Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IAȘI, 2023
Fractură obstetricală de claviculă
Fractura obstetricală a femurului
DETECȚIA MALFORMAȚIEI LUXANTE A
ȘOLDULUI ÎN PERIOADA NEONATALĂ
ECOGRAFIA DE ȘOLD
Cele 2 tehnici
PRONATIA DUREROASA DE COT
• Aceasta afectiune este intalnita exclusive la copii intre 1-3 ani varsta, incidenta scazand dupa 5-6 ani.
• Se produce prin blocajul tuberozitatii bicipitale a radiusului sub creasta cubitala in urma unei pronatii
fortate a antebratului. Concomitent cu acest blocaj se produce luxatia capului radial prin elongatie. Din
acest motiv reducerea pronatiei se acompaniaza cu clic corespunzator subluxatiei capului radial.
• Tehnica reducerii :
Medicul se plaseaza in fata pacientului pe care mama sau un
apartinator il imobilizeaza, intrucat reducerea se face fara anestezie.
Medicul prinde cu mana sa mana pacientului in modalitatea obisnuita
de salut (mana dreapta a medicului apuca mana dreapta a pacientului si
invers); cu mana cealalta prinde in palma cotul copilului, astfel
olecranul este in palma sa iar policele este plasat in dreptul capului
radial. Se executa initial o miscare de dubla extensie si tractiune in
ax, urmata de o manevra de hiperpronatie, iar daca aceasta nu
reuseste se efectuarea concomitenta a flexiei cotului si supinatia
TRATAMENT antebratului, policele medicului apasand pe capul radial.
In acest mod se obtine reducerea care este atestata de un clic palpator,
dar uneori si auditiv.
Durerile dispar brusc, mobilitatea integrala a cotului fiind
redobandita.
NU este necesara nici o imobilizare secundara a reducerii.
Se incurajeaza copilul sa ridice membrul respective deasupra capului
PRINCIPII DE IMOBILIZARE
GHIPSATA
FIMOZA
Fimoza este definita prin existenta unui orificiu preputial stramt, datorita
unui inel fibros preputial, care nu permite decalotarea glandului.
DEFINITIE
Poate fi
- congenitala, se asociaza frecvent si cu un exces preputial
- secundara, unor infectii locale (balanopostite) sau dupa decalotarea
fortata care lezeaza preputul si duce la formarea unor fisuri preputiale ce
se cicatrizeaza stenozant, avand ca rezultat final fimoza.
Aspecte clinice: La sugar si copilul mic orificiul preputial este ingustat fiziologic, insa in lipsa
unor fenomene inflamatorii locale, pana la varsta de 2-3 ani se dilata progresiv, permitand o
decalotare facila.
La majoritatea copiilor mici fimoza este mai degraba fiziologica decat patologica, preputul fiind
incomplet separat de epiteliul glandului penisului (aderente balanopreputiale fiziologice).
La copiii mai mari si la adulti fimoza este mai frecvent patologica decat fiziologica. Aceasta
predispune la tulburari disurice, infectii locale si ascendente; la copiii mari realizeaza un obstacol
subvezical si poate genera reflux vezico-ureteral si infectii urinare recidivante.
•Balanita o inflamatie a mucoasei glandului penian;
•Balanopostita presupune si infectarea mucoasei preputiale.
COMPLICATII
•Clinic: dureri locale, edem inflamator, tulburari disurice, eventual febra; predispun la
infectie urinara ascendenta.
TRATAMENT
•Fimotomia dorsala Duhamel corecteaza fimoza printr-o incizie
longitudinala in zona ingustata a preputului, urmata de suturare
transversala.
Ciurcumstante de aparitie:
- La copil mic, cand acesta se joaca cu
organelle genitale (eventual in
contextual iritativ al unei balano-
postite).
- La copilul mare si la adolescent, prin
masturbatie ( cand exista un inel
preputial la limita si se realizeaza o
decalotare in erectie ).
Glandul aparent tumefiat, usor cianozat. Inapoia glandului preputul formeaza 2 burelete
edematiate: - unul anterior, mai voluminos, mucos
- unul posterior, cutanat
Cele 2 burelete sunt separate intre ele printr-un sant, reprezentatde inelul preputial ingustat.
Inelul provoaca un efect de garou, impiedicand intoarcerea sangelui venos de la nivelul glandului.
Apare deci un edem al glandului si al preputului, ce se poate extinde la intreg penisul.
EXAMENUL
CLINIC
PARAFIMOZA REPREZINTA O URGENTA CHIRURGICALA !
TREBUIE REZOLVATA DE ORICE MEDIC IN TIMPUL CEL MAI SCURT !
REDUCEREA SANGERANDA
- Se incizeaza inelul in lungul penisului, pe o lungime de 8-10 mm, interesand
pilea si mucoasa preputului ( cele 2 burelete edematiate).
- Manevra se face cu precautie, spre a nu leza glandul sau corpii cavernosi.
- Cand inelul a fost complet sectionat, plaga devine transversala pe lungimea
penisului.
TRATAMENT - Reducerea sangeranda a parafimozei va fi urmata INTOTDEAUNA, dupa
remiterea fenomenelor inflamatorii, de rezolvarea FIMOZEI prin
CIRCUMCIZIE
VERIFICAREA PERMEABILITĂȚII
TUBULUI DIGESTIV LA NAȘTERE
• Dupa toaleta copilului proaspat nascut, cu o sonda Nelaton Ch 8 se patrunde prin cavitatea
bucala aproximativ 15 cm, pana in stomac, de unde se colecteaza cativa mililitri suc gastric.
TEHNICA
• Preferabil se va introduce sonda intr-un orificiu narinar, ce ar diagnostica astfel si o atrezie
coanala, dar manevra este mult mai pretentioasa.
Aceasta metoda de irigare nu este pur si simplu o clisma. Ea se executa practic in modul urmator:
• Se trece o sonda de cauciuc prin orificiul anal pana in zona sanatoasa
• In momentul ajungerii in zona sanatoasa, un debaclu de gase se elimina pe sonda
• Se instileaza cu seringa 15-20 ml ser fiziologic caldut, acesta eliminandu-se pe sonda impreuna
cu materiile fecale
• Daca exista fecaloame, se insista in repetate randuri pana acestea vor fi distruse si eliminate
• Manevra se va efectua mai intai de personalul medical, in spital, apoi mama va fi invatata sa o
realizeze si va continua sa o aplice la domiciliu, zilnic, de 5-6 ori / zi
• cea mai frecventă formă de prezentare este la vârsta de 2-6 săptămâni, şi se manifestă cu
vărsături postprandiale tardive (20-30 minute), cu lapte coagulat, uneori (17-18%) cu striuri
sanguinolente datorită gastritei sau esofagitei de însoţire, dar întotdeauna nonbilioase.
Vărsăturile au caracter exploziv, fiind emise în jet după fiecare supt, şi de obicei liniştesc
sugarul, care este imediat înfometat.
Datorită aportului hidric şi caloric inadecvat, sugarul devine rapid deshidratat, distrofic, oliguric,
constipat, uneori icteric (2%), cu dezechilibre hidroelectrolitice (alcaloză metabolică,
hipocloremie, hipopotasemie, hemoconcentraţie, acidurie paradoxală).
La examenul clinic se pot observa undele peristaltice gastrice (spontane sau provocate prin percuţie), se poate
percepe clapotajul gastric (semnul Küssmaul), iar oliva pilorică se poate palpa în 80% din cazuri prin manevra
Benson.
• Diagnosticul în SHP poate fi pus, în până la 90% din cazuri, doar pe baza istoricului şi a
examenului clinic.
DIAGNOSTIC • Dacă ecografia este incertă sau nu se poate efectua, tranzitul baritat esogastric poate pune
diagnosticul de SHP prin vizualizarea canalului piloric îngustat („string sign”), cu
opacifiere tardivă, proeminarea pilorului în antru („shoulder sign”), evacuare întârziată a
stomacului (normal 3 ore).
• oliva pilorică se poate palpa în 80% din cazuri prin manevra Benson.
• cu pacientul in decubit dorsal, relaxat, in somn, in timul alimentatiei sau
DIAGNOSTIC dupa ce a varsat.
TEHNICA :
• se introduce mana profund sub ficat cu palma spre abdomen
• apoi degetele sunt retrase incet in jos si se simte oliva pilorica la un
moment dat, alunecand sub aceasta, avand caractere de mobilitate,
consistenta dura, absenta durerii
Tratamentul CHIRURGICAL
PREOPERATOR
• se poate trece o sondă naso-gastrică pentru decomprimarea şi golirea stomacului, eventual pentru spălaturi
saline ce vor îndepărta resturile de lapte sau bariu.
• unii chirurgi pediatri contraindică aspirarea naso-gastrică pentru a nu accentua pierderile electrolitice,
preferând golirea stomacului pe cale fiziologică, prin întreruperea alimentaţiei enetrale 8-12 ore preoperator.
POSTOPERATOR
• decompresia gastrică nu mai e necesară dacă intervenţia chirurgicală s-a desfăşurat fără incidente;
• se continuă administrarea de fluide parenteral şi antialgice, iar alimentaţia enterală se poate începe
treptat după 4-6 ore, în diverse scheme, reluându-se complet în 2-3 zile.
• vărsăturile ce pot apare postoperator sunt de obicei datorate distensiei şi atoniei gastrice, dar dacă per-
sistă mai mult de 48 de ore poate ridica suspiciunea unei afecţiuni asociate, a unei piloromiotomii
incomplete sau a perforării mucoasei duodenale, eventualtate în care trebuie reintervenit de urgenţă.
Tratamentul chirurgical constă în piloromiotomie extramucoasă
TRATAMENT - Frédet- Ramstedt-Weber.
• sub anestezie generală, cu incizie transversală de 3-4 cm în cadranul abdominal drept superior, la
jumă-tatea distanţei dintre ombilic şi rebordul costal.
• oliva pilorică este reperată şi adusă la nivelul plăgii operatorii prin tracţiune blândă pe epiplon şi
stomac, şi apoi este fixată cu ajutorul unei comprese de către indexul şi policele stângi ale
operatorului.
• incizia se va efectua pe marginea anterosuperioară a pilorului, în zona avasculară, începând de la
2 mm proximal de vena pilorică şi prelungind 5-10 mm spre antru.
• la capătul duodenal incizia se poate bifurca în „Y” pentru a reduce riscul injuriei mucoasei. Cu
ajutorul unei pense hemostatice introduse longitudinal pe incizie se vor desface cu grijă straturile
musculare longitudinale şi circulare, până când se observă protruzia mucoasei pilorice în plagă.
Sonda este angajata cu ajutorul unei pense sterile, apoi tot cu aceeasi
pensa este impinsa treptat pana ajunge in vezica.
La trecerea sondei prin uretra membranoasa se poate percepe un
obstacol datorita spasmului sfincterian. Acesta este invins prin
aplicarea unei presiuni usoare si continui asupra sondei, concomitant cu
presarea usoara a penisului de catre ajutor.