Sunteți pe pagina 1din 3

Email: info@pdfcoffee.

com  Login  Register  English

Home / O SCRISOARE PIERDUTA Tema si Viziunea.DOCX

O SCRISOARE PIERDUTA Tema si Viziunea.DOCX


 Author / Uploaded

Arhip Alex

 

Tema si Viziunea despre lume in „O scrisoare pierduta” I.L. Caragiale a strălucit în arta comediei, aşa încât tentaţia d

 Views 826
 Downloads 43
 File size 188KB

 Report DMCA / Copyright

 DOWNLOAD FILE

Citation preview

Tema si Viziunea despre lume in „O scrisoare pierduta” I.L. Caragiale a strălucit în arta comediei, aşa încât tentaţia de a
lăsa proza autorului în umbra teatrului a dăinuit o perioadă îndelungată. Cu toate acestea, chiar de la început a existat o
atracţie către proza lui, atracţie ce se explică prin universul creat de autor, prin ineditul formulei epice, prin problematica
abordată, prin viziunea asupra lumii sau prin crezul artistic. Opera literara „O scrisoare pierduta” de I. L. Caragiale este o
comedie de moravuri, in care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane autorului, fiind inspirata din farsa
electorala din anul 1883. Titlul pune in evidenta constrastul comic dintre aparenta si esenta. Pretinsa lupta pentru putere
politica se realizeaza, de fapt, prin lupta de culise, avand ca instrument al santajului politic „o scrisoare pierduta” –
pretextul dramatic al comediei. Articolul nehotarat indica banalitatea intamplarii, cat si repetabilitatea ei (pierderile
succesive ale scrisorii, amplificate prin repetarea intamplarii in alt context, dar cu acelasi efect). Ca specie a genului
dramatic, comedia este destinata reprezentarii scenice, dovada fiind lista cu Persoanele de la inceputul piesei si
didascaliile, singurele interventii directe ale autorului in piesa.Textul dramtic este structurat in patru acte alcatuite din
scene, fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje. Incadrandu-se in categoria comediilor de
moravuri, prin satirizarea unor defecte omenesti, piesa prezinta aspecte din viata politica (lupta pentru putere in
contextul alegerilor pentru Camera) si de familie (relatia dintre Tipatescu si Zoe) a unor reprezentanti corupti ai
politicianismului romanesc. Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua forte
opuse: reprezentantii partidului aflat la putere (prefectul Stefan Tipatescu, Zaharia Trahanache – presedintele gruparii
locale a partidului si Zoe, sotia acestuia ) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae Catavencu, ambitios
avocat si propietar al ziarului „Racnetul Carpatilor”. Conflictul are la baza contrastul dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa
para personajele, intre aparenta si esenta. Viziunea despre lume prezinta unitatea de conceptie a autorului asupra
existentei, principalele sale ganduri despre viata, despre lume. Aceasta se concretizeaza prin tema, specificul secventelor
narative, precum si prin realizarea personajelor. Pentru Caragiale, Viziunea despre lume este una clasică prin critica
adusă unor moravuri sociale ale vremii: imoralitate, abuz în serviciu, incultură, demagogie, parvenitism. O primă
secvenţă ilustrativă pentru tema operei este cea din debutul piesei, în care Ghiţă Pristanda, poliţistul oraşului, se află în
Our partners will collect data and use cookies
odaia lui Ştefan Tipătescu pentru a-i oferi obişnuitul raport cu privire la evenimentele zilei anterioare. Relaţia conducere-
for ad personalization and measurement. Learn
administraţie locală este surprinsă în acţiunile ei tipice şi presupune servitute din partea poliţiei şi interesul reciproc al
how we and our ad partner Google, collect and
părţilor. Prefectul închide ochii la “ciupelile” poliţistului prost plătit în schimbul serviciilor personale acordate.
use data.
Numărătoarea steagurilor
 Agreeeste
& close
o ilustrare a proverbului amintit de Tipătescu- “dacă nu curge, pică”. Spionarea rivalului
politic al lui Tipătescu de poliţist în afara orelor de serviciu face parte din “datorie”. De asemenea, scena anunţă
declanşarea intrigii prin semnalarea prezenţei unui document

aflat în posesia lui Caţavencu ce ar putea înclina balanţa în favoarea lui la alegeri. Mesajul transmis este că rezultatul
alegerilor depinde luptele de culise între oponenţi şi mai puţin de opinia electoratului. O a doua secvenţă ilustrativă
pentru tema piesei este numărarea voturilor în actul II de către Trahanache, Farfuridi şi Brânzovenescu, înainte ca
alegerile să fi avut efectiv loc. Votul este decis de ariile de influenţă. Farfuridi se teme de trădarea lui Tipătescu, şi
încearcă să afle ce se întâmplă de la Trahanache. Reacţia acestuia dezvăluie o altă temă a comediei de moravuri:
adulterul. Ignorat din naivitate sau din “diplomaţia” vârstei, tringhiul conjugal este înfăţişat de Trahanache ca o inocentă
convieţuire frăţească. Sciziunile în interiorul partidelor, candidatul prost şi fudul, dar cu instinctul viu al apărării
interesului, scrisorile acuzatoare semnate anonim, toate sunt elemente ale şaradei electorale care configurează tema
piesei. Tot acum Trahanache scoate la iveală şi plafonarea personajului principal-Ștefan Tipătescu- într-o situaţie
inferioară capacităţilor sale, subjugat voinţei unei femei ambiţioase. Scriitorul depaseste cadrul comediei clasice si
individualizeaza personajele, prin combinarea elementelor de statut social si psihologic, dar si prin modalitati si
procedee de caracterizare directa (de autor, in didascalii, de alte personaje si autocaracterizare) sau indirecta (prin
comportament, limbaj, nume, relatii cu alte personaje, statut social). Trahanache este tipul incornoratului simpatic
pentru ca refuza sa creada din „enteres” sau diplomatie in autenticitatea scrisorii de amor si in adulterul sotiei sale.
Caracterizarea directa, realizata de alte personaje (Branzovenescu), exprima abilitatea si „enigma” personajului: „E
tare...tare de tot...Solid barbat! Nu-i dam de rostul secretului ” .Este respectat chiar de adversarul politic, Catavencu
numindu-l venerabilul. Prin autocaracterizare, se evidentiaza disimularea si convingerea ca diplomatia inseamna
viclenie: „Apoi, daca umbla el cu machiaveluri, sa-i dau eu machiavelicuri [...]. N-am umblat in viata mea cu diplomatie
[...].” Unele indicatii scenice au rol in caracterizarea directa, precizandu-i atitudinea: serios, binevoitor, placid, razand,
clopotind. Caracterizarea indirecta se realizeaza pentru un personaj dramatic, in primul rand prin replici si particularitati
de limbaj. Deviza lui politica este: „Noi votam pentru candidatul pe care-l pune pe tapet partidul intreg... pentru ca de la
partidul intreg atarna binele tarii si de la binele tarii atarna binele nostru.” Aceasta pozitie este determinata de „o
sotietate fara moral si fara printip”, „binele nostru” insemnand binele venerabilului si alor sai. In concluzie, Viziunea
autorului poate fi rezumată la cunoscutul enunţ “Simţ enorm şi văz monstruos”. Sub masca râsului, Caragiale realizează
o radiografie fără omisiuni a societăţii, dar şi a naturii umane. Geniul comic al autorului se împleteşte cu formaţia sa
realistă. “O scrisoare pierdută”, alături de întreaga operă, creează un univers care a pătruns în stratul cel mai profund al
conştiinţei noastre culturale.
Contact information
Ronald F. Clayton
 info@pdfcoffee.com

 Address:

46748 Colby MotorwayHettingermouth, QC T3J 3P0

About Us

Contact Us

Copyright

Privacy Policy

Terms and Conditions

FAQ

Cookie Policy

SUBSCRIBE OUR WEEKLY


NEWSLETTER

Enter your E-mail Subscribe

Copyright © 2023 PDFCOFFEE.COM. All rights reserved.     

S-ar putea să vă placă și