Mures

nc din perioada antichitii, rul Mure a fost o cale navigabil foarte intens folosit att pentru traficul comercial ct i n scop strategic, devenind o adevrat autostrad a zonei de la Nord de Dunre. Menionat de Herodot nc din anul 484 .Ch. (cu 4 secole nainte de crearea Drumului Mtsii), sub denumirea de Maris, Mureul este, dup Dunre, al doilea ru al Romniei ca lungime (761 km) i ca suprafa hidrografic (27.890 kmp). nc din timpul rzboaielor daco-romane controlul Mureului a constituit una din manevrele militare cheie, pe care armata roman s-a strduit s o obin pentru a avea un avantaj asupra sistemului defensiv al Regatului dacic. Astfel, n cursul operaiunilor militare din debutul celui de-al doilea rzboi dacic al lui Traian se presupune c vexilaia format din trupele Pannoniei Inferior avndu-l n frunte pe Aelius Hadrianus, pe atunci guvernator al provinciei pannonice, ar fi ptruns spre inima Daciei pe Valea Muresului, folosindu-se probabil i de flota fluvial - Classis Flavia Pannonica. Existena unui collegium nautarum la Apulum este un indiciu c cei care se ocupau cu cruia pe ap n epoca roman erau destul de numeroi. Toate materiile prime: aur, fier, sare, lemn, erau exportate spre Roma i alte provincii vestice pe calea apei. Lipsa srii n provinciile romane nvecinate (cele dou Pannonii i cele dou Moesii) este un bun argument pentru a explica regularitatea acestui export masiv pe Mure. Acest fapt, mpreun cu densitatea mare de locuire civil (prin cele dou orae), i cu prezena legiunii i a guvernatorului Daciei la Apulum face s apar aici cel mai important port fluvial civil al Daciei romane. De altfel, aici se intersectau autostrada fluvial a Mureului (care se conecta la Partiscum cu drumul dinspre Lugio) cu principalul drum

imperial al provinciei Dacia, ce traversa cele mai importante orae de la nordul Dunrii: Dierna - Tibiscum - Ulpia Traiana Apulum Potaissa Napoca - Porolissum.