15.

Intentia de deschidere a pridvorului poate fi urmarita pe urmatoarea linie evolutiva: Biserica de curte de la Arbora (1504) - prelungirea zidurilor spre vest cu doua ante - clopotnita deasupra sustinuta de un arc in plin cintru Biserica de curte de la Parhauti (1522) - apare un stalp central fatadei - boltirea se face cu doua arce in plin cintru Biserica manastirii Gura Humorului (1530) - apare primul pridvor propriu-zis - se renunta la clopotnita - in fatada un stalp si doua arce frante - doua bolti cu muchii cu arc median intre ele Biserica manastirii Moldovita (1532) - apare al treilea gol in fatada - trei bolti cu muchii si doua arce mediane Toate reprezinta modalitati de realizare a uunui pridvor deschis pe fatada de vest, lasand libera perceptia picturii care imbraca peretele de vest al pronaosului si care reprezinta de regula judecata de apoi. Nu putem sa nu legam aceasta modalitate de rezolvare a pridvorului de aparitia concomitenta a picturii exterioare. Se poate presupune ca arhitectura a mers in intampinarea ideii de acoperire integrala cu pictura a suprafetei exterioare a bisericilor si ca deschiderea pridvorului (cu sau fara rol de clopotnita) a constituit o modalitate de punere in valoare a podoabei policrome ce imbraca fatadele. Un argument il poate constitui adugarea unui pridvor lipsit de orice deschideere (1547) bisericii manastirii Voronet (1488), pridvor ce a fost apoi impodobit, impreuna cu intreaga biserica, cu pictura exterioara. Alte biserici anterior construite, sunt si ele pictate in aceeasi perioada: biserica din Patrauti, biserica din Balinesti, etc. Indiferent de surse pana acum doar presupuse ale acestui tip de tratare a arhitecturii, pictura exterioara a bisericilor secolului al XVI lea constituie un fenomen unic, una dintre trasaturile definitorii ale arhitecturii religioase din Moldova. Pictura exterioara - da o unitate a bisericii a volumului in general - consolideaza pozitia bisericii in societate - ii ajuta pe cei ce nu stiu sa citeasca