O scrisoare

pierdută
de Ion Luca Caragiale
 Ion Luca Caragiale a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet,
scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român. George
Călinescu îl considera a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai
importanți scriitori români. A fost ales membru post-mortem al Academiei
Române.
“Geniul lui era unul din punctele
nediscutate ale crezului national . Si
tot dispretul pe care-l arunca el
admiratorilor si invitatilor sai n-
ajungea ca sa-i stirbeasca - lucru rar
pe lume - dreptul de a zice si de a
face oricui orice , de a jigni
sentimentul public in orice forma ,
de a sta impotriva vremii sale , si
cand gresea ea , si cand era el
gresitul . ”
Nicolae Iorga
 „O scrisoare pierdută”

Reprezentată pe scenă în anul 1884, comedia de moravuri „O scrisoare pierdută” de I.L

Caragiale este a treia din cele patru scrise de dramaturg, fiind regăsita ca o capodoperă a acestui gen
literar.
Criticul Eugen Lovinescu își impune opinia cu privire la efermitatea comediei lui Caragiale, a
cărei mesaj se dovedeste a fi de actualitate în contextul românesc de la o epocă la alta. Aspirațiile,
dorința de avuție, putere sau ascensiune sociala nu țin doar de mentalitatea unei singure epoci, criticul
afirmând astfel că: „Precum există categorii individuale, există și tipuri sociologice. (...) Situațiile sunt
eterne și se rezolvă în limbaj.”
Totodată, Pompiliu Constantinescu spune despre dramaturg că: „Caragiale are o dublă intuiție a
individului: a categoriei sociale și sufletesti. Comedia de moravuri se împletește cu aceea de caracter.”
Așadar, opera lui Caragiale reprezintă o comedie de moravuri, în care sunt satirizate aspecte
ale societații contemporane autorului, fiind inspirată din farsa electorală din anul 1883, acțiunea având
loc „în capitala unui județ de munte, în zilele noastre”, în perioada campaniei electorale, într-un
interval de trei zile.
 ESTETICA CLASICĂ ȘI REALISMUL
• Caracterul clasic al operei *Caracterul realist al operei este
este ilustrat prin: ilustrat prin:
-respingerea retorismului și -reflectarea veridica a mediului

papetismului social și politic

-trasaturi ale teatrului romantic -atitudinea critică a dramaturgului
față de societatea degradată moral
-existenta tipologiilor de
personaje din comedia clasică: -ilustrarea autentică a mentalității
specifică epocii
-tipul femeii cochete
-exemplificarea unor tipuri umane
-tipul barbatului naiv reprezentative
-tipul amorezului -existența toponimelor (județ de
-tipul prostului fudul munte)-orice zonă a țării
 Tema acestei opere dramatice este de natura sociala, ilustrând imaginea
societati românesti, dar si politica, surprinzând lupta electorala, marcata de tarele
unui sistem „curat constitutional". Actinea se concentreaza in jurul unui episod al
alegerilor, „in capitala unui judet de munte, in zilele noastre", in a două jumatate a
secolului al XIX-lea.Subiectul se desfasoar intr-un ritm alert, utilizându-se, ca mod
fundamental de expunere, dialogul. Zoe Trahanache, sotia unui influent om politic,
Zaharia Trahanache, pierde o scrisoare de amor de la amantul ei, prefectul Stefan
Tipatescu. Biletul este gãsit de Cetateanul turmentat, de la care il sustrage Nae
Catavencu, seful opozitiei si directorul ziarului Racnetul Carpatilor. Aspirând la
deputatie, acesta utilizeaza scrisoarea ca armã de santaj politic, determinându-i pe
Zoe si pe Tipatescu să-l sustină. Dar „de la centru" soseste ordinul de a sprijini
candidatura lui Agamita Dandanache; mai mult, Trahanache gaseste politele
falsificate de Catavencu; acesta din urm pierde scrisoarea in timpul
adunariielectorale si, coincidenta, aceasta este recuperata de Cetateanul turmentat
 Secvențe reprezentative temei

• Discursul electoral al lui Cațavencu.

Trăsăturile sale caracteriale sunt puse in
evidență în timpul acestui discurs,
Cațavencu fiind un personaj melodramatic: *Discuția dintre Ștefan Tipătescu și polițist
-Tușește, bea apă, își șterge sudoarea de pe În ciuda divergențelor, cele două tabere se împacă și
frunte, aratându-se puternic emoționat il susțin pe candidatul impus de la centru, Agamiță
Dandanache.
-El deține arta disimulării (începe să planga
*Încăierarea dintre Tipătescu și Cațavencu, întrucat
atunci când vorbește despre „țărișoara mea,
România” acesta din urmă îi sfidează autoritatea prefectului.
-Personajul este alcătuit pe baza discrepanței
dintre esență și aparță
-Întregul său discurs, reflectă în totalitate
lipsa sa de cultură, prin folosirea a
neologismelor și incoerența în discursul său”
Semnificația titlului
Titlul pune în evidentă
contrastul comic dintre aparentă si
esentă. Pretinsa luptă pentru putere
politicã se realizeaza, de fapt, prin
lupta de culise, având ca instrument al
santajului politic „o scrisoare pierdută"
- pretextul dramatic al

Titlul pune în evidentă

comediei.Articolul nehotrât indică atât
banalitatea intâmplării, cât și
irepetabilitatea ei (pierderile succesive
ale scrisorii, amplificate prin repetarea
intâmplarii in alt context, dar cu
acelagi efect).

contrastul comic dintre aparentă si

esentă. Pretinsa luptă pentru putere
politicã se realizeaza, de fapt, prin
lupta de culise, având ca instrument al
santajului politic „o scrisoare pierdută"
- pretextul dramatic al
comediei.Articolul nehotrât indică atât
banalitatea intâmplării, cât și
irepetabilitatea ei (pierderile succesive
ale scrisorii, amplificate prin repetarea
intâmplarii in alt context, dar cu
acelagi efect).
Conflictele și tensiunea dramatica în opera
lui Caragiale
C o n fl i c t u l d r a m a t i c p r i n c i p a l c o n s t ă i n c o n f r u n t a r e a
p e n t r u p u t e r e a p o l i t i c ã a d o u ă f o rt e o p u s e : r e p r e z e n t a n t i i
p a rt i d u l u i a fl a t l a p u t e r e ( p r e f e c t u l S t e f a n T i p ă t e s c u , Z a h a r i a
T r a h a n a c h e - p r e s e d i n t e l e g r u p ă r i i l o c a l e a p a rt i d u l u i s i Z o e ,
soția acestuia) si gruparea independent constituită in jurul lui
Nae Catavencu, ambitios avocat si proprietar al ziarului
„ R a c n e t u l C a r p a t i l o r " . C o n fl i c t u l a r e l a b a z a c o n t r a s t u l
dintre ceea ce sunt si ceea ce vor s parã personajele , intre
a p a r e n t a s i e s e n t ă . C o n fl i c t u l s e c u n d a r e s t e r e p r e z e n t a t d e
grupul Farfuridi-Brânzovenescu, care se teme de trădarea
p r e f e c t u l u i . Te n s i u n e a d r a m a t i c e s t e s u s t i n u t g r a d a t p r i n
l a n t u l d e e v e n i m e n t e c a r e c o n d u c s p r e r e z o l v a r e a c o n fl i c t u l u i ,
i n fi n a l u l f e r i c i t a l p i e s e i : s c r i s o a r e a r e v i n e l a d e s t i n a t a r ,
Zoe , iar trimisul de la centru, Agamit Dandanache , este ales
d e p u t a t . E s t e u t i l i z a t t e h n i c a a m p l i fi c a r i i t r e p t a t e a
c o n fl i c t u l u i . O s e r i e d e p r o c e d e e c o m - p o z i t i o n a l e ( m o d i fi c a r e a
r a p o rt u r i l o r d i n t r e p e r s o n a j e , r a s t u r - n ã r i b r u s t e d e s i t u a t i e ,
introducerea unor elemente surpriza , anticipari , amânări),
mentin tensiunea dramaticã la un nivel ridicat, prin
c o m p l i c a r e a s i m u l t i p l i c a r e a s i t u a t i i l o r c o n fl i c t u a l e .
 *Desfasurarea actiunii*
• ACTUL I

Scena initială din actul I prezintă personajele Stefan Tipătescu si

Pristanda, care citesc ziarul lui Nae Catavencu, „Răcnetul Carpatilor", si număra
steagurile. Venirealui Trahanache cu vestea detinerii scrisorii de amor de către
adversarul politic declansează conflictul dramatic principal si constitue intriga
comediei. Convingerea sotului inselat că scrisoarea este o plastografie si
temerea acestuia ca Zoe ar putea afla de „machiaverlâcul" lui Catavencu sunt
de un comic savuros. Naivitatea lui Zaharia Trahanache si calmul si contrastează
cu zbuciumul amorezilor Tipatescu si Zoe Trahanache, care actionează impulsiv
si contradictoriu pentru a smulge scrisoarea santajistului.
• ACTUL II

Actul Il prezintă in prima scenă o alta număratoare: a voturilor, dar cu o zi

inaintea alegerilor. Se declansează conflictul secundar, reprezentat de grupul
Farfuridi-Brânzovenescu,care se teme de trădarea prefectului. Dacă Tipatescu îi
ceruse lui Pristanda arestarea lui Catavencu si perchezitia locuintei pentru a gasi
scrisoarea, Zoe dimpotriva, ordonă eliberarea lui si uzeaza de mijloacele de
convingere feminine pentru a-l determina pe Tipatescu sa sustină candidatura
avocatului din opozitie, in schimbul scrisorii. Cum prefectul nu acceptă
compromisul politic, Zoe îi promite santajistului sprijinul său.Depesa primit de
la centru solicita ins alegerea altui candidat pentru colegiul al II-lea.
• ACTUL III

In actul III (punctul culminant), actinea se muta in sala mare a primariei

unde au loc discursurile candidatilor Farfuridi si Catavencu, in cadrul întrunirii
electorale. Intre timp, Trahanache gasește o poliță falsificata de Catavencu, pe
care intentioneaza s-o folosească pentru contrasantaj. Apoi anunta in sedinta
numele candidatului sustinut de comitet: Agamita Dandanache.Incercarea lui
Catavencu de a vorbi in public despre scrisoare eșuează din cauza scandalului
iscat in sală de Pristanda. In încaierare, Catavencu pierde palaria cu scrisoarea,
găsit pentru adoua oară de Cetăteanul turmentat, care o duce destinatarei.
• ACTUL IV

Actul IV (deznodământul) aduce rezolvarea conflictului initial,

pentru că scrisoarea ajunge la Zoe, iar Catavencu se supune condițiilor
ei. Intervine un alt personaj, Dandanache, care intrece prostia si lipsa
de onestitate a candidatilor locali.Propulsarea lui politică este cauzată
de o poveste asemanătoare: si el gasise o scrisoare compromitatoare.
Este ales in unanimitate si totul se incheie cu festivitatea condusă de
Catavencu, unde adversarii se impaca.
 Personajele operei
• Zaharia
• Nae
• Agamiță
• Tache Farfuridi
• Branzovenescu
• Ghiță
• Cetățeanul Turmentat
• Ștefan Tipatescu
• Zoe
 Zoe Trahanache
Zoe („o damă mare în politica de provincie”)
Trahanache, soția batranelului; contrastul comic sugerat de
diminutivul familiar al prenumelui, coana Joițica.
Desi se află intr-o lume a barbatilor, Zoe poate fi
socotita cel mai puternic personaj al comediei. Căstorită cu
un om influent si bogat, ea a capătat un statut social
remarcabil, ceea ceea o impiedicã sã si-l facã amant pe
Stefan Tipatescu, prefectul judetului, amicul politic al lui
„neica" Zaharia. După cum se poate observa, Zoe nu este
nici pe departe o femeie morală, dar urmareste, cu
obstinație, aparența moralitătii.
Comicul de limbaj specific personajului:
„Zoe: Atunci... (înecat) lasă-mă, lasă-mă în nenorocire...lasă-
mă să mor de rusine... Omoar-mă pe mine, care te-am iubit,
care am jertfit tot pentru tine... lată unde m-ai adus! Iată cât
plăteau jurămintele tale!"
 Ștefan Tipătescu

Ștefan Tipatescu „prefectul judetului”

(personaj mai serios, un tip de generație mai recentă decât a
celor cu numele în –ache)
Prenumele impunator este înlocuit de cunoscuți cu diminutivul
Fănică, ceea ce în evidență contrastul dintre aparență și esență
(stăpânul județului-bărbatul slab în fața femeii)
Comicul de limbaj specific personajului:
Prefectul o admonestează în termeni duri: „Pentru nerozia care
ai făcut-o tu din neglijență”
 Zaharia Trahanache
Zaharia Trahanache, prezidentul tuturor
„comitetelor și comițiilor” din județ( alt stâlp al puterii locale,
care și-a consolidat pozitia și prin „prietenia de familie” cu
prefectul, politicianul abil și venerabil), zaharisitul, ramolitul.
Comicul de limbaj specific personajului:
Trahanache isi tradeaza originea grecească stâlcind
neologismele: sofietate, printip. Pronunță gresit neolo-
gismele din sfera limbajului politic: dipotat, docoment,
endependant, cestiuni arzătoare la ordinea zilei. Se exprimă
confuz, cu abateri de la normele limbii literare, ceea ce
reflect incultura: truismul „unde nu e moral, acolo e
coruptie", tautologia „enteresul si iar enteresul" si cacofonia
„va să zică că nu le are". Ticul său verbal „Aveti putintica
rabdare" reflect viclenia, tergiversarea individului abil, care
sub masca batrânetii caută să câstige timp pentru a găsi o
solutie.
COMICUL IN PIESA LUI CARAGIALE

• COMIC DE LIMBAJ
• COMIC DE MORAVURI
• COMICUL DE SITUATIE
• COMICUL DE CARACTER
• COMICUL NUMELOR PROPRII