GRAMATICA LIMBII ROMANE

I.Morfologie
1.Substantivul 2.Articolul 3.Verbul 4.Adjectivul 5.Pronumele 6.Numeralul 7.Adverbul 8.Prepozitia 9.Conjunctia 10.Interjectia

II.Sintaxa a. Sintaxa propozitiei

1.Subiectul 2.Predicatul 3.Atributul 4.Complementul

b.Sintaxa frazei

I.Morfologie

1.Substantivul
Substantivul este partea de vorbire flexibil care denumete fiinte, lucruri, fenomene ale naturii, insusiri, actiuni, stari sufletesti. Clasificare 1. Dup neles: a) comune: masa b) proprii: Ion 2. Dup form: a) simple: grdin, floare, Iai b) compuse: prin alturare cu cratim: cal-de-mare prin alturare cu blanc: Mihai Viteazul prin contopire: binefacere, bunstare prin abreviere: FMI, OPC, OZN Substantivele colective sunt substantive cu form de singular i neles de plural: tineret, rnime, tufi, armat, grup, mulime. Substantive defective de numr: de plural: aur, lapte, foame, unt, Olt de singular: icre, spaghete, blugi, Bucegi Substantivele mobile sunt substantive (nume de fiin) cu o form pentru masculin i alta pentru feminin (se pot forma prin adaugare de sufixe, numite sufixe motionale): prin prines, gsc gscan, unchi mtu. Substantivele epicene sunt substantive care au o singur form pentru masculin i feminin: cmil, cioar, maimu, obolan. Categorii gramaticale a) genul: masculin: un doi (pom) feminin: una dou (fat) neutru: un dou (tablou) b) numrul: singular (pom, elev, creion) plural (pomi, eleve, creioane) c) cazul: - Nominativ (cine?ce?) 1. Subiect: Elevul scrie. 2. Nume predicativ: Fratele meu este elev. 3. Atribut apoziional: Prietena mea, Maria, este elev.

 Genitiv (al cui?dinauntrul/in fata/in jurul/in spatele/inaintea

asupra,contra,impotriva,inapoia,deasupra, dedesubtul,in susul, in josul,in fundul, din cauza etc. cui?) 1. Atribut substantival genitival: Caietul elevului este nou. 2. Atribut substantival prepoziional: Atacul contra lui Victor a fost violent. 3. Nume predicativ: Crile erau ale Mariei. 4. Complement indirect: Romnii au luptat mpotriva dumanilor. 5. Complement circumstanial de loc: Ploaia s-a lsat deasupra oraului. 6. Complement circumstanial de timp: Ei au venit n jurul prnzului. 7. Complement circumstanial de mod: Ei naintau contra vntului. 8. Complement circumstanial de cauz: Din cauza poleiului, maina a derapat. Dativ (cui? gratie,datorita,multumita,potrivit,conform,contrar,aidoma,asemenea cui?) 1. Nume predicativ: Gestul lui a fost contrar ateptrilor. 2. Apoziie: I-am dat vrului meu, lui Vasile, o carte. 3. Complement indirect: I-am trimis bunicii mele o felicitare. 4. Complement circumstanial de loc: El nu st locului. 5. Complement circumstanial de cauz: A ntrziat datorit tramvaiului. Acuzativ (care? ce fel de? pe cine?ce? de cine? de catre cine, despre cine, ce?unde?cum?cand?cat?) 1. Atribut substantival prepoziinal: Florile de tei au czut. 2. Nume predicativ: Cartea este fr copert. 3. Complement direct: L-am vzut pe colegul meu. 4. Complement indirect: Am vorbit despre prinii mei. 5. Complement de agent: Problema a fost rezolvat de tata. 6. Complement circumstanial de loc: S-a aezat n banc. 7. Complement circumstanial de mod: Venea ca vntul. 8. Complement circumstanial de cauz: N-a venit de team. 9. Complement circumstanial de scop: M pregtesc pentru examen. Vocativ: Vocativul exprim o chemare adresat cuiva pentru a-i atrage atenia asupra unei comunicri: Vino aici, biat! Locuiuni substantivale Patria este aducerea-aminte de zilele copilriei... aducerea-aminte = amintirea Locuiunile substantivale sunt grupuri de cuvinte cu sens unitar echivalente cu un substantiv. Trsturi nu se pot analiza separat nu se pot declina

 au forme de singular i de plural pot primi articol se analizeaz ca un substantiv Funcii sintactice a) subiect: M chinuiau prerile de ru. b) nume predicativ: Vacana a rmas o aducere-aminte.

2.Articolul
Articolul hotarat Gen Masculin Masculin Plural i lor lor Femini n Singula r a ei O! ! Femini n Plural le lor Lor Neutru Singula r e lui Neutr u Plural le lor -

Caz/N Singular r. N-Ac G-D V l lui le

Articolul nehotarat Gen Caz/N r. N-Ac G-D Masculin Singular un unei Masculi n Plural Niste unor Femini n Singula r o unei Femini n Plural niste unor Neutru Singula r un unui Neutru Plural Niste unor

Articolul posesiv genitival Gen Caz/Nr. Masculi n Singula r Masculi n Plural Femini n Singula r Femini n Plural Neutru Singula r

N-Ac G-D

al alui

ai alor

a alei

ale alor

al alor

Articolul demonstrativ Gen Caz/Nr. N-Ac G-D Masculi n Singula r cel celui Masculi n Plural cei celor Femini n Singula r cea celui Femini n Plural cele celor Neutru Singula r cel celui Neutru Plural cele celor

3.Verbul
Verbul este partea de vorbire flexibil care exprim aciunea, starea sau existena. Conjugrile

I (-a): a cnta, a mnca a II-a (-ea): a vedea, a tcea a III-a (-e): a face, a spune a IV-a (-i; -): a citi, a hotr

Clasificare 1. Dup neles: a) predicative (au neles de sine stttor i formeaz singure predicat verbal): Biatul citete. b) nepredicative (nu au neles de sine stttor i nu pot forma singure predicat verbal): copulative (nu au neles de sine stttor i intr n alctuirea unui predicat nominal alturi de un nume predicativ): El este elev. auxiliare (ajut la formarea unor moduri i timpuri compuse: a fi, a avea, a voi): El a mers la coal. Verbele copulative -a fi, cand nu este predicativ sau auxiliar

-a deveni, care este doar copulativ - a ajunge, a iesi, a se face, a insemna, a ramane, a parea, care sunt verbe predicative ce pot deveni copulative Verbele auxiliare -a avea ajuta la formarea modului indicativ, timpul perfect: am povestit. viitor: am sa povestesc. modului conditional-optativ, timpul prezent: as povesti. perfect : as fi povestit. -a fi ajuta la formarea modului conjunctiv, timpul perfect: sa fi povestit. modului conditional-optativ, timpul perfect: as fi povestit. modului indicativ, timpul viitor anterior: voi fi povestit. -a vrea ajuta la formarea modului indicativ, timpul viitor: voi povesti. viitor anterior: voi fi povestit. 2. Dup posibilitatea de a avea forme pentru toate persoanele: a) personale (au forme pentru toate persoanele): a scrie, a citi, a lucra, a cobor. b) impersonale ca sens i unipersonale ca form (au form numai pentru persoana a III-a, singular): ninge, plou, se cuvine, trebuie, se ntmpl, a ltra, a merita, a ajunge, a rmne (ex.: Rmne cum am stabilit.). 3. Dup posibilitatea de a avea un complement direct: a) tranzitive (permit un complement direct): a spune, a vedea, a citi (ex.: vd ceva; vd pe cineva). b) intranzitive (nu permit un complement direct): a merge, a se gndi. Verbe intranzitive 1. Verbe de micare: a merge, a fugi 2. Verbe impersonale: plou, tun, ninge 3. Verbe unipersonale: trebuie, se cuvine 4. Verbe reflexive: a se gndi, a-i aminti

5. Verbe copulative: a fi, a deveni, a ajunge, a nsemna 6. Verbe la diateza pasiv

Categorii gramaticale Modurile verbului Moduri personale, predicative: indicativ: exprima o actiune prezentata de vorbitor ca reala,sigura (eu lucrez, tac, culeg, fug); conjunctiv: exprima o actiune realizabila, posibila in prezent,ireala in trecut (eu sa lucrez, sa tac, sa culeg, sa fug; eu sa fi lucrat, sa fi tacut, sa fi cules, sa fi fugit); conditional-optativ: exprima o actiune realizabila in functie de o conditie (eu as lucra, as tacea, as culege, as fugi); imperativ: exprima un ordin, un indemn, un sfat, o rugaminte (lucreaza! taci! culege! fugi!); Modurile nepersonale, nepredicative: infinitiv: exprima actiunea in numele actiunii (a citi, a lucra mod general, denumeste etc.);

gerunziu: exprima o actiune in desfasurare, fara referire precisa la momentul vorbirii (citind, lucrand etc.); forma de adjectiv actiunea etc.);

participiu: denumeste sub suferita de un obiect (citit, vazut

supin: forma verbala omonima cu participiul, avand in plus prepozitiile de, la, pentru si sinonima cu infinitivul (de mancat, pentru citit, la cules etc.);

Timpurile a) indicativ -prezent: actiune simultana cu momentul vorbirii (lucrez, tac, culeg, fug);

-imperfect: actiune trecuta, nedeterminata in momentul la se refera vorbirea (lucram, taceam, culegeam, fugeam); -perfecul simplu: actiune trecuta, incheiata in trecut (lucrai, tacui, culesei ,fugii);

care

-perfectul compus: actiune trecuta, terminata, fara a preciza momentul incheierii fata de prezent (am lucrat, am tacut, am cules, am fugit); -mai mult ca perfectul: actiune trecuta, incheiata inaintea altei actiuni trecute (lucrasem, tacusem, culesesem, fugisem); -viitorul: actiune ce se petrece lucra, voi tacea, voi culege, voi fugi); dupa momentul vorbirii (voi

-viitorul anterior: actiune care se va petrece in viitor si se va incheia inaintea unei alte actiuni viitoare (voi fi lucrat, voi fi tacut, voi fi cules, voi fi fugit); b) conjunctiv: -prezent: sa lucrez, sa tac, sa culeg, sa fug; -perfect: sa fi lucrat, sa fi tacut, sa fi cules, sa fi fugit; c) condiional-optativ: -prezent: as lucra, as tacea, as culege, as fugi; -perfect: as fi lucrat, as fi tacut, as fi cules, as fi fugit; d) infinitiv: -prezent -perfect Verbele la moduri personale au funcie sintactic de predicat verbal sau predicat nominal. La modurile nepersonale, verbele au funcie sintactic de: subiect, nume predicativ, atribut, complement. Persoana -I: emitatorul -a II a: receptorul -a III a: persoane despre care se vorbeste in mesaj Numarul

-singular: cand o persoana face actiunea -plural: cand mai multe persoane fac actiunea Diatezele verbului Verbul are trei diateze: activ, pasiv, reflexiv. Diateza activ Norocul ne caut el pe noi... El a plecat la coal. La diateza activ aciunea este realizat de subiectul gramatical (care poate fi exprimat sau neexprimat). Aciunea verbului se poate rsfrnge asupra unui obiect (complement direct). Exemplu: Elevul a scris tema. Verbele la diateza activ pot fi la modurile personale (la orice timp) sau nepersonale. Diateza reflexiv Pe ulia satului se repezir toi flcii. La diateza reflexiv aciunea este realizat i suportat de subiect. Aparin acestei diateze numai verbele nsoite de pronume reflexive, fr funcie sintactic, avnd rolul de marc gramatical a acestei diateze. Pronumele stau, de obicei, naintea verbului, dar i dup acesta (gerunziu: gndindum) i se analizeaz mpreun cu verbul. Pronumele reflexive pot fi n cazurile acuzativ sau dativ. Diateza pasiv Aceast diatez arat c aciunea, efectuat de un autor neprecizat este suferit de subiectul gramatical. Pot fi puse la diateza pasiv verbele active tranzitive fr pronume reflexiv, complementul direct de la diateza activ devenind subiect, iar subiectul complement de agent: Eu am cumprat cartea. Cartea a fost cumprat de mine. Excepii sunt unele verbe ca a binevoi, a comporta, a durea etc. Locutiunea verbala Locuiunea verbal este un grup de cuvinte cu neles unitar care conin n mod necesar un verb i au valoare morfologic a unui verb, analiznd-o ca un verb: a-si da seama.

4.Adjectivul
Adjectivul este partea de vorbire flexibil care exprim nsuirea unui obiect. Clasificare Dup neles: 1. Adjective propriu-zise: a) variabile (i modific forma dup genul, numrul i cazul substantivului): cu o terminaie i dou forme flexionare: mare, dulce, verde, rece, subire (vnt rece, ap rece, ochi reci, ploi reci) cu dou terminaii i dou forme flexionare: greoi, dibaci, vioi, amrui (biat vioi, fat vioaie, copii vioi, priviri vioaie) cu dou terminaii i trei forme flexionare: viu, lung, molu, lumesc (pr lung, strad lung, stlpi lungi, clipe lungi) cu dou terminaii i patru forme flexionare: alb, celebru, uman, apusean (actor celebru, maxim celebr, tenori celebri, cri celebre) b) invariabile (cu aceeai form indiferent de gen, numr, caz): bleu, precoce, gri, roz 2. Adjective provenite din alte pri de vorbire (prin schimbarea valorii gramaticale): pronominale (posesive, de ntrire, nehotrte, demonstrative, negative, relative, interogative) participiale: tema scris gerunziale: putere crescnd adverbiale: asemenea oameni Dup form: 1. Simple: frumos, blnd 2. Compuse: cumsecade, nord-american Grade de comparaie 1. Pozitiv: nalt 2. Comparativ: a) de superioritate: mai nalt b) de egalitate: la fel de nalt c) de inferioritate: mai puin nalt 3. Superlativ: a) relativ: de superioritate: cel mai nalt de inferioritate: cel mai puin nalt b) absolut: de superioritate: foarte nalt de inferioritate: foarte puin nalt

Adjective fr grad de comparaie: superior, inferior, anterior, maxim, minim, optim, complet, viu, mort, venic, principal, deplin, unic. Funcii sintactice 1. Subiect (numai cnd este substantivizat): Leneul m enerveaz. 2. Nume predicativ: Ziua era frumoas. 3. Atribut adjectival: Am citit o carte interesant. 4. Complement indirect: Din rou s-a fcut palid. 5. Complement circumstanial de timp: l cunosc de mic. 6. Complement circumstanial de mod (cu adverb comparativ): El era mai mult ndrzne dect alii. 7. Complement circumstanial de cauz: Nu le-a primit de rele ce erau. Locuiunea adjectival Locuiunile adjectivale sunt grupuri de cuvinte cu sens unitar, avnd valoarea unui adjectiv. Clasificare 1. Locuiuni adjectivale variabile: peste picior, tras de pr, tot unul i unul 2. Locuiuni adjectivale invariabile: de seam, de treab, fel de fel, cu capul n nori

5. Pronumele
Pronumele este partea de vorbire flexibil care ine locul unui substantiv. Pronumele personal desemneaz persoanele care particip direct sau indirect la actul comunicrii. Pronumele personal are: -trei persoane: I, a-II-a si a-III-a - doua numere: singular si plural -forme diferite de gen, numai la persoana a-III-a: masculin si feminin -forme accentuate (la toate cazurile) si neaccentuate (numai la cazurile acuzativ si dativ) Funcii sintactice 1. Subiect: Noi pregtim un spectacol. 2. Nume predicativ: nominativ: Elevul este el. acuzativ: Florile sunt pentru ea. genitiv: Crile sunt ale lui.

3. Atribut pronominal prepoziional: Ei au vorbit cu respect despre ea. 4. Complement direct: Am vzut-o pe ea. 5. Complement indirect: dativ: I-am dat cartea. acuzativ: Se bizuie pe mine. 6. Complement de agent: Cartea este scris de el. 7. Complement circumstanial de mod: nva ca mine. 8. Complement circumstanial de loc: S-a aezat lng el. 9. Complement circumstanial de timp: Am sosit dup el. Dativul posesiv Dativul posesiv este exprimat prin formele neaccentuate ale pronumelui personal. Dativul posesiv determin: un substantiv: mna-i alb un adjectiv: alba-i mn un verb: i-am ascultat sfatul. Funcie sintactic: atribut pronominal (n cazul dativ). Atunci cnd se leag prin cratim de o propoziie, are funcia sintactic de complement circumstanial: El st nainte-i. Dativul etic Dativul etic se exprim prin formele neaccentuate ale pronumelui personal. Exemplu: Mi i-l lu i mi i-l trnti... Dativul etic nu are funcie sintactic. Pronumele personal cu valoare neutr se exprim prin formele neaccentuate ale pronumelui personal n dativ i acuzativ apare n expresii: A dat-o n bar. Pronumele personal de politee Pronumele personal de politee exprim respectul n relaiile dintre oameni. Funcii sintactice 1. Subiect: Dumnealui a plecat. 2. Nume predicativ: Cartea este a dumneavoastr. 3. Atribut pronominal: Invitaia dumneaei mi-a fcut plcere. 4. Complement direct: L-am chemat pe dumnealui. 5. Complement indirect: V ofer dumneavoastr aceste flori. 6. Complement de agent: Ceaiul este pregtit de dumnealui. 7. Complement circumstanial de mod: El citete ca i dumneata. 8. Complement circumstanial de loc: Nu stau mult la dumneata. Pronumele reflexiv Pronumele reflexiv ine locul ine locul obiectului asupra cruia se exercit aciunea verbului, exprimnd identitatea ntre obiect i subiectul verbului. Particulariti

are numai cazurile dativ i acuzativ are forme proprii numai pentru persoana a II-a acuzativ: se, -s; dativ: i, -i la persoana I i a II-a, rolul de pronume reflexiv l ndeplinesc formele neaccentuate de dativ i acuzativ ale pronumelui personal pronumele reflexiv neaccentuat poate fi folosit singur sau nsoit de pronume accentuat: m apr pe mine, mi aduc mie Funcii sintactice 1. Nume predicativ: Roadele erau pentru sine. 2. Atribut pronominal: Lauda de sine nu este bun. 3. Atribut pronominal (dativ posesiv): i puse cciula pe cap. 4. Complement direct: Eu m trezesc devreme. 5. Complement indirect: Muncete pentru sine. 6. Complement de agent: Convins de sine nsui, nu se mai temea. 7. Complement circumstanial de mod: Se nelegea de la sine c va veni. 8. Complement circumstanial de loc: El o apropie de sine cu fiecare zi. Pronumele i adjectivul pronominal posesiv Pronumele posesiv exprim ideea de posesie, nlocuind att numele posesorului, ct i pe cel al obiectului posedat. Caracteristici e nsoit de articol posesiv genitival care i schimb forma dup genul i numrul obiectului posedat nu are forme pentru genitiv si dativ singular la genitiv, dativ plural apar formele alor mei, alor ti, alor notri, alor votri substituie numele posesorului (acordndu-se n persoan i numr) i se acord n gen, numr i cat cu obiectul posedat la persoana a III-a plural nu are form proprie, se folosete pronumele personal lor n nominativ i genitiv: Pronume personale: eu, tu, el, ea, al lui, a ei Pronume posesive: al meu, al tu, al su, a sa Funcii sintactice 1. Subiect: Ai notri sunt cei mai buni. 2. Nume predicativ: Pmntul este al alor mei. 3. Atribut pronominal: Rezultatele alor notri s-au modificat. 4. Complement direct: I-am ntlnit pe ai si acolo. 5. Complement indirect: Am plecat cu ai mei la munte. 6. Complement de agent: Scrisoarea este trimis de ai mei. 7. Complement circumstanial de mod: Eu am procedat ca ai mei. 8. Complement circumstanial de loc: Voi merge la ai mei. 9. Complement circumstanial de timp: Am venit dup ai mei. Adjectivul posesiv determin un substantiv, se acord n gen, numr i caz cu acesta i substituie numele posesorului, cu care se acord n persoan i numr.

Formele sunt identice cu ale pronumelui posesiv, cu deosebirea c articolul posesiv genitiv nu mai este obligatoriu. Exemplu: Ai mei prini au plecat. Prinii mei au plecat. Funcie sintactic: atribut adjectival Pronumele i adjectivul pronominal demonstrativ Pronumele demonstrativ aratp deprtarea sau apropierea obiectului (n spaiu sau n timp) sau identitatea acestuia cu el nsui sau un alt obiect. Clasificare 1. Dup neles: a) de apropiere: acesta, aceasta, sta b) de deprtare: acela, aceea, la c) de identitate: acelai, aceeai d) de difereniere: stlalt, cellalt, cestlalt 2. Dup alctuire: a) simple: acesta, acela, al b) compuse: cestlalt, cellalt Forme populare: sta, aia, la, stlalt Forme regionale: aista, ista, aistalalt Forme simplificate: cel, cea, cei, cele Caracteristici se declin, schimbndu-i forma dup gen, numr, caz nu are categoria gramatical a persoanei devine adjectiv demonstrativ Funcii sintactice 1. Subiect: Acesta este fratele meu. 2. Nume predicativ: nominativ: Colegul meu este acesta. acuzativ: Cartea este pentru acesta. genitiv: Stiloul era al celuilalt. 3. Atribut pronominal prepoziional: acuzativ: Cartea de la acetia este nou. genitiv: Casa din spatele acestuia este a mea. dativ: Reuita graie acestuia i-a incntat. 4. Atribut pronominal genitival: Rezultatele celorlali sunt mai bune. 5. Complement direct: L-am sunat pe acela. 6. Complement indirect: dativ: I-am vorbit celuilalt. acuzativ: Am discutat despre ceilali. 7. Complement circumstanial de mod: El a procedat ca acela. 8. Complement circumstanial de loc: S-a aezat lng acela. 9. Complement circumstanial de timp: A ajuns naintea celuilalt.

Cnd pronumele demonstrativ nu mai nlocuiete un substantiv, ci l determin i se acord n gen, numr i caz cu acesta, devine adjectiv pronominal demonstrativ. Exemple: Am altoit mrul cel btrn. (articol demonstrativ) Cel de acolo este colegul meu. (pronume demonstrativ) A urcat cu oile pe acel munte. (adjectiv demonstrativ) Funcie sintactic: atribut adjectival Pronumele i adjectivul pronominal interogativ Pronumele interogativ apare n propoziii interogative i ine locul substantivului ateptat ca rspuns la o ntrebare. Forme: Care? Cine? Ce? Ct? Ci? Cte? Forme cazuale: Cui? Crui? Pe care? Crora? Pe cine? Al cui? Cruia? Funcii sintactice 1. Subiect: Cine m-a chemat? 2. Nume predicativ: nominativ: Ce este el? genitiv: A cui este scrisoarea? acuzativ: Pentru cine este cartea? 3. Atribut pronominal prepoziional: De care bomboane ai ales? 4. Atribut pronominal genitival: A cui colecie e mai reuit? 5. Complement direct: Pe cine atepi? 6. Complement indirect: dativ: Cui ai telefonat? acuzativ: Cu care ai vorbit? 7. Complement de agent: De cine ai fost rugat? 8. Complement circumstanial de loc: La cine ai stat? 9. Complement circumstanial de timp: naintea cui ai ajuns la petrecere? 10. Complement circumstanial de mod: Precum cine ai procedat? 11. Complement circumstanial de cauz: Din cauza cui ai ntrziat?

care, ce, c, ct, ci, cte: au valoare de adjectiv pronominal

interogativ cnd nsoesc un substantiv pe care l determin i cu care se acord n gen, numr i caz i au funcie sintactic de atribut adjectival. Pronumele i adjectivul pronominal relativ Pronumele relativ se folosete numai n fraz i este element de relaie ntre regent i subordonat, pstrndu-i funcia sintactic n propoziia subordonat. Forme: simple: care, cine, ce, ct, ci, cte compuse: ceea ce Funcii sintactice 1. Subiect: Am citit aceast carte care a fost interesant.

2. Nume predicativ: Spune-mi ce a devenit Dan. 3. Atribut adjectival: Am aflat ce carte ai ales. 4. Atribut pronominal: Acesta este romanul n paginile cruia m-am regsit. 5. Complement direct: Am cumprat cartea pe care mi-ai recomandat-o. 6. Complement indirect: Iat caietul cruia i-am schimbat coperta. 7. Complement de agent: tiu de cine ai fost certat. 8. Complement circumstanial de mod: tiu precum te pori. 9. Complement circumstanial de loc: N-am aflat lng cine s-a mutat. 10. Complement circumstanial de timp: Am aflat dup cine a sosit. 11. Complement circumstanial de cauz: Nu tiu de ce te-ai suprat. Pentru a stabili funcia sintactic a pronumelui relativ din subordonat, se face abstracie de propoziia regent, iar n subordonat se pune ntrebarea prii de propoziie care determin pronumele relativ. Pronumele i adjectivul pronominal negativ Pronumele negative apar n propoziii cu verbul la form negativ i in locul unor substantive din propoziia afirmativ corespunztoare. Clasificare a) simplu: nimic, nimeni b) compus: niciunul, niciunii, niciuna, niciunele Forme cazuale: nimnui, niciunuia, niciunora Pronumele negativ nimic este invariabil. Funcii sintactice 1. Subiect: Nimeni nu a rspuns. 2. Nume predicativ: nominativ: El pare nimeni. genitiv: Creionul nu este al nimnui. acuzativ: Cadoul nu este pentru niciunul dintre ei. 3. Atribut pronominal genitival: Scrisoarea niciuneia dintre fete n-a ajuns. 4. Atribut pronominal (acuzativ): Felicitarea pentru nimeni nu a fost att de emoionant pentru el. 5. Complement direct: Nu am cumprat nimic. 6. Complement indirect: dativ: Nu-i dau nimnui dreptul de a m insulta. acuzativ: Nu am discutat cu nimeni despre voi. 7. Complement de agent: El nu a fost ajutat de nimeni. 8. Complement circumstanial de loc: Nu s-a aezat lng nimeni. 9. Complement circumstanial de timp: N-a sosit dup nimeni. 10. Complement circumstanial de mod: Nu citeti ca nimeni. 11. Complement circumstanial de cauz: Cearta dintre ei n-a fost din cauza nimnui. Adjectivul pronominal negativ determin un substantiv, cu care se acord n gen, numr i caz. Funcie sintactic: atribut adjectival Exemplu:

Niciun elev nu a venit. Pronumele i adjectivul pronominal de ntrire Pronumele de ntrire, folosit astzi numai ca adjectiv pronominalm nsoete un substantiv sau un pronume personal cu scopul de a preciza persoana desemnat de acesta. Adjectivul de ntrire nsoete un substantiv sau un pronume, insistnd asupra lor. Adjectivul de ntrire se acord n gen, numr i caz (dac determin un substantiv) i se acord i n persoan (dac determin un pronume). Exemple: Ele nsele au plecat. Copiii nii au luat hotrrea. nsei fetei i se pruse curios.

6. Numeralul
Numeralul este partea de vorbire flexibil care exprim un numr, determinarea numeric a obiectelor sau ordinea acestora prin numrare. Clasificare 1. Numeral cardinal: a) propriu-zis: simplu: zero, unu, zece, sut, mie, milion, miliard compus: doisprezece, cincizeci b) colectiv: amndoi, tustrei c) multiplicativ: ndoit, nzecit d) distributiv: cte doi, cte trei e) fracionar: doime f) adverbial: o dat, de dou ori 2. Numeral ordinal: primul, al doilea Structur Compunere (procedee): 1. Contopire: douzeci, treizeci, tustrei 2. Alturare cu blanc: dou mii, o sut zece 3. Jonciune: douzeci i patru Valoare: substantival: Trei pleac. adjectival: Trei copii pleac. Categorii gramaticale

 genul (difereniat la numeralele unu, doi, amndoi, cte unul,

tustrei) numrul (au forme de singular i plural numeralele sut, mie, milion etc., unu nu are form de plural, doi, trei nu au forme de singular) cazul (nominativ, acuzativ: cei doi; genitiv, dativ: celor doi; genitiv cu prepoziia a: caietele a doi dintre ei; dativ cu prepoziia la: am dat la trei dintre ei)

7.Adverbul
Adverbul este partea de vorbire neflexibil care exprim caracteristica unei aciuni. Clasificare 1. Dup neles: a) de mod: aa, bine, repede b) de loc: acolo, departe, jos c) de timp: mine, astzi, cndva 2. Dup structur: a) simple: bine, ieri, jos b) compuse: niciodat, devreme, dup-amiaz 3. Dup rol: a) interogative (foloste n exprimara ntrebrii n propoziiile interogative): unde, cnd, cum, ct, ncotro b) relative (utilizate n fraz, leag subordoata de propoziia regent): unde, cnd, cum, ct, ncotro c) nehotrte (nu dau indicaii precise despre circumstan): cndva, altundeva, oriunde, oricum d) negative (neag circumstana exprimat): niciunde, nicieri, niciodat, nicicum, nicicnd e) predicative (au funcie sintactic de predicat verbal, cnd sunt urmate de conjunciile c, sau, s): firete, desigur, poate, negreit, posibil, imposibil, normal 4. Dup provenien: a) propriu-zise (motenite): sus, nu mai b) provenite din alte pri de vorbire, prin schimbarea valorii gramaticale: din substantive care exprim timpul: noaptea, iarna, lunea din adjective: frumos, rapid, puternic din pronume relative/interogative: ce, ct Grade de comparaie 1. Pozitiv: bine 2. Comparativ:

 de superioritate: mai bine de egalitate: la fel de bine de inferioritate: mai puin bine
3. Superlativ: relativ: cel mai bine absolut: foarte bine Adverbele pronominale Adverbele pronominale provin din rdcini pronominale. Funcii sintactice 1. Predicat verbal: Firete c a priceput. 2. Nume predicativ: Cum este copilul? 3. Atribut verbal: Etajul de jos a fost inundat. 4. Complement circumstanial de loc: Va cltori departe. 5. Complement circumstanial de timp: Azi am cumprat mere. 6. Complement circumstanial de mod: Mergea repede spre coal Locuiunea adverbial Locuiunile adverbiale sunt rupuri de dou sau mai multe cuvinte care, mpreun, ndeplinesc rolul unui adverb. Locuiunile adverbiale pot fi formate din: substantiv, adjectiv substantivizat, participiu, numeral sau adverb cu una sau mai multe prepoziii: de diminea, de obicei, n grab, cu de-a sila, pe de rost, din nou, pe negndite substantiv, pronume sau adverb, repetat cu una sau mai multe prepoziii: zi cu zi, clip de clip, rnd pe rnd, din ce n ce din pri de vorbire de acelai fel: colea-valea, ici-colo, vrndnevrnd

8. Prepozitia
Prepoziia este partea de vorbire neflexibil care marcheaz raporturi de subordonare n cadrul propoziiei, legnd atributele sau complementele de cuvintele pe care acestea le determin. Clasificare 1. Dup alctuire: a) simple: cu, la, pentru, din b) compuse: de pe la, pe la, de lng 2. Dup cazul cu care se construiesc: a) cu acuzativ: de lng, peste, din b) cu genitiv: contra, asupra, mpotriva c) cu dativ: graie, mulumit, contrar

Locuiunea prepoziional Locuiunile prepoziionale sunt grupuri de cuvinte cu valoare de prepoziie. n alctuirea unei locuiuni prepoziionale intr cel puin o prepoziie i o alt parte de vorbire: un substantiv: n faa, din cauza, n loc de un pronume: cu tot un adverb: n afara, de-a lungul, nainte de

9.Conjunctia
Conjuncia este un instrument gramatical care face legtura ntre: dou pri de propoziie de acelai fel i care nu depind una de alta (dou subiecte, dou nume predicative, dou atribute, dou complemente) dou propoziii care nu depind una de alta sau ntre o propoziie suboronat i propoziia pe care o determin Clasificare 1. Dup form: a) simple (sunt formate din elemente identice n plan morfologic): i, nici, c, deci, s b) compuse: ca s, nct s, cum c 2. Dup funcia pe care o ndeplinesc: a) coordonatoare (fac legtura ntre dou pri de propoziie sau ntre dou propoziii care nu depind unde de alta): copulative: i, nici disjunctive: sau, ori, fie adversative: dar, ns, ci, iar conclusive: deci, aadar b) subordonatoare (fac legtura ntre dou propoziii, dintre care una este dependent de cealalt): c, s, fiindc, dac, dei, de, nct, deoarece) Exemple: Biatul era cuminte i retras. A cules flori albe i parfumate. A cumprat caiete i cri. Plecase, dar s-a ntors. A nvat s scrie i s citeasc. Locuiunile conjuncionale

Locuiunile conjuncionale sunt grupuri de cuvinte cu valoarea de conjuncie. Clasificare 1. Locuiuni conjuncionale coordonatoare: a) copulative: precum i, ct i, ci i, att... ct i b) adversative: numai c c) conclusive: prin urmare, de aceea, n concluzie, aa c, n consecin 2. Locuiuni conjuncionale subordonatoare: fr s, dup cum, n timp ce, n vreme ce, din cauz c, din pricin c, cu scopul s, pentru ca s, n caz c, cu condiia s, cu toate c, mcar c, nct s.

10.Interjectia
Interjecia este o parte de vorbire neflexibil specific limbii vorbite (stilului colocvial). Clasificare 1. Dup structur: a) simple: Vai! Zu! Of! Uf! b) compuse: Hodoronc-tronc! Bing-bang! Cotcodac! Teleap-teleap! 2. Dup origine: a) propriu-zise: Ah! Au! Vleu! b) onomatopeice (imit sunete i zgomote din natur): Buf! Tronc! Hamham! Miau! c) provenite din alte pri de vorbire: Foc! nainte! Funcii sintactice 1. Subiect: De departe se aude: Cioc! Cioc! Cioc! 2. Predicat verbal: Hai acas! 3. Nume predicativ: Este vai de el! 4. Atribut: Halal exemplu! 5. Complement direct: Am auzit: buf! 6. Complement indirect: D-i cea!
7. Complement circumstanial de mod: Porni lipa-lipa!

II.Sintaxa
Partea gramaticii care se stabilete regulile mbinrii cuvintelor n propoziii i a propoziiilor n fraze se numete sintax.

a.Sintaxa propozitiei
1.Subiectul
Este partea principal de propoziie despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului.
Clasificare I 1. simple: Andreea cnt. 2. multiple: Ana i Maria au plecat la scoal. 3. compuse: Floarea-soarelui a rsrit. Clasificare II

subiect exprimat subiect neexprimat: -inclus: Plecai! Venii mine! -subneles: Eu plec la coal; vin la ora 13:00.

Subiectul nedeterminat este un subiect neexprimat, care nu poate fi indentificat, cand verbul este la persoana a-III-a, diateza activa (Scrie la ziar.) si poate fi raportat la orice persoana, cand actiunea are valoare generala si verbul este la persoana a-II-a singular (Cum iti vei asterne, asa vei dormi.), la persoana I, plural (Nu ne luam dupa vorbe) si reflexiv impersonal (Aici se doarme bine.). Subiectul poate fi exprimat prin: -substantiv comun: Iepurele a fugit. propriu: Adina nvaa. -adjectiv: Btrnul se sprijin n crje. -pronume personal: El scrie. de politee: Dumneavoastr cititi. posesiv: Al meu a ctigat. de ntrire: nsui a mrturisit adevrul. interogativ: Cine a citit cartea? relativ: tiu cine m-a cutat.

demonstrativ: Acela este el. negativ: Niciunul nu tie. nehotrt: Altul a nvat. -numeral cardinal: Doi merg. ordinal: Al doilea merge. distributiv: Cte doi au plecat. colectiv: Amndoi nva. fracionar: O treime au plecat. -verb la infinitiv: A nva este bine. supin: De citit este frumos. - interjecie: Trosc! Se auzi acolo. Dup felul n care subiectul este sau nu autorul aciunii, exprimat de predicatul verbal, se disting dou feluri de subiecte: subiectul logic si subiectul gramatical. Subiectul gramatical este partea de propoziie care rspunde la ntrebarea cine? sau ce? pus predicatului verbal.

n propoziia Florile sunt culese de copii. - subiectul gramatical este substantivul florile. Subiectul logic este autorul real al aciunii exprimate de predicatul verbal. Cartea este citit cu plcere de elev. subiectul gramatical este substantivul cartea.

2.Predicatul

Predicatul este partea principal de propoziie care arat caracteristica subiectului. Rspunde la ntrebrile Ce face? Ce este? Cum este?. Clasificare Predicatul verbal Predicatul verbal poate fi exprimat prin: -verb la indicativ prezent: Biatul citete o carte. (diateza activ) imperfect: El se gndea la examen. (diateza reflexiv) perfect simplu: Tu citii repede scrisoarea. perfect compus: Tu ai cumprat o carte. mai mult ca perfect: Voi admiraseri ndelung aceste rochii. viitorul I: Eu voi cumpra o rochie. viitorul II: Tu vei fi vzut spectacolul. viitorul popular: Tu o s mergi la teatru. conjunctiv prezent: Eu sa citesc aceast carte. perfect: Eu s fi citit aceast carte. condiional optativ prezent: A citi aceast carte. perfect: A fi citit aceast carte. imperativ: Citete! Spal-te! Citii! (diateza activ) (diateza reflexiv)

Splai-v!

Fii respectat!

Fii respectai! (diateza pasiv)

-locuiuni adverbiale: Fr ndoial voi nva. -adverbe: Imposibil sa nu vina. -interjectii predicative: Iata un os! Cainele tusti! dupa el.

Predicatul Nominal Predicatul nominal este partea principal de propoziie care arat o nsuire sau atribuie o calitate subiectului. Este format dintr-un verb copulativ, la mod personal, i unul sau mai multe nume predicative( a fi + nume predicativ simplu sau multiplu) . Predicatul nominal poate fi exprimat prin: -substantiv: El este elev. -adjectiv: El este frumusel. -numeral cardinal: Ei sunt doi. ordinal: El este al doilea. colectiv: Ei sunt amndoi. distributiv: Ei sunt cte doi. fracional: Ei sunt o jumtate. multiplicative: Laptele este ndoit. -pronume personal: Acesta este el. posesiv: Acesta este al meu. demonstrativ: El este acesta. relativ: Problema este cine nva. nehotrat: El este altul. negativ: Acolo nu este nici unul. -verb la infinitiv: Aciunea este a cnta. supin: Aciunea este de cntat. -interjecie: Sunetul este trosc!

-adverb: Mersul este agale. -locuiuni verbale: Este fra ndoial bine s nvei.

3.Atributul
Este partea secundar de propoziie care arat nsuirea unui obiect determinndu-l.

Atribut substantival

Este exprimat prin: -substantiv comun simplu: Cartea copilului este pe mas. compus: Dinii unui cine-lup l-a mucat. propriu simplu: Camera Oanei este ordonat. -locuiune prepoziional: Banca din spatele clasei este liber. -numeral cardinal: Rspunsul celor doi a fost correct. ordinal: Banca celui de-al treilea este ocupat. -adjectiv: Lucrurile din jurul celui harnic strlucesc. Atribut adjectival Adjectiv propriu-zis cu funcia sintactic de atribut adjectival poate fi la orice grad de comparaie. Este exprimat prin: -numeral cardinal:n faa mea mergeau doi tineri. ordinal: Prima banc este liber. multiplicative: Ctigul nzecit a fost neateptat. distributive: n noapte rsuna din cnd n cnd cte o chemare, urmat de cte trei fluierturi.

colectiv: Amndoi copiii au adormit n fotoliu. -adjectiv pronominal de ntrire: Elevul nsui a compus acest cntec. posesiv: Biatul meu i prietena sa au plecat la mare n staiunea Neptun. demonstrativ: Casa aceasta este nou. reflexiv: Lauda de sine nu miroase a bine. nehotrt: Fiecare tnr dorete s se afirme. interogativ: Care carte i place? relativ: tiu care carte i place. negativ: n dimineaa senin de var, niciun nor nu era pe cer. -verb la participiu: Lecia citit cu atenie i nvat e uoar. gerunziu: El apuc pinea cu mini tremurnde.

Atribut pronominal Se exprim prin: -pronume personal: Camera lui este ordonat. demonstrativ: Casa acestora a fost demolat. de politee: Cltoria dumnealor a fost anulat. posesiv: Victoria alor notrii este de neuitat. relativ: Parisul este oraul ale crui bulevarde sunt minunate. interogativ: A crui elev este cartea? nehotrt: Rspunsul tuturor a fost bun. negativ: Nu mi-a plcut rspunsul niciunuia. -locutiune pronominal: Acel nu tiu cine sun mereu la telefon.

Atribut verbal

Este exprimat prin: -verb la infinitiv: Plcerea de a cnta este a mea. supin: Exerciiul de rezolvat a fost uor. gerunziu: Vd copacii nfrunziind n grdin. participiu: Cartea citit mi-a plcut.

Atribut adverbial Este exprimat prin: -locuiune adverbial de loc: Casa din dreapta este a mea. de mod: Alergatul de jur-mprejur l-a oboist. de timp: Nu tiu ce-i aduce ziua de mine. Atribut interjecional Este exprimat prin: -interjecie: Sunetul cioc l-am auzit! La u se auzeau bti: boc, boc!

4.Complementul
Partea secundar de propoziie care determin un verb, adjectiv, adverb. Clasificare
1. Complemente circumstaniale:a) Complement circumstanial de

loc

b) Complement circumstanial de mod c) Complement circumstanial de timp d) Complement circumstanial de scop e) Complement circumstanial de cauz
2. Complemente necircumstaniale: a) Complement direct

b) Complement indirect Complemente circumstaniale Complementul circumstanial de loc Este exprimat prin: - substantiv: Celul alearg naintea copilului.(comun simplu) Pisicul sttea fr fric n faa cinelui-lup. (comun compus) Maina s-a oprit n dreptul lui Mihai. (propriu simplu) Avioanele au zburat deasupra Curii de Arge. (propriu compus) - pronume personal: Cinele alearg naintea lui. demonstrativ : Voi mergei n dreptul acestora. posesiv: Copilul se juca n jurul alor si. negativ: Scpat n grajd, calul nu s-a oprit naintea nimnui. nehotrt: Stele strlucesc deasupra tuturor. relativ: Aceasta este camera n care am locuit. interogativ: Ctre cine alerag copilul? - locuiune prepozional: Eu locuiesc aproape de ora.

- numeral cardinal: Eu plec la cei doi. ordinal: Eu plec la cel de-al doilea. colectiv: Eu merg la amndoi. fracional: Eu m duc la o zecime. distributiv: Eu merg la cte doi. - adjectiv: Eu merg la cel harnic.

Complementul circumstanial de mod Este exprimat prin: -adverb: Eu nv ru. -substantiv:Eu nv cu spor. -pronume: Eu scriu ca el . -numeral: Eu nv ca cei doi. -adjectiv: Eu scriu ca cei harnici. -verb: Eu scriu cntnd. Complementul circumstanial de timp Este exprimat prin: -substantiv: Tu ai sosit la coal naintea colegilor. -adverb: Astzi voi pleca la mare. -locuiune adverbial: Tu ai sosit acum. -adjectiv: O cunosc de tnr. -verb la infinitiv: Pn a veni voi, era linite n cas. gerunziu: Intrnd n casa, te-a vzut. participiu: Acestea zise, i-a pus turbinca sub cap i s-a culcat. Complementul circumstanial de scop Se exprim prin: -substantiv in genitiv: Noi am mers n excursie n scopul documentrii. acuzativ: El a venit la noi n control.

-locuiune substantival: Medalionul mamei l port spre aducere aminte. -pronume interogativ: La ce ai venit la coal? relativ: tiu la ce s-a dus pn la magazin. -adverb: De aceea i-a spus totul, ca s-l ieri. -verb la infinitiv: Am fost la bibliotec pentru a lua o carte. supin: Problema i-a fost dat spre rezolvat.

Complementul circumstanial de cauz Se exprim prin: -substantiv: A lipsit de la coal din pricina bolii. -locuiune substantival: A plns mult din pricina prerilor de ru. -pronume personal: N-a venit la coal din cauza lui. demonstrativ: Ai ntrziat din pricina acestuia. posesiv: Sunt suprat din pricina alor mei. nehotrt: Ai fost pedepsit din cauza altuia. relativ: Cunosc fapte din cauza cruia ai fost pedepsit. interogativ: Din pricina cui ai ntrziat? -numeral: Ai ntrziat din cauza celor doi. -adjectiv in genitiv: Ai ntrziat din cauza celui lene. dativ: N-a reuit la examen graie pregtirii slabe din timpul anului. acuzativ: Tremuram de fric. -verb la infinitiv: El a fost arestat pentru a fi furat o pine. gerunziu: Fiind atent a neles totul. supin: Nu mai putea de obosit.

Complemente necircumstaniale Complementul direct El rspunde la ntrebrile pe cine? ce? Este partea secundar de propoziie care dtermin un verb tranzitiv la mod personal sau nepersonal sau o interjecie. Este exprimat prin: -substantiv: Tu citeti cartea. -locuiune substantival: El are o bun inere de minte. -pronume personal: L-ai chemat pe el. demonstrativ: Voi admirai pe aceste. posesiv: Eu i vd pe ai ti. nehotrt: Tu i cunoti pe toi. negativ: Nu cumpr nimic. relativ: Iat omul pe care l admir. interogativ: Pe cine ai ntrebat? -numeral cardinal: I-ai vzut pe doi dintre copii. ordinal: L-ai cumprat pe primul. colectiv: I-am vzut pe tustrei. fracional: El a luat o zecime din total. -adjectiv: l respect pe cel harnic. -verb la infinitiv: El tie a vorbi romnete. gerunziu: Aud cntnd pe undeva. supin: Tu ai terminat de rezolvat exerciiul. -interjecie: Deodat am auzit: buf!

Complementul indirect Complementul indirect este partea secundar de propoziie care numete obiectul cruia i se atribuie o caracteristic sau o nsuire. Este exprimat prin: -substantiv in gerunziu: Vulturul s-a aruncat asupra puilor. dativ: Dau puilor cteva boabe de porumb. acuzativ: El i amintete de copilrie. -pronume in gerunziu: Voi ai luptat contra lui. dativ: i dau lui cartea. acuzativ: M gndesc la el. -numeral in gerunziu: Ei au luptat mpotriva celui de-al doilea. dativ: Primului i dau cartea. acuzativ: Tu te temi de primul. -adjectiv in gerunziu: Ei au luptat contra celui harnic. dativ: Celui harnic i se cuvine aceste premiu. acuzativ: M bucur de cel harnic. -verb la infinitiv: El s-a bucurat de a afla aceast veste. gerunziu: Tu te-ai plictisit auzind aceeai muzic. supin: El era gata de plecat. -adverb: E bine de copilul asculttor. -interjecie: Bravo vou!

b.Sintaxa frazei
Fraza este o comunicare alcatuita din doua sau mai multe propozitii.

Propoziia este o comunicare scris sau spus cu un singur predicat. Propoziia principal are neles de sine stttor. Propoziia secundar explic i ntregete nelesul propoziiei ce se leag de aceasta printr-un element de relaie. Propoziia subordonat depinde din punct de vedere grammatical de alt propoziie, ndeplinind funcia unei pri de propoziie a regentei sale.

Felul propozitiilor I. Dupa structura: -simple: Alexandru mananca. -compuse: Soare stralucitor ma mangaie cu razele calde.

II. Dupa aspectul predicatului: -afirmative : Afara ploua cu galeata. -negative: Nimeni nu lipseste astazi de la scoala.

III. Dupa scopul comunicarii: -enuntiative propiu-zise: Astazi avem Latina. optative: Ar fi fost bine daca ar fi luat 10. imperative: Copiati textul de la pagina 5!!! -interogative propiu-zise: Cat este ceasul? optative: Ea ar fi plecat de la ora de mate?

IV.Dupa raporturile sintactice:

-regente: ( determinate de propozitii subordonate ) Am plecat/ pentru ca trebuia sa ajung la timp./ -subordonate: ( determina o propozitie regenta ) - coordonate: ( de acelasi fel ) Duapa ce mi-am facut tema si am manacat,/ am venit la tine./

V. Dupa inteles: -principale: ( au inteles de sine statator ) -secundare: ( depinde de intelesul altei propozitii ) Cine se scoala de dimineatza/ departe ajunge./ Expansiunea si contragerea Expansiunea consta in transformarea unei parti de propozitie in propozitia subordonata corespunzatoare cu pastrarea intacta a sensului. Contragerea consta in transformarea unei propozitii in partea de propozitie corespunzatoare cu pastrarea intacta a sensului. Se opune expansiunii. Propozitia subordonata subiectiva Constituie in fraza o realizare propozitionala a subiectului. Invingatorul a primit trofeul. Cine a invins/ a primit trofeul./ Propozitia subordonata predicativa Constituie in fraza o realizare propozitionala a numelui predicativ. Elevul pare inteligent. Elevul pare/ sa fie inteligent./ Propozitia subordonata atributiva Constituie in fraza o realizare propozitionala a atributului. Atributiva determina: -un substantiv: Bradul este semnul/ care confirma participarea la sarbatoare./ -un pronume: Toti/ cati intra cu sufletul curat in sarbatoare/ ies cu el intarit./ -un numeral cu valoare substantivala: Al doilea/ care canta/ e varul meu./

Propozitia circumstantiala de loc Constituie in fraza o realizare propozitionala a complementului circumstantial de loc. Circumstantiala de loc determina: -un verb: Merg/ unde vreau./ -o locutiune verbala: A luat-o la sanatoasa/ incotro a putut./ -o interjectie: Hai/ unde am stabilit!/ -un adverb: A ramas acolo/ unde a copilarit./ -o locutiune adverbiala: De jur imprejur/ oriincotro mergeai,/ erau flori./ -un adjectiv: Lucrurile asezate/ unde le-am lasat/ erau plinde de praf./ Propozitia circumstantiala de timp Constituie in fraza o relizar propozitionala a complementului circumstantial de timp. Circumstantiala de timp determina: -un verb: A venit/ cand l-ai chemat./ -o locutiune verbala: A luat-o la rost/ cand a intarziat./ -un adverb: Atunci/ cand l-a vazut/ a plecat./ -un adjectiv: Este un rezultat asteptat/ de cand ma stiu./ Propozitia circumstantiala de mod Constituie in fraza o realizare propozitionala a complementului circumstantial de mod. Circumstantial de mod determina: -un verb: Cum iti vei asterne,/ asa vei dormi./ -un adjectiv: Era silitor/ cat putea el./ -un adverb: El l-a primit bine,/ precum m-a primit si pe mine./ Propozitia circumstantiala de cauza Constituie in fraza o realizare propozitionala a complementului circumstantial de cauza. Circumstantiala de cauza determina: -un verb: Copacii au inmugurit,/ fiindca s-a incalzit./ -o locutiune verbala: A luat-o la sanatoasa,/ pentru ca s-a speriat./ -un adjectiv: Vremea este frumoasa,/ deoarece a venit primavara./ Propozitia circumstantiala de scop sau finala Constituie in fraza o realizare propozitionala a complementului circumstantial de scop. Circumstantiala de scop determina: -un verb: A luat un taxi/ ca sa ajunga mai repede./ -o locutiune verbala: Ca sa nu mai gresesc,/ tata mi-a adus aminte de trecut./ -o interjectie: Hai la Maria/ pentru ca sa lamurim problema./ Propozitia circumstantial conditionala

Exprima o conditie sau o ipoteza de a carei ind4eplinire depinde realizarea actiunii din regenta. Stii,/ daca inveti./ Circumstantiala conditionala determina: -un verb: Daca nu poti face tema,/ te ajut./ -o locutiune verbala: Mi-as da seama de greseala,/ daca mi-ai explica mai clar./ Propozitia circumstantiala concesiva Exprima o imprejurare de nature sa impiedice desfasurarea unei actiuni sau existenta unei calitati din regenta, dar care nu le impiedica. Desi am cumparat cartea,/ n-am citit-o./ Circumstantiala concesiva determina: -un verb: Desi sunt obosit,/ ma uit la televizor./ -o locutiune verbala: Si-a adus aminte de mine,/ cu toate ca nu neam vazut de mult timp./ -o interjectie: Hai la meci,/ desi ploua./ -un adjectiv: Mama este optimista,/ desi are numai necazuri./ Propozitia circumstantiala consecutiva Exprima consecinta, urmarea unei actiuni sau a existentei unei calitati din regenta. Fuge,/ incat sa nu-l prinzi./ Circumstantiala consecutiva determina: -un verb: Minte/ de te sperii./ -o locutiune verbala: Ne-a tras o chelfaneala,/ incat n-am mai dat pe la el./ -un adjectiv: Este atat de amabil,/ incat nu-l poti refuza./ -un adverb: A inteles atat de repede,/ Incat m-a uluit./ Propozitia subordonata completiva directa Constituie in fraza o realizarepropozitionala a complementului direct. Completiva directa determina: -un verb: Am aflat/ ca m-ai cautat./ -o locutiune verbala: A bagat de seama/ ca ramasese singur./ -o interjectie: Iata/ ce ie am de la bunica./ Prpozitia subordonata completiva indirecta Constituie in fraza o realizare propozitionala a complementului indirect. Completiva indirecta determina: -un verb: Ma tem/ ca intarzie./ -o locutiune verbala: Nu mi-am dat seama/ ca am gresit./

-un adjectiv: Mihai era capabil/ sa faca un efort mare./ -o interjectie: E vai/ de cine nu invata./