CURS 1 ORIGINILE TURISMULUI SI EVOLUTIA SA

1.GENEZA FENOMENULUI TURISTIC
Fenomenele turistice a aparut si s-a dezvoltat in anumite conditii sociale,economice si politice.Geneza acestui fenomen a fost determinat de actiunea conjugata a unor factori a caror actiune este uneori pozitiva sau negativa. Acesti factori care sunt structurati astazi in 5grupe principale : -factori naturali -factori economici -factori demografici -factori politici -factori socio-psihologici. Acesti factori au avut un rol dominant in aparitia si dezvoltarea turismului. La baza oricarui act turistic sta o motivatie,un motiv,o dorinta. Specialistii in domeniu, afirma ca numarul motivatiilor care determina ca un turist potential sa devina un tursit active e tot atat de mare pe cat al numarului turistilor. Indiferent de modul cum le putem clasifica :motivatie de ordin personal,familiar,social,se constituie in elemente ce pot declansa actele turistice,adica trecerea omului din starea de turist in cea de turist activ.

2.ETAPELE DEZVOLTARII TURISMULUI
Sunt tot mai multi specialisti care afirma ca omul din prima clipa a existentei sale biologice si pana in ultima clipa e stapanit de dorinta de a calatori,de a vizita noi locuri si zone,comunitati si civilizatii,de a urca tot mai mult spre cer. In decursul vietii, aceasta dorinta naturala a tuturor oamenilor poate deveni realitate numai in conditiile in care acestia dispun de : timp liber,bani,mijloace de deplasare,de o stare de sanatate care sa le permita miscare si de un anumit nivel cultural. Aceasta dorinta de a calatori nu se manifesta insa cu aceeasi intensitate pe toata durata vietii omului.Astfel,in prima faza,dorinta exista,dar nu se poate manifesta fizic decat cu ajutorul parintilor, a persoanelor mature care trebuie sa conceapa actiunile,sa le suporte costul si sa le indrume spre reusita. In faza de elev,student,tanar,angajat si ,in general, persoana matura ,dorinta de a calatorie este traita la intensitatea cea mai mare. La o persoana de varsta a treia,dorinta de calatorie exista,dar din considerente: economice,medicale si familiale,aceste dorinte nu intoatdeauna sunt realizabile. O analiza a modului cum a aparut si evoluat turismul prin luarea in considerare a anumitor indicatori,ne pune in evidenta faptul ca acesta poate fi etapizat in cel putin patru etape : I. TURISMUL SUB FORMA SPONTANA Turismul a aparut pe scara istoriei sub forma sa spontana,adica la initiativa persoanelor

fizice care din diferite motive si dupa definitiile actuale au calatorit in spatii geografice mai mult sau mai putin apropiate locului lor de resedinta. Turismul din aceast aetapa istorica a avut de invins numeroase dificultati a).inexistenta mijloacelor de transport,rapide si comode ,au influentat in mod direct durata calatoriei care,de regula,era foarte lunga,alteori foarte scurta,in functie de distanta parcursa. b).caracterul singular al deplasarilor care dupa definitia actuala se putea incadra in categoria de turisti. c).costul uneori ridicat al calatoriilor. d).nesiguranta securitatii calatoriilor si pericolele la care se expuneau cei care practicau turismul. Scopurile acestor deplasari erau dintre cele mai diverse : -explorarea de noi locuri,zone si regiuni geografice. -vizite in localitati care ulterior s-au dezvoltat mai mult si in care se organizeaza diverse manifestari culturale-economice (hore,nunti,iarmaroace,targuri,balciuri). -pelerinaje la schituri,manastiri si biserici (la hramul acestora,dar si la calugari, preoti sau pustnici). In cazul acestei etape putem vorbi despre: -calatoriile la Templu lui Appollo din Delphi,sec.VI inainte de Hristos -pelerinajele budistilor chinezi spre India -Jocurile Olimpice in cinstea lui Zeus,desfasurate 1200 ani(din anul 776 i.de Hristos, pana in anul 393). Centre mai importante:GRECIA si ASIA MICA,EGIPTUL,ITALIA INSULARA. II. TURISMUL IN EVUL MEDIU SI PERIOADA DE PANA LA REVOLUTIA INDUSTRIALA DIN SEC.XIX In aceasta etap putem vorbi despre o intensificare a pelerinajelor spre PALESTINA,IERUSALIM,ROMA,TIBET si MECCA. -Datorita migratiei popoarelor si a nesigurantei calatorilor,aria de desfasurare era mai restransa. -Se intensifica calatoriile comerciale -Calatorii la studii la marile universitatii ale lumii i-au amploare(BOLOGNA- 1119, RAVENA- 1130,SORBONA -1200,CAMBRIGDE-1209,OXFORD-1214,PADOVA1222,NAPOLI-1224,PRAGA-1348,CRACOVIA-1364,VIENA-1365,KOLN1338,HARVARD-1636). III. TURISMUL IN EPOCA MODERNA EPOCA MODERNA a adus cu sine o dezvoltare si mai accentuata a mijloacelor de transport in toate componentele lor :comfort,viteza,structura, cu mijloace directe si favorabile asupra dinamicii si structurii miscarilor turistice. A aparut astfel posibilitatea transformarii turismului intr-un fenomen cu un oarecare caracter de masa si autonomia turistilor s-a cristalizat tot mai mult turismului de circulatie si s-a dezvoltat baza materiei specifica, in special cea din marele orrse prin hoteluri.

pune bazele conceptiei activitatilor agentiei de voiaj. » In 1878.Turismul a devenit un fenomen de masa. In 1867.a fost hotarator influentat de evolutia.iar prin Aadunarea Generala din 16decembrie 1966. Primele intreprinderi.prin cumpararea in sistem ENGROS si revinderea lor o oarecare reducere a 600 bilete de tren.prin aceasta firma au plecat din ANGLIA spre alte tari 75.in RUSIA ia fiinta prima firma de turism cu numele de « Intreprinderea lui Leopold Lepsan » la PETERSBURG.apar Cluburile Alpine Elvetiene.motel.000 persoane.XIX.Mobilitatea d).pe principii economice in turism apar in 1841. STRUCTURI LA NIVEL CONTINENTAL SI INTERNATIONAL Turismul a fost recunoscut de ONU ca factor de pace si prietenie dintre popoare.dupa care apare OMT.cand englezul Thomas Thaook.a luat fiinta OMT cu sediul la MADRID.etc).complex balnear.ia fiinta Automobil Clubul Francez. In 1970. In 1895. el in a doua jumatate a sec. a dreptului la odihna si la circulatia libera a persoanelor.de dupa al doilea Razboi Mondial.calatoriilor b).S-a dezvoltat turismul pe distante lungi. CURS 2 APARITIA PRIMELOR FORME DE ORGANIZARE A TURISMULUI Inainte de aparitia turismului sub forma sa organizata au aparut aparut diferite structuri de cazare turistica. o zona foarte larga (cabana.prin cresterea continua a nr.in 1869 apare Clubul Alpin German.vila.pornind de la refugii pt.han.peste 20.hotel. In 1925. a organizat prima calatorie turistica cu 300 englezi ELVETIA. Tatra din GALITIA. iar in 1873 Societatea pt.a facut o declaratie asupra drepturilor fundamentale ale omului . .organizatie cu caracter interguvernamental in structura ONU.Amintim aici de acceptarea si promovarea de catre ONU a libertatilor de calatorie ale oamenilor.modernizarea si specializarea diferitelor sisteme de transport si de aparitia in tot mai multe Legislatii si Constitutii ale unor tari . In 1863. In 1885.IV.la nivel mondial ia fiinta Uniunea Internationala a Organismelor de Turism(UIOT). Istoria turismului a retinut tipul de cazare sub forma de han. aceasta data este receptata ca act de nastere pt turismul international. Tot. Dintre practicile turismului contemporan amintim : a).iar in 1996 Societatea Politica de Turism. ETAPA TURISMULUI CONTEMPORAN Turismul contemporan.000 englezi au vizitat expozitia internationala de la PARIS prin firma « Thomas Thook & Sonet. din EGIPTUL ANTIC din Epoca Romana si a casei de oaspeti sau a minihotelului din PALESTINA cu mai bine de 2000 ani in urma.Cresterea volumului de turism si a diversificarii formelor sale de practicare c).

7 mld.dolari -SPANIA 51. -stiintific.9 mld. Acest termen are o utilizare internationala. -uman.dolari -ITALIA 38.potential latin si potential italian.8 mil -CHINA 41 mil -GERMANIA 20.4 mil -MEXIC 20.1 mil -TURCIA 16.7 mld.dolari -AUSTRIA 16.tarie.respectiv potential romanesc.1 mil -REGATUL UNIT 27.dolari -AUSTRALIA 17. -hidroenergetic.dolari -TURCIA 16. Geografii.Astfel.8 mld.6 mil -SUA 46.9mld. -al pietei.posibilitataea de dezvoltarea a unei forte. -FRANTA 75.3 mld.cum ar fi din termeni utilizati de geografie. Exista legaturi stranse intre aceste acceptiuni.care inseamna putere.dolari -FRANTA 46.8 mld. cu sensul de ceea ce se poate produce.astfel de la 25.1 mld.8 mil -SPANIA 52. 1.CONCEPTE REFERITOARE LA POTENTIAL Turismul dispune de o structura proprie si de o terminologie.1mld.dolari -CHINA 33.economic. -de razboi. -de crestere.1 mil -ITALIA 37 mil -RUSIA 19. Topul rimelor 10 tari primitoare de turisti in 2004 :totalul mondial 764 mil.dolari -REGATUL UNIT 33.3mil turisti in 1950 s-a ajuns la 300 mil.forta. -tehnic. in timp ce cuvantul latin potesialism. asa se explica faptul prin care atunci cand vorbim despre potentialul economic al unei .turisti.cat si cele naturale) au in vedere acele elemente care prin valuarea si originalitatea lor starnesc interesul turistilor.dolari -GERMANIA 32. Termenul de potential poate fi : .care este in plin proces de cristalizare.in 1984 si la 842 mil in 2006.9 mil.element pt care utilizeaza denumirea de potential turistic. Termenul de potential isi are originea in latinescul patentia. -informational.o mare parte din terminologia turismului este preluata din alte discipline.deriva tot din patentia. Venitul din turism in anul 2006 a primelor 10 tari : -SUA 85.5mld.In prezent ciclul turistic a atins dimensiuni foarte mari.totusi ele se definesc in mod diferit.dolari. -organizatoric.atunci cand vorbesc despre obiectivele de atractie turistica (cele antropice.

poieni h). care exista in mod virtual » sau « care prezinat o actiune posibila fara sa precizeze daca se realizeaza sau nu ».care impreuna cu infrastructura se constituie in oferta turistica a unei destinatii. specificand in continuare ca « Pt ca potentialul sa fie realizat si valorificat sunt necesare anumite conditii si eforturi ».piscicol).arata ca potentialul in sens fizic este ceva care este redat de Dictionarul de Psihologie.lacurile naturale si glaciare c).datarile tehnice-edilitare si serviciile turistice.potentialul se refera la forta. « ceea ce se poate produce ».Mai pe larg privita.cuprinzand fondul turistic.carstic si vulcanic b). Renumitul Dictionar Larus (1993).paduri.cum ar fi : a).iar cand ne referim la potential hidroenergetic avem in vedere cu totul alti indicatori.Romane acorda termenului te potential si anume : « ceva care are in sine toate conditiile pt realizare. care mentioneaza : « Potentialul reprezinta ceea ce exista latent fara a se mainfesta momentan in actiune ». care exista ca posibiliatate. . Fondul turistic natural in calitatea lui de element de baza a potentialului turistic se compune in general din : I.POTENTIALUL TURISTIC-DEFINITIE Se intelege totalitatea resurselor naturale antropice si cultural istorice.fauna(fond cinegetic. Elemente generate de natura. Ce spun dictionarele ? Prezinta interes acceptiunea pe care dictionarul explicativ al Lb.arata ca potential.precipitatii.reprezinta o categorie de baza a geografiei turistice.clima prin temperatura aerului a apei. Romane Moderne. la putere. a).localitati.cascade.fondul turistic reprezinta totalitatea resurselor naturale si antropice de natura turistica si constituie baza ofertei turistice.litoralele marilor si oceanelor e).etc) f).pesteri g).in aceste definitii rezulta ca potentialul este un termen care exprima un anumit aspect al resurselor “de a dezvolta ceva social util”.rauri si in special malurile acestora d).vai pitoresti si vai cu chei(EX :BICAZ.aceasta natiune care sa aiba in vedere dezvoltarea stiintelor geografice. b).potentiale a unui teritoriu.iar ca substantiv. reprezinta ceva « care nu exprima decat posibilitatea conditionata a unei actiuni ».forme pitoresti de relief glaciar. 2.zone sau tari avem in vedere anumiti indicatori. Astfel.rezervatii naturale si monumente ale naturii i).NEREI.durata de stralucire a soarelui j).in calitate de adjectiv. Dictionarele Lb.defilee.putem afirma ca « potentialul turistic.

Datarile tehnico-ereditare cu elementele lor principale.mijloace de transport g).mijloace de agreement si de distractie f).obiective istorice c).de aprovizionare cu energie electrica si termica -gaze si apa potabila -sistem de canalizare si epurare.Fondul turistic antropic.capacitatile de cazare turistica b).obiective rtistice e).manifestari culturale g).baza tehnica.reteaua comerciala ce deserveste inclusiv turismul d).infrastructura turistica.baza de tratament balnear e).generat de societatea umana in decursul mileniilor se compune din : a). cand vorbim despre problemele tehnice ereditare.avem in vedere: a).obiective etnografice si folclorice d).asezari urbane si rurale k).manifestari si obiective economice j). tratament.manifestari artistice i). SERVICII TURISTICE : -servicii auto -schimb valutar -servicii de cazare.obiective culturale b).compusa din: -caile de comunicatie -cele de asigurare. -servicii bancare -servicii medicale -servicii postale -diverse alte servicii comerciale.II.lucrari de arta.Atunci. .reteau de alimentatie publica c).manifestari sportive h).obiective stiintifice f).hidrotehnice si de comunicatie.materiala specifica.agrement.

bogate in retele hidrografice. Relieful este exprimat printr.Amara si Lacul Sarat c) Namoluri terapeutice de natura diversa:sarapelice Sovata.CURS 3 STRUCTURA SI DISTRIBUTIA POTENTIALULUI TURISTIC DIN ROMANIA Romania dispune de multiple disponibilati de afirmare in plan turistic datorita cadrului natural de o mare diversitate cu o structura variata si un grad de atractivitate ridicat.Bicazului.Mehedinti c) abrupturi calcatoase in Piatra Craiului d) cheii si defilee.Bihor.Sacele.Ocna Mures. -minerale de izvor la Sangioarz Bai. Referindu.Ocnele Mari.ne la potentialul balnear al Romaniei putem remarca prezenta: a) apelor minerale si termale Covasna.Vatra Dornei b) locuri terapeutice ce prezinta unele particularitati cum ar fi fenomene de heliatermie(apa unor locuri sarate se incalzeste la o anumita adancime si datorita incalzirii solare apa de suprafata mai dulce nu permite racirea). . 4) complexiate exprimata de varietatea formelor de relief.ofera conditii pentru o complexa valorificare turistica.Pestera Scarisoara etc.Jiului 2 acesibilitate Datorita prezentei centrale configuratia lor si a numeroaselor vaii si cursuri de ape care ii strabat.Turzii.Calimanesti.se in principal prin bogatia prin bogatia si varietatea resurselor balneare.Slanic Prahova.campii cheii si defilee.Teleaga.In comparatie cu ceilanti munti ai Europei se caracterizeaza prin: 1 diversitate peisagistica a) peisaje alpine si glaciare in Fagaras.fapt ce pune Romania pe locul 3 in Europa.zone antropizate.dealuri si podisuri.Parang.salinitate ridicata cum ar fi la Sovata.fond cinegetic.in acest areal fiind identificate peste 200 de calitati ce dispun de factori naturali de cura ce pot fi utilizate in peste 14 tipuri de afectiuni cu valoare terapeutica deosebita.Caciulata.Ex::Topolnita.Ocnele Mari.Borsec.Vladeasa.Tusnad d)emanatii naturale de gaze terapeutice de tipul mafetelor si solfatarelor specific muntilor vulcanici.Oltulul.fasii de litoral etc.domeniu schiabil.Herculane.Bazna .Cetatile Ponorului.Felix -de turbe descompuse chimic la Vatra Dornei.Turda. ZONA DEALUTILOR SI A PODISURILOR SI SUBCARPATICE Prezinta interes pentru turism impunandu.declarate monumente ale naturii sau rezervatii. MUNTII CARPATI acopera cca 35% din suprafata totala a tarii si reprezinta si principala bogatie turistica.Retezat.Ghetarul de la Scarisoara. 3) bogatia potentialului speologic Peste 10 000 mii de pesteri.unele dintre ele cu o exceptionala valoare stiintifica sau estetica.o larga paleta de forme:munti.Rotnei b) peisaje carstice in Aninei.

fondul piscicol si probabil de agrement pune tara noastra intr.Arges.Mures.Tisa) si interioare(Olt. Prut.fond ginegetic si piscicol.zavoaie de pluta.vegetatie variata(Codrii de stejar de la Letea. -varietate si originalitate peisagistica si faunistica reprezinta una din cele mai importante zone turistice din Romania -elementele turistice definitorii sunt redate de: . .care prin debitul lor peisajele malurilor.stufarisuri) .medical.o pozitie avantajoasa pe plan national si international.reteaua hidrografica si a resurselor balneare prezinta interes pentru turisti.plaje intinse in zona litoralului Sulina.prezenta dunelor de nisip .etc).Petrisor.si salcii uriase.garle.fond cinegetic si piscicol bogat HIROGRAFIA Este reprezentata de o vasta retea de rauri de granita(Dunarea.Litoralul ce se extinde pe o suprafata de 245km prezinta o mare varietate de atractii cu o utilizare diversa cum ar fi: -cura heliomarina -sporturi nautice -odihna si recreere -tratament balneo.Sfantul Gheorghe .fauna piscicola si ornitologica autohtona sau de peisaj cu multe specii ocrotita . ZONA DE CAMPIE Cele mai putine resurse termale de ordin natural.totusi prin arealele faunistice.Praid.Jiu.Siret. Plaja romaniei se diferentiaza de celeante plaje prin: -orientare spre E SE cu o indelungata expunere la soare(10 ore/zi) -coborarea mare cu o panta lina -latimea relativ mare a plajelor -calitatea nisipului -lipsa riscurilor datorate animalelor marine de prada sau a celor de uscat -salinitate relativ redusa a apei -bioclimatul marin caracterizat prin temperaturi moderate DELTA DUNARII -suprafata de 4375km impreuna cu sistemul natural Razim SINOE -se impune printr.Targul Ocna.balti si lacuri alternand cu uscatul respectiv cu grindurile.e)salinele:Slanic Prahova.o retea densa de canale.

spatiul a devenit un segment conceptual al multor stiinte.sistemul solar.profituri sau pierderi. Dictionarul Lb.intindrerea.cum ar fi : a).locul care ne inconjoara.spatiul geografic poate fi redus la un spatiu multidimensional. Intr-o forma mult simplificata.in care se realizeaza functia cea mai semnificativa si originala a TERREI si anume functia biotica sub toate formele si treptele ei de evolutie.portiune din atmosferea c).SPATIUL GEOGRAFIC Un loc aparte este detinut de notiunea de spatiu geografic.miscarea lor. filozofic.prin spatiu se intelege un mediu infinit si tridimensional in care exista lumea inconjuratoare.o ointindere nematginita in care se vad corpurile ceresti. Spatiul este dupa DOREL UNGURAS « mediul in care situam corpurile.v.SPATIUL MISTIC-ca raspuns al sentimentelor.SPATIUL ECONOMIC-asociaza fuluxurile vizibile de materiale produse cu cele invizibile de preturi.SPATIUL ABSTRACT-matematic constrans de limite rigide si supus unor legi axiomatice.SPATIUL AERIAN-portiunea din atmosfera.pozitia. Spatiul geografic exprima o realitate obiectiva care se raporteaza la un sistem de unitati taxonomice superioare(spatiul terestru. perceptiei si imaginatiei la cerintele umane fundamentale. interactiunile dintre ele.care este un spatiu particular de mare complexitate si dinamism.spatiul cosmic) si contine ideea de organizare sistemica cu o serie de subsisteme (subspatii).intinderile lor delimitate. c).costuri. inseparabil de material care are aspectul unui intreg continuu tridimensional si exprima ordinea coexistentei lumii reale.obiectele sau fenomenele. b).De aici se poate deduce ca spatiul reprezinta o intindere nemarginita care cuprinde toate obiectele lumii reale.d. 2. In mod firesc.recreatiei si agrementului in aer liber.p. b).SPATIUL DE LOCUIT-reprezinta spatiul in care o persoana traieste si in care e inconjurat de un mediu considerat familiar.mentioneaza ca notiunea de spatiu reprezinta : a).Acest autor arata ca spatial inseamna pt noi de fiecare data mediul cosmic.in care isi exercita autoritatea statul respectiv e). D. Romane.distanta.TIPOLOGIE 1.NOTIUNEA DE SPATIU In genere.spatial reprezinta forma obiectiva si universala a existentei materiei.SPATIUL VEREDE-categorie functionala din cadrul localitatii sau din zona sa inconjuratoare. d).al carei specific este determinat in primul rand de vegetatie si in al doilea rand de dotari si echipari corespunzatoare odihnei.care prin natura obiectului lor de studiu si a metodelor de analiza au incercat sa descrie si sa inteleaga semnificatia acestuia. cu un numar mai mare sau mai mic de componente si o serie de relatii . Pot fi astfel intelese diferite acceptiuni.CURS 4 SPATIILE TURISTICE-CONCEPT. corespunzatoare granitelor unor tari. f).

criteriul extensiunii(dimensiunii) diferentiaza: .socio-culturale sau industriale. el efectuand prin morfologia sa performanta economica. Prin aplicarea metodelor analitice. Spatiul geografic se poate considera ca un rezultat al suprapunerii unor spatii specializate. Aceste doua tipuri de spatii geografice. d).Astfel.proprietatile spatiului geografic.de consum. Proprietatile topologice se refera la caracteristicile calitative ale spatiului geografic. cum ar fi cele naturale (spatil montan.cat si prin aspecte calitative(proprietati topologice).Unele dintre acestea. f).o alcatuire morfologica individuala.spatiul geografic natural b).care asigura functionalitatea acestuia.deluros. In acest sens putem observa ca orice spatiu are dimensiuni metrice exprimate prin : -suprafete.cum ar fi : a). b). c).agricole).distante.putem sa vorbim despre : a).ca domeniu de activitate.el poate fi impartit in : a).de a se auto-organiza.are proprietatea de a se auto-regla. 4.CLASIFICAREA SPATIULUI GEOGRAFIC Spatiul geografic. Notiunea de spatiu geografic.Astfel.inglobeaza .decurg din marea varietate cantitativa si calitativa a elementelor ce compun spatiul din relatiile si conexiunile locale sau regionale dintre componentele naturale si social-economice. pe care societatea o prelucreaza.forestier.cat si altele mai vechi. fiind stabilite in mod aprioric prin limite administrativ teritoriale sau prin delimitari subiective. 3.volume. Geografii anglofoni.spatiul geografic e concret. prin luarea in considerare a unor criterii pot conduce la diverse clasificari.In acest context.coerenta permite cuantificarea (masurarea) proceselor specifice spatiului geografic. prin natura componentelor.inclusiv o structura ierarhica.PROPRIETATILE SPATIULUI GEOGRAFIC Spatiul geografic se caracterizeaza.dar si ca instrument conceptual de lucru. in functie de scolile geografice care au abordat fenomenul. e).fiind aparuta in anii 60.stabilite intre acestea. irepetabil.este neomogen. ce impune o serie de restrictii de care trebuie sa se tina seama.atat trasaturile actuale. desertic) sau cele sociale-economice(spatiul de munca.considera spatiul drept un mijloc de productie (forta de productie).umanizat.poseda o anumita structura.care rezulta din bogatia componentelor lui.dar divizibil structural. atat prin proprietati dimensionale (metrice).apreciata ca materie prima.stepic.comerciale. Astfel.XX a capatat nuantari.spatiul geographic antropizat .ca sistem global se constituie in obiect de studiu pt geografii.de campie.geografii francofoni considera spatiul geografic ca fiind suprafata terestra utila si amenajata de societate.al sec.complexitatea si coerenta spatiului geografic.

criteriul functional ce defineste: -spatiile urbane si rurale -spatiile industriale.turismului.verzi.SPATIUL TURISTIC Specialistii din domeniul geografiei.montane.v. urbane. Prin luarea in considerare a unor criterii de ordin calitativ si cantitativ.clima.de prezenta unei baze tehnico-materiale specifice.precum si de sistemul investitional aplicat domeniului. D. b).productive si recreative.vegetatie.Pornind de la formele de amenajare turistica a spatiului.unde activitatea turistica se deruleaza in paralel cu alte activitati.caracteristicile functionale ale spatiului turistic d).regionala. Teritoriul ROMANIEI a impus cateva spatii turistice cu o mare putere de atractie :litoral.DELTA DUNARII. 5.culturii sunt aproape unanimi in aprecierile ce le fac asupra spatiilor geografice.cum ar fi : a).rurale.agricole -spatiile turistice -spatiile verzi.de agreement.apa.pot crea spatii turistice de diferite tipuri si de dimensiuni varabile.nationala. In paralel si intr-o mai larga masura. . Conturarea spatiilor turistice.de importanta locala.criteriul tipurilor majore de relief: -spatiul muntos -spatiul deluros -spatiul de campie -spatiul deltaic c). Viata a demonstrat faptul ca intre spatiile turistice specializate si cele polivalente exista o complementaritate. turistic.specializare sau diversificare. indispensabila productiei si consumului turistic. periurbane.caracteristicile diverselor amenajari turistice c). Putem vorbi despre spatiile turistice balneare.depinde de raporturile dintre cererea si oferta turistica. pot fi identificate anumite modele si variante de spatii turistice.generatoare de fluxuri turistice.in decursul anilor.pornind de la « spatiul privit » la « spatiul consumat » combinatiile ce pot rezulta din utilizarea factorilor geografici (relief.prezenta spatiala a turismului b).exista spatii turistice polivalente.lacustre.spatiul montan si premontan.economiei.in corelatie cu factorii de atractie turistica au aparut si s-au dezvoltat pe teritoriul tarii noastre spatii turistice specializate.d. Spatiile turistice sunt sisteme determinate de existenta unui potential turistic natural sau antropic. MAREA NEAGRA.termale. de la tipul de clientela.continentala si mondiala.-spatii continentale -spatii nationale -spatii regionale de diferite tipuri -spatii locale.p. Aceste spatii prin dezvoltare .unde turismul reprezinta principalul activ economic de ocupare a spatiului.in sensul ca ele prin potentialul de care dispun sunt purtatoare de activitati turistice.fauna) sunt deosebit de mari.Astfel.specificul componentelor geografice.

atunci cand vorbim de localizare avem in vedere « fixarea in spatiu » adica “limitarea sau restrangerea la un anumit loc sau spatiu”. In ultimul timp sunt creionate tot mai bine unele activitati turistice.prezenta infrastructurilor si a fortei de munca) si chiar pe cea a serviciilor cum e si turismul. Atunci cand avem in vedere activitati care se desfasoara pe pamant.iar apoi o cuprinde si sfera industriala(amplasarea intreprinderilor in raport cu sursele de materie prima. care au effect asupra luarii unor decizii .LOCALIZAREA ACTIVITATILOR TURISTICE In genere.aer.AMENAJARE SI DEZVOLTARE Avem trei termeni care exprima o anumita relatie de interdependenta.Privita din acest punct de vedere problema suntem feriti de a cadea in confuzii . Locurile unde se desfasoara activitatile turistice sunr dintre cele mai diverse : uscat. CURS 5 POLITICI TURISTICE DE AMENAJARE SI DEZVOLTARE 1.in toate tipurile de localitati.de scop si de loc.intre notiunea de strategii.avem in vedere ansamblul de mijloace si metode utilizate in conceperea derularea si finalizarea activitatii turistice.CONCEPTUL DE POLITICI. cum ar fi in cazul nostru: TURISMUL.si anume politici turistice. Localizarea activitatilor turistice reprezinta aplicarea unui principiu general la o activitate specifica.in timp ce strategiile pe un termen mult mai lung.apa. Cand avem in vedere activitati turistice care se pot desfasura pe apa putem intalni cel putin trei situatii :pe apa. deoarece cele trei notiuni au campuri de actiune oarecum definite si anume : -tactica are in vedere decizii pe termen scurt. tactica si politica.care se desfasoara in aer si anume doua situatii : -activitati care se desfasoara in spatiul atmosferic -activitati din spatiul cosmic. Cand folosim insa notiunea de « politici in turism ».Initial.in functie de distanta dintre locul de productie si piata de desfacere.analizele au vizat localizarea optima a culturilor agricole.cu pietele de desfacere .Toate aceste trei conditii sunt legate intre ele de elemente de miscare. Teoria localizarii care s-a dezvoltat foarte mult in ultimul timp.cat si in exteriorul acestora. Asa cum se cunoaste sunt trei conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pt a putea fi definita ca TURIST :de timp.sub apa si pe malurile apelor.analizeaza factorii care determina localizarea active-economica.acestea se pot derula pe toate formele de relief.amenajare turistica si dezvoltare a turismului. -politica se refera la acele obligatii sau conditii.6. de deplasarea persoanelor de la locul de domiciliu la cel de petrecere a timpului liber.

care inseamna atat construirea unei singure facilitati turistice(un hotel).de distributie. Termenul de dezvoltare turistica poate capata sensuri diferite.Cel de-al doilea cuvant cheie este cel de amenajare turistica.a mari.de promovare).etc.cresterea vanzarilor.cat si un process de lunga durata cu privire la crestere in infrastructura sau la economia turistica. realizarea unei politici a pretului este dificila si aceasta va trebui dezvoltata prin planul de marketing.De aceea.-strategia are ca principal obiectiv alegerea pietelor. Notiunea de politica poate fi utilizata in turism cu diverse acceptiuni: -politica de amenajasre turistica a teritoriului -politica de dezvoltare a turismului intr-o anumita localitate.care va reflecta segmentele de piata ce trebuie atinse. pretul competitiv.ne gandim la un ansamblu de linii directoare pe care trebuie sa le urmeze o firma de turism in scopul vanzarii produselor sale.prin amenajare turistica intelegem un proces dinamic.intr-un sens larg prin amenajare intelegem actiunea de a pune in ordine.loc sau spatiu se executa de obicei dupa efectuarea unor studii si cercetari care au in vedere optinerea celei mai bune utilizari a resurselor turistice. cum ar fi : -dezvoltarea capacitatilor de primire turistica -dezvoltarea miscarii turistice -dezvoltarea bazelor de tratament balnear -dezvoltarea infrastructurii specifice -dezvoltarea durabila a turismului. in functie de latura activitatii la care se refera. amenajarea spatiului in zonele turistice reprezinta un proces dinamic si complex. . Tot in inteles larg.a extinde.a creste.penetrarea lor. precum si imaginea pe care o firma doreste sa o aiba.Nu putem sa vorbimdespre utilizarea unor instrumente de marketing(politica de pret.complex de organizare stiintifica a spatiului turistic.a se afla in progres.atunci cand ne fixam ca obiectiv sa stabilim o anumita politica de marketing.adoptate de firmele turistice sunt :pretul de prenetrare a pietei.a aranja. In momentul in care avem in vedere politica de pret. Amenajarea turistica a unui punct. Pornind de la aceste acceptiuni. De exemplu. Dezvoltarea turistica este un termen a tot cuprinzator.de prêt.fara a avea in vedere ampla problema a amenajarii stiintifice a spatiilor turistice. a intocmi ceva rational.datorita naturii perisabile a multora din obiectivele turistice.deci a fi in evolutie.luand in considerare relatiile dintre mediu si colectivitatile umane.nu putem sa vorbim despre dezvoltarea activitatilor turistice fara sa avem in vedere in primul rand procesul de amenajare turistica a spatiului in care turistii isi petrec vacantele. Cele mai utilizate politici de pret.aproape automat ne gandim la modalitatea de stabilire a modului de evolutie a pretului pt un produs turistic sau o gama de produse in contextul obiectivelor generale ale firmei. In turism. a influentei zesonalitatii si a concurentei de pe piata.regiune sau zona -politica de marketing.Practic.precum si toti factorii care influenteaza aceste relatii.Astfel.prin a dezvolta intelegem actiunea de a spori.

prin ampalasarea stiintifica a acestora se contribuie la mentinerea naturaletei cadrului natural.pastrarea unui raport optimal intre dotarile si echiparile turistice din teritoriu si nevoia de pastrare curata a mediului. atat o dezvoltare continua.localitati. b). Structura zonelor turistice trebuie conceputa ca un sistem multifunctional.cat si modoificari corespunzatoare evolutiilor de pe piata. Aceasta urmareste valorificarea resurselor specifice. iar calitatea produselor sau serviciilor oferite de firma nu este cea mai atragatoare. Repartitia spatiala a dotarilor trebuie realizata prin mentinerea unor proportii corespunzatoare pt a pastra calitatea resurselor turistice.ingloband o serie de subsisteme (subzone. Conceptul de amenajare turistica are in vedere: a).puncte si obiective turistice). e).amenajarea turistica este parte componenta a procesului de sistematizare si se integreaza in sistemul de ansamblu al turismului romanesc . b).gama produselor sau serviciilor oferite este restransa.amenajarea turistica trebuie conceputa intr-o viziune sistemica.venituri.In acest din urma caz(dezvoltarea durabila) avem in vedere modul de dezvoltare a activitatii turistice.care sa impuna.Din acest motiv. stimuleaza cresterea activitatii turistice.fiind considerata ca sistem recreativ socio-spatial. care consta in incercarea de vanzare a noi produse sau servicii pe pietele existente. In sens demn de retinut este cel de dezvotare a produsului turistic.Aceasta optiune strategica este de preferat atunci cand: a). 2.iar diversificarea lor ar avea influente asupra cresterii numarului de turisti din zona.sau intre diferite sisteme(zone)se stabilesc legaturi functionale de cooperare.cum ar fi : -pozitia in teritoriu -caile de acces -valoarea resurselor turistice -dotarile cu baza tehnico-materiala specifica -populatie .pe piata exista o concurenta mare. c).TIPURI DE AMENAJARE TURISTICA Amenajarea turistica a spatiului geografic este un proces complex cu o probelematica ampla incluzand solutii de stimulare a circulatiei turistice si de asigurare a integrarii . d).AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI Reprezinta o parte componenta a politicii generale de organizare si amenajare a teritoriului.pt cresterea eficientei economice si sociale a investitiilor intre subsistemele aceluiasi sistem.regiunea turistica). care are in vedere mentinerea capacitatii de reproducere a resurselor turistice.imbunatatirea si conservarea conditiilor de mediu in zonele in care se amenajea activitati turistice.asigura armonizarea dezvoltarii echilibrate a zonelor tarii in consens cu natura resurselor de care dispune. 3. La conturarea unei zone turistice se iau in vedere o serie de elemente. unitatea taxonomica de amenajat (zona.

atunci cand localizarea se integreaza intr-un ansamblu de conditii si obiective(zone cu monumente. c). Daca avem in vedere dimensiunile si raspandirea in teritoriu a resurselor turistice.d.amenajare bazata pe unicitatea prestatiei determinata de caracterul limitat al resurselor turistice.izvoare ).echivoce.astfel : -organizarea si amenajarea spatiilor litoral-balneare -organizarea si amenajarea spatiilor balnear-termale si balneo-climaterice -amenajarea spatiilor montane -amenajarea spatiilor de tip verde(agroturism) -amenajarea siturilor istorice si arheologice -amenajarea parcurilor si rezervatiilor naturale -amenajarea zonelor periurbane.d.precum si de corelatiile posibile intre acestea pot fi stabilite urmatoarele tipuri de amenajare turistica: a). Cand se stabileste o strategie de amenajare turistica se are in vedere mai multi factori : -resursele turistice naturale si antropice si gradul lor de valorificare.cererea este cea care dicteaza tendinta de amenajare turistica.pt zonele turistice omogene cu o larga intindere.se apeleaza la liniile specializate. Prin luarea in considerare a trasaturilor caracteristice ale unei zone.o extindere a pietei pe care opereaza o imbunatatire a imaginii proprii sau a lucrarii pe care o are.care se adreseaza unui cerc larg de turisti potentiali. mediu si lung.turismului in economia teritoriului.luand forma unor statiuni sau centre turistice.care atrag atentia unui numar mare de persoane.univoce.turismul integrandu-se in actiunea de « crestere a tertiarului ».tehnologii si etape de elaborare si realizarea noilor proiecte. In functie de natura spatiului geografic.resursele materiale umane si financiare.solutiile de amenajare turistica se diferentiaza. c).In acest caz. -obiectivele politice si economice pe termen scurt. Obligatia intocmirii acestui plan de actiune revine conducerii firmei. b).fie pt imbunatatire a liniilor de actiune.localizarile turistice pot fi : a). d). intelegem o modalitatea de actiune conceputa si menita sa atinga un scop bine definit.p.amenajarea complexa cu o infrastructura dezvoltata si o diversitate de unitati turistice.fie pt confruntarea ideilor.Atunci cand avem in vedere o firma oarecare. BRASOV).atunci cand amplasarile sunt legate de existenta unui singur obiectiv de atractie turistica cu o valoare aparte ce polarizeaza cererea. iar pe de alta. desfasura activitatea cu scopul tinta de a obtine profit. b).STRTEGII DE AMENAJARE TURISTICA Prin strategii.v al bazei tehnico- .amenajarea turistica polivalenta cu o diversificata paleta de servicii.iar in unele cazuri. -rezultatele obtinerii in domeniul turismului pana in acel moment.dar fara o anumita particularitate. 4. metode privind selectia si delimitarea zonei. . notiunea de strategie se defineste printr-un plan conceput pt a fixa si detalia modul in care isi va derula.aferente turismului.plurivoce.caracteristica zonelor ce au atins un nivel mai ridicat de dezvoltare economica.amenajarea suprastructurata.(ex.

geologia.principiul integrarii armonioase a constructiilor(echipamente turistice si infrastructura) cu conditiile naturale.materiale specifice.strategiile de amenajare turistica pot fi : a).pe termen mediu(3-5 ani).acest principiu urmareste asigurarea unei activitati eficiente directe si efecte pozitive asupra celorlalte ramuri de activitate. d).principiul corelarii activitatii si receptiei secundare.principiul functionalitatii optime a intregului sistem de retele.Pt a inlatura fenomenul de respingere si pt o localizare turistica rationala e nevoie de relatii de interconditionare intre :turisti si localnici. care pot consta in : -valorificarea potentialului turistic -diminuarea efectelor sezonalitatii -echiparea teritoriului cu dotari functionale tot timpul anului -atragerea unui numar mare de turisti -largirea ariei geografice de provenienta a turistilor -cresterea eficientei economice si sociale a activitatii de turism -amplificarea formelor de manifestare a turismului -pastrarea si conservarea mediului inconjurator .ce vizeaza amenajarea unor noi puncte.care pornesc de la studii de detaliu si se incheie cu explicatia economica a zonei la care se refera.in acest sistem structurarea zonei turistice trbuie sa asigure un acces direct. e).principiul flexibilitatii sau al structurilor evolutive.infrastructura. Statiune turistica.ecologia.principiul rentabilitatii directe si indirecte.care presupune dezvoltarea corespunzatoare a dotarilor cu caracter recreativ pt a stimula turismul de tip activ.locurile de plimbare si agrement. f).principiul interdependentei retelelor. la care contribuie economia si organizarea turismului.statiuni.geografia.directie de moment impusa de cererea turistica b).prin care se urmareste integrarea fluxurilor sociale.arhitectura.spatii verzi. -circulatia turistica si rezultatele economice obtinute.etc.usor si comod spre toate componentele retelei turistice(obiective turistice .pe termen scurt(1-2 ani).stiintele naturii.de pilda va fi conceputa ca un sistem integrat in interiorul caruia sunt repartizate : zone de cazare. Pe baza acestor elemente se stabilesc obiectivele principale ale strategiei de amenajare turistica. c).ceea ce ar insemna ca dotarile din zona turistica trebuie sa se prezinte sub forma unui sistem polifunctional.capabil de a raspunde la exigentele cereri.psihologia.PRINCIPII ALE PROCESULUI DE AMENAJARE TURISTICA In literatura de specialitate sunt prezentate multe principii de baza in procesul de amenajare turistica a teritoriului : a).Amenajarea turistica a teritoriului trebuie sa priveasca aceasta actiune in . Amenajarea turistica a unui teritoriu este o actiune interdisciplinara. b). In functie de principiile amintite.locurile de parcare a mijloacelor de transport.servicii).pe termen lung(6-10 ani).cu dezvoltari si modernizari ale spatiului amenajat c). 5. Amenajarea turistica a unui teritoriu se integreaza in amplul proces de punere a lui in valoare.sociologia.

Scopul unor asemenea amenajari este dublu estetic dar si pentru umbra.cunoasterea vegetatiei locale.Se impune respectarea unei armonii intre cladiri.rezistenta 2 de calitate a instalatiilor:apa incalzire climatice 3 de facilitate a circulatiei in conditii de pericol -norme de calitate a echipamentelor turistice care sunt definite atat la scare nationala cat si regionala si se regasesc in toate structurile de primire turistica prin norme de clasificare si intretinere.de constructie. -ingineria infrastructurii care trebuie sa corespunda normelor internationale pentru a putea garanta securitatea si calitatea mediului -ingineria constructiilor turistice impuse de un set de norme de securitatemondiale cum ar fi: 1 respectarea reglementarilor tehnice. Norme de amenajare turistica a teritoriului Se inscriu in conceptul de dezvoltare durabila si sunt grupate in mai multe categorii: -planificarea locatiilor care se refera la amplasarea echipamentului si sistemelor turistice in afara ariilor cu risc natural. Aceste norme se regasesc la OMT .cai ferate.social.partii de schi. .pe baza carora se obine licenta de functionare la categoria respectiva. 8 configuratia acoperisurilor care influenteaza aspectul constructiilor 9 utilizarea mat de constructii locale 10 respectarea conditiilor climaterice 11 adaptarea constructiilor turistice pentru primirea bataranilor si a persoanelor cu deficiente motorii -amenajarea peisagistica si estetica a echipamentelor turistice si a siturilor confera un aspect atragator estetic si relaxant.aeroporturi) 4 amenajarea parcarilor pe exteriorul cailor de acces 5 spatiile de acces la plaje.pt obtinerea unui echilibru dinamic.protectie contra intemperiilor.in reglementarile din Romania.mentinerea unui echilibru intre constructiile si spatiile verzi -dorme de dezvoltare aplicabile in realizarea echipamentelor si instalatiilor turistice cum ar fi: 1 densitatea constructiilor in raport cu ariile de recreere 2 limitarea in inaltime a cladirilor in raport cu mediul natural cu arhitectura locului pentru o armonioasa incadrare in teren 3 retragerea cladirilor si amplasarea lor fata deelementele generale ale stilului(artere rutiere.spre bazele si sursele de tratament 6 reglementari referitoare la secutitatea fizica a turistilor 7 respectarea stilurilor arhitecturale traditionale.locale.in cadrul sistemului general al turismului si in stransa legatura cu celelalte sisteme(politic.nationale.mod sistemic.economic).mascarea unor elemente mai putin placute.

echipamente si instalatii sanitare necesare celor gazduiti. CURS 6 OMOLOGAREA STRUCTURILOR TURISTICE In legatura cu notiunea de statiune turistica.Sunt clasificate in: -statiuni turistice de interes national -statiuni turistice de interes local Pentru a fi atestata ca statiune de interes national sau local.Statiuni turistice si dezvoltarea turismului Prin statiune turistica se intelege o asezare dotata cu structuri de primire turistica.care dispun de resurse naturale si antropice.un anumit scop.o zona cu conditii climaterice ce favorizeaza tratarea unor boli si fortificarea organismului -statiuni de litoral loc situata pe tarmul marii dotata corespunzator cu instalatii pentru petrecerea unui sejur. Criteriul cadrului natural impun lacalitatii care direste sa fie atestata un numar de 3 conditii obligatorii pentru ambale categorii de statiuni 1 amplasament in cadrul natural pitoresc fara factori poluanti .localitate situata intr.este cea de noriune omologata pentru functionarea intr.trebuie omologate si clasificate in functie de conditiile pe care le asigura.localitatea sau parte a unei localitati cu functii turistice specifice.factorii naturali de cura si calitatea mediului -accesul si drumul spre statiune -utilitati urbane edilitare -structuri de primire La randul lor fiecare criteriu include o serie de elemente obligatorii dar care in acelasi timp fac si de partajerea intre cele 2 tipuri de statiuni.delimitata pe baza documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism cf legii si care indeplinesc o serie de categorii minimale: -cadrul natural.In Romania ca in toate tarile de destinatie turistica statiunile pentru a putea functiona legal.in care activitatile economice sustin exclusiv realizarea produsului turistic. -statiuni pentru sporturi de iarna localitate in zona montana dotata cu echipamente specifice -statiuni termale localitate situata in zona izvoarelor termale cu propietati terapeutice in tratarea unor afectiuni -statiuni de cura de struguri localitate pe teritoriul careia se cultiva vita-de-viesi unde turistii pot urma o cura consumand-i. -statiuni climaterice .in functie de conditiile naturale si de scopul prin care au fost construite statiunile se impart in: -statiunea balneara .localitatile ce dispun de instalatii pentru tratamentul balnear cat si in care resursele naturale existente sunt utilizate pentru vindecarea unor boli.

doteri tehnice pentru exploatarea si protectia resurselor minerale terapeutice. Baile Baita.Saturn. Referitor la criteriul utilitatilor urbane-edilitare acestea includ un nr de 11 conditii: 1 spatii comerciale pentru activitati de prestari servicii(banca. Stana de Vale.Baltatesti..amenajarea si iluminarea lacurilor de promenada.Praid-Sacele.Herculane.Mangalia. Harghita.Sarata.Venus.harti si alte elemente) Anexele de specialitate(documentatia de urbanism sau de amenajare teritoriala) Autorizarea pentr-u a desfasura activitati economice in turism Pentr-u a putea introduce o locuinta sau un alt imobil in circuit touristic ca pensiune tutistica personala fizica se poate autoriza dupa cum urmeaza: • Persoana fizica autorizata .canalizare si energie electrica. Timisul de Sus. Sali de spectacole.Sinaia.2 existenta studiilor si documentatiilor care atesta prezenta si valoarea factorului natural de cura 3 consituirea perimetrelor de protectie ecologica. .Campullung Moldovenesc.Mamaia.inclusiv terenuri de sport -terenuri de joaca pentru copii -parc amenajat -numar minim de terase turistice marcate -baza de valorificare a resurselor naturale terapeutice daca esta cazul -amenajari si dotari pentru plimbari sau practicarea sporturilor nautice -localitati pentru practicarea skiului sa aiba cel putin 2 partii de schi omologate si mijloace de transport pe cablu -localitatile de pe litoral trebuie sa dispuna de plaje si amenajari.Tusnad.Baile Turda.Buzias.conditii obligatorii pentru stat de interes national.asistenta balneara.Buzau .hidrologica si sanitara a factorilor naturali Conditiile de acces impun: -drum rutier modernizat -transport in comun si gara care deervesc stat precum si trenuri cu regim de rezervare a locurilor care sa opreasca in garile care deservesc stat.Baile Felix. Hot de Guv 1122 retine 29 de statiuni de interes national(Busteni.apa curenta.magazine).conferinte.Predeal.Ocna.Giurgiu.Tg.Calimanesti.Snagov.Costinesti.Borsa.Soveja.Sali de intretinere -amenajari si dotari pentru relaxare in aer liber.Moneasa. Criteriul al 4lea STRUCTURI DE PRIMIRE include un nr de 10 conditii: -numarul minim de locuri in structuri de primire turistica clasificate fara campinguri -amenajari si dotari pentru servicii de revigorare in spatii construite.Eforie N si S.schimb valutar.Borsec. Voineasa)si 36 de statiuni de interes local(Bazna.Sacelu Documentatia pentru atestarea statiunilor turistice se intalneste de autoritatile administratiei publice locale si cuprinde: • Memorii de prezentare • • Piese desenate(incadrare in planul baristic general.asistenta medicala si salvari.

iar persoana care asigura conducerea . Actele necesarepentru persoanele fizice si asociatiile familiar care se depun la primaria locala: • • • • • • • • Cerere tip Rezervarea denumirii la registrul comertului Certificate fiscal Copie de pe actele de identitate Actele pt.31/90privind societatea comerciala. care atesta pregatirea profesionala LICENTE SI BREVETE DE TURIST HG 238/2001 privind conditiile de acorda licentei si brevetul de turist Acest articol prevede ca: • Agentiile de turism I. personae fizice si asociatii familial in legea nr.o inregistreze in deplin condiilor sanitar-veterinare Copie de pe doc.• • Ca asociatie familial Ca societate comerciala Persoana fizica sau juridical care desfasureaza activitati economice trebuie sa detina autorizatia si certificatul de inregistrare eliberate conform legii 300/2004 pt. domiciliul sau rezidenta Certificate medical Declaratia tip ca baza pe care el o vrea s.si pot desfasura actiuni de aferte comerciale si vanzare a serviciilor si a pechetelor de servicii turistice dar asta fiind numai in baza licentei de turist emise de Ministerul Turismului.

CERTIFICATE DE CLASIFICARE H6 1328/2001-privind clasificarea structurilor de primire turistica arata ca: • Acesta indifferent de forma de proprietate si organizare se clasifica in functie de caracteristicile constructive de calitatea dotarilor si serviciilor prestate Clasificarea se face de catre Ministerul Turismului care elibereaza certificate de clasificare DOCUMENTELE NECESARE • Cerere de eliberare a certificatului • • • • • • • • Certificate constatator de la Registrul Comertului din care sa rezulte obiectul activitatii Certificate de inregistrare la RC Schita privind amplasare unitatii Schita privind structura .amplasarea si nominalizarea camerelor Fisa privind incadrarea nominala a camerelor si a spatiilor de alimentare publica Avizele specific privind amplasamentul si facilitate obiectivului emis de Ministerul. • Licenta atesta capacitatea titularului de a comercializa servicii turistice in conditiile de calitate ai siguranta iar brevetul de turism atesta capacitatea profesionala a persoanei fizice care asigura conducerea agentiilor.operative a unei agentii de turism sau a unei structure de primire turistica trebuie sa posede brevet de turism .Tr Copie dupa brevetul de turism Copie dupa actele de clasificare a personalului TIPURI DE STRUCTURA DE PRIMIRE CU FUNCTIE DE CAZARE • Hoteluri de 1-5stele • • Hotel apartament 2-5st Moteluri 1-3st .

specializat 1-2 st Restaurant cu program artistic 3-5st Barul de noapte 3-5st De zi 2-5st • • • • Café bar si cafenea Fast food Cofetarie Patisserie .• • • • • • • • • Hoteluri pt tineret 1-3st Vile 1-5st Cabane turistice de vanatoare si pescuit 1-3st Sate de vacant 2-3st Campinguri 1-3st Popasuri turistice 1-2st Pensiuni turistice urbane 1-5st Pensiuni turistice rurale1-5 margarete Nave fluvial maritime 1-5st TIPURI SI STRUCTURI DE PRIMIRE CU FUNCTII DE ALIMENTATIE • • • Restaurant de tip classic.

agreement).n altul.TURISMUL SI ASEZARILE OMENESTI Turismul prin actiunile pe care le inglobeaza exercita o putere asupra asezarilor omenesti cum ar fi: • Functiile asezarilor.asezarile omenesti ofera dotari pentru atractii (muzee. .si consuma timpul touristic in acea localitate.asezarile omenesti ofera dotari pt.turismul contribuie la extinderea unor asezari la configuratii peisajului rural si urban. La randul lor turistii i-si aduc o contributie de cele mai multe ori asupra localitatilor urbane si rurale.Astfel intre turistii si asezarile omenesti sunt raportate tipul directe determinate in principiu si de faptul ca:turismul contribuie si la crearea de noi asezari ca urmare a dezvoltarilor acestor activitati.turismul impune aparitia unor dotari specific in vatra localitatii.asezarile omenesti in special cele urbane reprezinta puncte principale de sprijin pt. In general LITERATURA DE SPECIALITATE AFERENTA a asezarilor turistice structureaza cateva tipuri: • Statiuni balneare • • • • • • Asezari isolate montane Asezari de transit touristic Orase turistice Localitate de pelerinaj Sate turistice Statiuni climaterice Multe din asezarile turistice sunt asezari sezoniere cu exceptia altora in care datorita factorilor naturali de cura utilizarea lor e aproape continua Functia turistica a asezarilor se incadreaza de regula in cadrul celorlalte functii rezidentiale si productive.un sens si.raporturile asezarilor cu mediu Intre turism si asezarea omeneasca exista o stransa corelatie care se manifesta cu intensitate sintr.fluxurile turistice. pot avea rol de atractie sau de frana a activitatii.Astfel asezarea omeneasca reprezinta rezervorul de unde se formeaza curentii turistici in parallel cu obiectivele si atractiile turistice pe care numeroase localitati le poseda.cetati)si sejurul touristic(cazari.turismul impune uneori restrictii prin inchiderea circulatiei pe anumite zile. Functia turistica a unei asezari este redata de nr mai mare sau mai mic de turisti care o viziteaza si care.asezarile omenesti prin structura forma.atractie si sejur touristic.perioade.masa.si peisaje. Raportul touristic a fost indelung dezbatut de elementele definitorii ale acestor inflatii.fizionomia acestora.

diverse si de mare valoare istorica. 6670 pe locul I Nilul urmat de Amazon cu 6387 km. monumentelor istorice si de arta.Sinaia. constructiile tehno economice. Capra si Balea in Fagaras. Urmele acestie civilizatii. Bucurestiul vechi) 2.Functii turistice complementare:Bucuresti. Ana) de baraj natural (lacul Rosu din Hasmas). si Sarmisegetusa) c)cetatile (castrele romane de la Drobeta.etc.. traditiile popolare. Un rol deosebit de important in turism il reprezinta clima. Pe . in diversele ei forme de exprimare mult vestite in intreg spatiul locuit de romani. Callatis) datand din sec VII-VI inainte de Hristos b) cetatile dacice din muntii Orastiei (Gradistea Muncelului. 3500 de lacuri raspandite pe cuprinsul tarii multe dintre ele de tip glaciar ( Bucura si Zanoaga in Retezat.a) cetatile grecesti de pe tarmul Marii Negre( Histria.. Un loc aparte in ceea ce priveste reteaua hidrografica este detinut de cele aprox.Calimanesti Aceste functii domina structura asezarilor si influienteaza fizionomia acesteia b). CURS 7 DUNAREA.Alba Iulia.9tari si4 capitale cu lungimea de 2864 de km 1075 pe teritoriul Romaniei cu unj bazin hidrografic de 33250 km². Costesti.Dupa lungime este al 13 de pe glob. Apullum. Potaisa sau Turda. vegetatia si fauna.. 30 de baraje. in Europa Volga este pe primul loc cu 3534 km urmat de Dunare Raul Dunarea are aproape 300 de afluienti. 114 poduri rutiere. cai ferate si conducte.Functii turistice echilibrate in raport cu celelalte fct c). Tomis . evenimentele cultural artisice.urbane:Predeal.monumente istorice de arta si arhitectura carcterizata prin varietate si originalitate datand din diferite perioade istorice: . Din randul acestora retinem atentia doar asupra vestigiilor arheologice. Targoviste. Astfel vestigiile arheologice pe care le poseda Romania sunt numeroase. Potentialulu turistic antropic: tara noastra dispune de un variat bogat si valoros potential antropic rezultat al civilizatiei de peste 2 milenii a poporului roman in acest spatiu. Suceava. Pt turism cele mai importante sunt: 1.. mijloc de transport viata subacvatica(resusurse de peste).. principal se gasesc amenajate 40 de bazine portuare.Evolutia fluxurilor turistice nu are un character singular ci se incadreaza evolutiei celorlalte functii ale localitatii respective. Napoca) d)cetatile medievale din epoca timpurie sec XI-XII (Biharia Severin) si din epoca moderna sec XIX-XX (Neamt.orasele pot fi impartite in 3 categorii dpdv al functiilor turistice pe care o indeplinesc: a). Sighisoara.Functii turistice de baza in raport cu celelalte fct. Lala si Buhaiescu in Rodnei) si de tip carstic (Zaton in Mehedinti Vintileasa in Vrancea) de tip vulcanic (lacul Sf. Importanta ca resursa de apa.

PiatraNeamt.obiective economice cum ar fi amenajarile hidroenergetice. ale lui Stefan cel Mare din Iasi. istoria culturii. in tara nr obiectivelor antropice de atractie turistica se ridica la: -511 monumente si ansambluri de arhitectura(35 de cetati. b)creatia artistica reprezentata prin productia mestesugareasca. 70 cladiri civile urbane. edificii religioase) mori. Pe total. serbari(a muntelui. conace si palate. Biserica Neagra din Brasov. baraje. dans. teatrele national din Bucuresti. Moldovita si Arbore) b)bisericile din lemn din Maramures sec XVIII Bogdan Voda. si international. porturi. Humor. si a stiintei. porti. ale filmului. Bucovina. Mausoleul de la Marasesti. Marginea in Sv.a)manastirile pictate in fresca din Bucovina sec XV-XVI (Voronet. Palatul Culturii din Is si cel din Tg Mures. targuri si festivaluri. pictura pe sticla. 22 biserici fortificate. statuia lui Ovidiu din Ct. tesaturi. lacuri de acumulare. Ghica. 1834. etc. e)edificii religioase.etc. b)reteaua de muzee si case memoriale care sunt in nr de peste 450 in Romania de diferite profile: stiintele naturii. Surtesti. operele din Bucuresti. Suceava. etc. Ansamblul Sculptural a lui Brancusi dinTg. Sucevita. -ceramica. istoric etnografic. Cerbul de aur. Alba si Is.Peles-Sinaia. 15obiective de arhitectura populara. 27 castele. Arcul de Triumf din Bucuresti. Cj. drumuri. Tm.localitati urbane si rurale care prin pitorescul cadrului natural sau prin frumusetea caselor devin atractive. monumente si statui. Oboca in Olt. Catedrala RomanoCatolica din Alba Iuila. de artizanat. targuri. teatrelor. viaducte. Cula Poienaru din Almaj) d)castele si palatele: Bran. Vaslui si Podu Inalt) 3. Mogosoaia. Mamaia. Biserica Curtea de Arges. Calinesti c)biserici si cetati taranesti fortificate din Transilvania( Rasinari. centrale hidroelectrice pe canale de navigatie cu ecluze. Biertan) si Oltenia( Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneti. Bacau. poduri. Maramures. artei. etc -port popular. Trei Ierarhi din Iasi.muzeul de stiinte din Is primul din Romania 1915-Bojdeuca lui Creanga-Is prima casa memoriala din tara c)evenimentele culturale detipul festivalurilor muzicale (George Enescu. national.institutiile si evenimentele cultural artistice care isi au sediul sau se desfasoara in principalele localitati ale tarii si care sunt in acelasi timp si obiective de atractie turistica: a)edificiile unor institutii culturale. 81 de biserici din lemn. 6. specific.port. a)arhitectura si tehnica populara(case. . istoria tehnicii. bibliotecile din Oradea.arta si traditia popolara prin originalitate. bogatie si varietate atrage un nr mare de turisti. Horezu. 5 ansambluri si foste curti domnesti. tehnci utilizate de prelucrarea lemnului(impletituri). Ateneul Roman. Cotroceni-Bucuresti. Is. Cj. Hunedoara -serbari populare. Targul de fete de pe muntele Gaina 5. 7ansambluri traditionale rurale 144 munumente si situri arheologice. Jiu. manastiri. la care se adauga circa 1000 de case memoriale de interes local. a zapezii) 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful