma sau decesul.
Tratament medicamentos

Encefalita trebuie tratată în spital. Spitalizarea poate fi

de la câteva zile la câteva saptamani sau luni. Cu cât
mai devreme este început tratamentul, cu atât mai
eficient se va dovedi. Tratamentul depinde de cauza
preexistentă, însă poate include:
 Medicamente antivirale
Injecții cu steroizi
Tratamente pentru a controla sistemul imun
Antibiotice sau antifungice
Antialgice pentru a reduce disconfortul sau febra
Medicamente pentru controlul convulsiilor
Suport pentru respirație, precum masca de oxigen sau
ventilator
.Tratamentul de reabilitare

● După ce simptomele acute ale

encefalitei au fost tratate, pacientul
poate avea nevoie de terapie fizică,
terapie ocupațională sau terapie de
vorbire și limbaj pentru a recăpăta
funcția cerebrală și fizică.
Programul kinetic de recuperare

Exercițiul 1
Decubit dorsal, flexia genunchiului, cu revenire la
extensie prin târârea piciorului pe suprafaţă de
sprijin. T.1-2. Flexie genunchi
T.3-4. Extensie genunchi Dozare: 2 serii x 10
repetări

Exercițiul 2
Decubit dorsal, flexia coapsei, cu flexia genunchiului şi
a piciorului, realizând triplă flexie
T.1-2. Flexie şold, flexie genunchi, flexie picior
T.3-4. Extensie Dozare: 2 serii x 10 repetări
 Exercițiul 3
Decubit dorsal, abducția membrului inferior,
având genunchiul in extensie.
T.1-2. Abducție membru inferior
T.3-4. Adducția membrului inferior Dozare: 2
serii x 10 repetări

Exercițiul 4
Decubit dorsal, gambele pe minge, extensia fiecărui
genunchi, alternativ. Extensie genunchi stâng
Revenire în flexie uşoară
Extensie genunchi drept
Revenire în flexie uşoară a genunchiului
Dozare: 2 serii x 10 repetări
.
Exercițiul 5
Aşezat la marginea patului, pacientul își balansează
gambele simultan înainte-înapoi
Dozare: 2 serii x 12 repetări

Exercițiul 6
Abductia gambelor, cu menţinerea genunchilor
apropiaţi.
T.1-2. Abducție gambe
T.3-4. Adducție gambe
Dozare: 2 serii x 5 repetări
 Exercițiul 7
Mers cu faţa spre înainte între barele paralele.
Pacientul se va ajuta de cele 2 bare pentru a-şi
menţine echilibrul.
Dozare: mers 2 ture, cu întoarcere cu faţa spre
kinetoterapeut

Exercițiul 8
Mers cu spatele între bare paralele, pacientul
se va ajuta de acestea pentru a-şi menţine
echilibrul.
Dozare: mers 2 ture
Exercițiul 9
Cu faţa la spalier, la distanţă de un braţ de acesta, cu un picior pe a
doua bară, pacientul se va apleca spre înainte cu trunchiul şi va
flecta coatele, menţinând genunchiul celălalt în extensie, fară să
ridice călcâiul de pe sol. T.1-2. Flexie genunchi, cu ducerea
trunchiului lângă spalier
T.3-4. Extensie genunchi, cu îndepartarea trunchiului de spalier
Dozare: 2 serii x 5 repetări pentru fiecare membru

.
● Exercițiul 10
● Stând cu faţa la spalier, cu mâinile
apucate de șipca de la nivelul
umerilor, picioarele apropiate şi
poziţionate în faţa acestuia, pacientul
duce bazinul spre înapoi, realizând
flexia trunchiului. Pacientul trebuie să
ridice vârfurile picioarelor,
sprijinindu-se pe călcâie.
● T.1-2. Flexie trunchi, cu ducerea
bazinului spre înapoi T.3-4. Revenire
● Dozare: 2 serii x 5 repetări
Ce este encefalita?
https://www.youtube.com/watch?v=PDi8k4haf_A

Simptomele encefalitei
https://
www.youtube.com/watch?v=uk2bTFcwsfI&t=19s

Cum e tratată encefalita?

https://www.youtube.com/watch?v=1Jg8zHyZ5OU
 Bibliografie

● https://
www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/encefalita
● https://
www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/encefalita-c
auze-simptome-tratament
● https://
www.medicover.ro/despre-sanatate/encefalita-cauze-de-aparitie
-manifestari-si-tratament,429,n,295
● https://www.farmaciiledona.ro/sanatate/encefalita/
● https://medfam.ro/books/infectioase/encefalitele.htm
Mulțumesc! 💙