Pune in legatura trei oase: femurul, tibia si patela.

Femurul se articuleaza cu patela (articulatia

femuropatelara) si cu tibia (articulatia tibiofemurala). Patela nu se articuleaza cu tibia. Corpul femural
este triunghiular pe sectiune. In partea inferioara marginea posterioara se bifurca, sectiunea devenind
patrulatera pentru ca la nivelul bazei femurului sa apara ca un tunchi de piramida. Portiunea superioara
a tibiei prezinta aceeasi sectiune, capul tibiei este triunghiular pe sectiune. Margimea sa anterioara se
bifurca superior astfel incat portiunea superioara a tibiei are forma unui trunchi de con rasturnat. Astfel
cele doua oase prezinta in regiunea articulara un volum masiv asemanator capitulului coloanelor ceea ce
asigura o mare rezistenta la presiuni. Structura spongioasa arata travee dispuse in evantai sau verticale
si linii de intarire orizontala. âSuprafetele articulare ale genunchiului La nivelul femurului baza piramidei
este reprezentata de o suprafata articulara rotunjita curbata spre posterior; partea anterioara se
articuleaza cu patela. Suprafetele laterale formeaza condilii femurali care se articuleaza cu tibia
(ansamblul are forma unui balansoar). Vazut din profil fiecare condil are o raza de curbura ce descreste
dinainte inapoi (in partea anterioara are 45mm, iar in cea posterioara 16mm), ceea ce face ca suprafata
condililor sa nu apara ca un segment de cerc ci ca o spirala (condilul este mai plat anterior, ideal pentru
statica si mai curbat posterior permitand o buna miscare de flexie). Cei doi condili nu au aceeasi curbura:
condilul medial este mai proeminent si se afla pe un plan inferior celui lateral. Aceasta explica oarecum
rotatiile automate ale genunchiului in timpul miscarilor de flexie si extensie. 78 La nivelul tibiei epifiza
superioara prezinta o fata superioara articulara - platoul tibial. Aici se gasesc cele doua cavitati glenoide
articulare separate prin eminenta intercondiliana sau spina tibiei. Aceste suprafete sunt acoperite de
cartilaj si se articuleaza cu condilii femurali. Cartilajul este mai gros in partea centrala si foarte elastic;
are rolul de a atenua presiunile si traumatismele produse de miscarile ce se efectueaza in mers, fuga,
sarituri. In centrul platoului marginile cavitatii glenoidale sunt ridicate formand spina tibiei. Anterior si
posterior de spina exista doua suprafete nearticulare: suprafata retrospinala si suprafata prespinala. Pe
fata anterioara se gaseste tuberozitatea anterioara a tibiei pe care o palpam in pozitia stand in genunchi,
aici se insera tendonul cvadricepsului. Pe fata externa a platoului tibial se gaseste tuberculul lui Gerdy
pentru insertia muschiului fascia lata. Pe fata mediala se gaseste o zona unde se insera mai multi
muschi: croitor, semitendinos , drept anterior femural, ligamentul lateral al genunchiului, Cavitatile
glenoide sunt concave in sens transversal dinspre anterior spre posterior, cea interna este concava cea
externa este convexa explicand partial rotatiile genunchiului. Miscarile de flexie-extensie ale
genunchiului asociaza doua mecanisme: rulare si alunecare. Daca condilii ar rula prea repede pe
cavitatea glenoidala femurul ar cadea. Daca condilii ar aluneca pe un punct al cavitatii glenoidale
(asemanator unei roti care patineaza) partea posterioara a femurului ar lovi tibia si o singura zona a
cavitati glenoide ar receptiona toate fortele de frecare de unde uzura precoce. Deci in flexie condilul
ruleaza 15-20° la nivelul cavitatii glenoide, apoi gliseaza. In extensie se produce procesul invers intai
alunecare si apoi rulare. De notat ca pentru condilul extern rularea este mai mare ca pentru cel intern cu
antrenarea rotatiilor automate ale genunchiului. La un membru inferior in pozitie anatomica putem
distinge trei axe: ¬O prima axa aliniaza centrele articulare ale soldului, genunchiului si gleznei astfel: -
sold: centrul capului femural; -genunchi: centrul interliniei femurotibiale; -glezna: centrul interliniei
astragaliene. Este axa mecanica a membrului inferior.Aceasta axa nu este verticala, formand un unghi de
3° cu verticala (V) in statiune bipeda. In echilibru pe un singur picior acest unghi se indeparteaza de
verticala. ¬A doua axa este cea a corpului femural; ¬A treia axa este cea a corpului tibiei. Aceste doua
axe nu sunt aliniate, formand un unghi de 170 - 175° numit valgusul fiziologic al genunchiului. Asa cum s-
a mai aratat anterior, la nivelul genunchiului unele membre inferioare prezinta: - Exagerari ale valgus-
ului: genu valgum; - Inversiuni ale valgus-ului formand un unghi deschis interior: genu varum.