Sunteți pe pagina 1din 3

Articulaia genunchiului poate fi asemuit cu un cilindru plin (astragalul) ncastrat n segmentul cilindric, spat n pilonul tibial i meninut pe laturi

de cele dou maleole. Pilonul tibial care reprezint suprafaa articular are forma unui patrulater cu axa mare transversal i este parcurs n partea mijlocie de o creast antero-posterioar care i d o uoar convexitate transversal, corespunztoare anului de pe trohlea astragalului. Este concav n plan sagital, descriind un arc de aproximativ 70, care poate varia ntre 50 i 95 i a crei raz este de aproximativ 2 cm. Anterior i posterior este limitat de dou margini dintre care cea posterioar este mai cobort i greit denumit ca fiind o a treia maleol, iar medial i lateral de maleolele intern i extern.

n articulaia gleznei au loc micrile de flexie i extensie ale piciorului.


Axa biomecanic n jurul creia se execut aceste micri, dei este transversal, face un unghi de 8 cu linia bimaleolar, aa nct, dac piciorul se aeaz n flexie, vrful lui se duce i n adducie.

Dar,fa de axa transversal de flexie i extensie a genunchiului, plasat n plan frontal


strict, axa transversal de flexie plantar i dorsal a articulaiei tibio-tarsiene are i o nclinaie de 20-30, datorit rotaiei externe normale a tibiei.

La nou-nscui tibia nu este rotat extern dect cu 2, dar se accentueaz progresiv,

pentru a ajunge ctre vrsta de 7 ani, la valorile de 25-30, care se menin i la adult (15 dup Steindler i 30 dup Poirier) a fi egal cu unghiul de declinaie al cotului femural.

Rotaia extern a tibiei se datoreaz adaptrii la necesitile funcionale ale mersului.


n mers, centrul de greutate principal al corpului, oscileaz de o parte i de alta. n prima jumtate a perioadei de sprijin, axa de rotaie a articulaiei gleznei nu este

perpendicular pe linia de naintare geometric a corpului, dar se menine aproximativ perpendicular pe traiectoria oscilant a centrului de greutate principal al corpului, ceea

ce permite o libertate de aciune favorabil articulaiei gleznei.