P. 1
78836939 Evaluarea Si Valorificarea Potentialului Turistic

78836939 Evaluarea Si Valorificarea Potentialului Turistic

|Views: 15|Likes:
Published by Neag Adrian

More info:

Published by: Neag Adrian on Feb 13, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/23/2013

pdf

text

original

CURS 1 ORIGINILE TURISMULUI SI EVOLUTIA SA

1.GENEZA FENOMENULUI TURISTIC
Fenomenele turistice a aparut si s-a dezvoltat in anumite conditii sociale,economice si politice.Geneza acestui fenomen a fost determinat de actiunea conjugata a unor factori a caror actiune este uneori pozitiva sau negativa. Acesti factori care sunt structurati astazi in 5grupe principale : -factori naturali -factori economici -factori demografici -factori politici -factori socio-psihologici. Acesti factori au avut un rol dominant in aparitia si dezvoltarea turismului. La baza oricarui act turistic sta o motivatie,un motiv,o dorinta. Specialistii in domeniu, afirma ca numarul motivatiilor care determina ca un turist potential sa devina un tursit active e tot atat de mare pe cat al numarului turistilor. Indiferent de modul cum le putem clasifica :motivatie de ordin personal,familiar,social,se constituie in elemente ce pot declansa actele turistice,adica trecerea omului din starea de turist in cea de turist activ.

2.ETAPELE DEZVOLTARII TURISMULUI
Sunt tot mai multi specialisti care afirma ca omul din prima clipa a existentei sale biologice si pana in ultima clipa e stapanit de dorinta de a calatori,de a vizita noi locuri si zone,comunitati si civilizatii,de a urca tot mai mult spre cer. In decursul vietii, aceasta dorinta naturala a tuturor oamenilor poate deveni realitate numai in conditiile in care acestia dispun de : timp liber,bani,mijloace de deplasare,de o stare de sanatate care sa le permita miscare si de un anumit nivel cultural. Aceasta dorinta de a calatori nu se manifesta insa cu aceeasi intensitate pe toata durata vietii omului.Astfel,in prima faza,dorinta exista,dar nu se poate manifesta fizic decat cu ajutorul parintilor, a persoanelor mature care trebuie sa conceapa actiunile,sa le suporte costul si sa le indrume spre reusita. In faza de elev,student,tanar,angajat si ,in general, persoana matura ,dorinta de a calatorie este traita la intensitatea cea mai mare. La o persoana de varsta a treia,dorinta de calatorie exista,dar din considerente: economice,medicale si familiale,aceste dorinte nu intoatdeauna sunt realizabile. O analiza a modului cum a aparut si evoluat turismul prin luarea in considerare a anumitor indicatori,ne pune in evidenta faptul ca acesta poate fi etapizat in cel putin patru etape : I. TURISMUL SUB FORMA SPONTANA Turismul a aparut pe scara istoriei sub forma sa spontana,adica la initiativa persoanelor

fizice care din diferite motive si dupa definitiile actuale au calatorit in spatii geografice mai mult sau mai putin apropiate locului lor de resedinta. Turismul din aceast aetapa istorica a avut de invins numeroase dificultati a).inexistenta mijloacelor de transport,rapide si comode ,au influentat in mod direct durata calatoriei care,de regula,era foarte lunga,alteori foarte scurta,in functie de distanta parcursa. b).caracterul singular al deplasarilor care dupa definitia actuala se putea incadra in categoria de turisti. c).costul uneori ridicat al calatoriilor. d).nesiguranta securitatii calatoriilor si pericolele la care se expuneau cei care practicau turismul. Scopurile acestor deplasari erau dintre cele mai diverse : -explorarea de noi locuri,zone si regiuni geografice. -vizite in localitati care ulterior s-au dezvoltat mai mult si in care se organizeaza diverse manifestari culturale-economice (hore,nunti,iarmaroace,targuri,balciuri). -pelerinaje la schituri,manastiri si biserici (la hramul acestora,dar si la calugari, preoti sau pustnici). In cazul acestei etape putem vorbi despre: -calatoriile la Templu lui Appollo din Delphi,sec.VI inainte de Hristos -pelerinajele budistilor chinezi spre India -Jocurile Olimpice in cinstea lui Zeus,desfasurate 1200 ani(din anul 776 i.de Hristos, pana in anul 393). Centre mai importante:GRECIA si ASIA MICA,EGIPTUL,ITALIA INSULARA. II. TURISMUL IN EVUL MEDIU SI PERIOADA DE PANA LA REVOLUTIA INDUSTRIALA DIN SEC.XIX In aceasta etap putem vorbi despre o intensificare a pelerinajelor spre PALESTINA,IERUSALIM,ROMA,TIBET si MECCA. -Datorita migratiei popoarelor si a nesigurantei calatorilor,aria de desfasurare era mai restransa. -Se intensifica calatoriile comerciale -Calatorii la studii la marile universitatii ale lumii i-au amploare(BOLOGNA- 1119, RAVENA- 1130,SORBONA -1200,CAMBRIGDE-1209,OXFORD-1214,PADOVA1222,NAPOLI-1224,PRAGA-1348,CRACOVIA-1364,VIENA-1365,KOLN1338,HARVARD-1636). III. TURISMUL IN EPOCA MODERNA EPOCA MODERNA a adus cu sine o dezvoltare si mai accentuata a mijloacelor de transport in toate componentele lor :comfort,viteza,structura, cu mijloace directe si favorabile asupra dinamicii si structurii miscarilor turistice. A aparut astfel posibilitatea transformarii turismului intr-un fenomen cu un oarecare caracter de masa si autonomia turistilor s-a cristalizat tot mai mult turismului de circulatie si s-a dezvoltat baza materiei specifica, in special cea din marele orrse prin hoteluri.

000 englezi au vizitat expozitia internationala de la PARIS prin firma « Thomas Thook & Sonet. CURS 2 APARITIA PRIMELOR FORME DE ORGANIZARE A TURISMULUI Inainte de aparitia turismului sub forma sa organizata au aparut aparut diferite structuri de cazare turistica.a fost hotarator influentat de evolutia.iar prin Aadunarea Generala din 16decembrie 1966.vila.apar Cluburile Alpine Elvetiene. el in a doua jumatate a sec.organizatie cu caracter interguvernamental in structura ONU.Cresterea volumului de turism si a diversificarii formelor sale de practicare c). » In 1878.prin cresterea continua a nr.calatoriilor b).a luat fiinta OMT cu sediul la MADRID.peste 20.prin aceasta firma au plecat din ANGLIA spre alte tari 75.ia fiinta Automobil Clubul Francez.XIX. In 1863. aceasta data este receptata ca act de nastere pt turismul international. STRUCTURI LA NIVEL CONTINENTAL SI INTERNATIONAL Turismul a fost recunoscut de ONU ca factor de pace si prietenie dintre popoare. Tot. In 1885.de dupa al doilea Razboi Mondial. . In 1867.complex balnear.motel.in RUSIA ia fiinta prima firma de turism cu numele de « Intreprinderea lui Leopold Lepsan » la PETERSBURG. Tatra din GALITIA.000 persoane. Dintre practicile turismului contemporan amintim : a).etc).Amintim aici de acceptarea si promovarea de catre ONU a libertatilor de calatorie ale oamenilor. Istoria turismului a retinut tipul de cazare sub forma de han.in 1869 apare Clubul Alpin German.hotel.Mobilitatea d).prin cumpararea in sistem ENGROS si revinderea lor o oarecare reducere a 600 bilete de tren. a organizat prima calatorie turistica cu 300 englezi ELVETIA. ETAPA TURISMULUI CONTEMPORAN Turismul contemporan.dupa care apare OMT.cand englezul Thomas Thaook.pe principii economice in turism apar in 1841. In 1895. o zona foarte larga (cabana.modernizarea si specializarea diferitelor sisteme de transport si de aparitia in tot mai multe Legislatii si Constitutii ale unor tari .la nivel mondial ia fiinta Uniunea Internationala a Organismelor de Turism(UIOT). Primele intreprinderi. a dreptului la odihna si la circulatia libera a persoanelor. In 1970. din EGIPTUL ANTIC din Epoca Romana si a casei de oaspeti sau a minihotelului din PALESTINA cu mai bine de 2000 ani in urma.IV. pune bazele conceptiei activitatilor agentiei de voiaj. iar in 1873 Societatea pt.Turismul a devenit un fenomen de masa.iar in 1996 Societatea Politica de Turism.a facut o declaratie asupra drepturilor fundamentale ale omului .han. In 1925.S-a dezvoltat turismul pe distante lungi.pornind de la refugii pt.

-de crestere.deriva tot din patentia.7 mld. -organizatoric.Astfel. -uman.1 mil -TURCIA 16. -FRANTA 75.8 mld.cat si cele naturale) au in vedere acele elemente care prin valuarea si originalitatea lor starnesc interesul turistilor. -stiintific.1 mil -ITALIA 37 mil -RUSIA 19.8 mld.dolari -AUSTRALIA 17. Venitul din turism in anul 2006 a primelor 10 tari : -SUA 85.3 mld.element pt care utilizeaza denumirea de potential turistic. -hidroenergetic.dolari -AUSTRIA 16.6 mil -SUA 46.7 mld.potential latin si potential italian. Termenul de potential poate fi : .5mld.dolari -ITALIA 38.8 mil -SPANIA 52.dolari -REGATUL UNIT 33.turisti.forta.dolari -CHINA 33.care este in plin proces de cristalizare.cum ar fi din termeni utilizati de geografie.4 mil -MEXIC 20. -informational.dolari -GERMANIA 32.in 1984 si la 842 mil in 2006. Exista legaturi stranse intre aceste acceptiuni.9mld.CONCEPTE REFERITOARE LA POTENTIAL Turismul dispune de o structura proprie si de o terminologie. 1.9 mld.astfel de la 25.In prezent ciclul turistic a atins dimensiuni foarte mari.1mld.care inseamna putere.dolari -TURCIA 16.tarie.1 mil -REGATUL UNIT 27.3mil turisti in 1950 s-a ajuns la 300 mil. -al pietei. -de razboi. asa se explica faptul prin care atunci cand vorbim despre potentialul economic al unei .economic.atunci cand vorbesc despre obiectivele de atractie turistica (cele antropice. in timp ce cuvantul latin potesialism. Geografii.o mare parte din terminologia turismului este preluata din alte discipline. Termenul de potential isi are originea in latinescul patentia. Topul rimelor 10 tari primitoare de turisti in 2004 :totalul mondial 764 mil.8 mil -CHINA 41 mil -GERMANIA 20.posibilitataea de dezvoltarea a unei forte.dolari -FRANTA 46. Acest termen are o utilizare internationala. -tehnic.dolari -SPANIA 51.9 mil.dolari.totusi ele se definesc in mod diferit. cu sensul de ceea ce se poate produce.1 mld.respectiv potential romanesc.

iar cand ne referim la potential hidroenergetic avem in vedere cu totul alti indicatori. Elemente generate de natura. Astfel.in aceste definitii rezulta ca potentialul este un termen care exprima un anumit aspect al resurselor “de a dezvolta ceva social util”.etc) f). care exista in mod virtual » sau « care prezinat o actiune posibila fara sa precizeze daca se realizeaza sau nu ». specificand in continuare ca « Pt ca potentialul sa fie realizat si valorificat sunt necesare anumite conditii si eforturi ».datarile tehnice-edilitare si serviciile turistice.fondul turistic reprezinta totalitatea resurselor naturale si antropice de natura turistica si constituie baza ofertei turistice.reprezinta o categorie de baza a geografiei turistice. .precipitatii.potentialul se refera la forta. Ce spun dictionarele ? Prezinta interes acceptiunea pe care dictionarul explicativ al Lb.clima prin temperatura aerului a apei. reprezinta ceva « care nu exprima decat posibilitatea conditionata a unei actiuni ».litoralele marilor si oceanelor e). la putere. Dictionarele Lb.Romane acorda termenului te potential si anume : « ceva care are in sine toate conditiile pt realizare.cum ar fi : a).durata de stralucire a soarelui j). Renumitul Dictionar Larus (1993).carstic si vulcanic b).care impreuna cu infrastructura se constituie in oferta turistica a unei destinatii.Mai pe larg privita.iar ca substantiv.zone sau tari avem in vedere anumiti indicatori.vai pitoresti si vai cu chei(EX :BICAZ.fauna(fond cinegetic. care mentioneaza : « Potentialul reprezinta ceea ce exista latent fara a se mainfesta momentan in actiune ». 2.paduri. « ceea ce se poate produce ».rauri si in special malurile acestora d).piscicol).in calitate de adjectiv.aceasta natiune care sa aiba in vedere dezvoltarea stiintelor geografice.arata ca potential.localitati.forme pitoresti de relief glaciar.POTENTIALUL TURISTIC-DEFINITIE Se intelege totalitatea resurselor naturale antropice si cultural istorice.lacurile naturale si glaciare c). b).defilee.arata ca potentialul in sens fizic este ceva care este redat de Dictionarul de Psihologie.putem afirma ca « potentialul turistic. a).poieni h).NEREI. Romane Moderne. Fondul turistic natural in calitatea lui de element de baza a potentialului turistic se compune in general din : I. care exista ca posibiliatate.pesteri g).cuprinzand fondul turistic.cascade.potentiale a unui teritoriu.rezervatii naturale si monumente ale naturii i).

Datarile tehnico-ereditare cu elementele lor principale. SERVICII TURISTICE : -servicii auto -schimb valutar -servicii de cazare.baza de tratament balnear e).hidrotehnice si de comunicatie.II.manifestari culturale g).materiala specifica.avem in vedere: a). cand vorbim despre problemele tehnice ereditare.obiective stiintifice f).manifestari si obiective economice j).lucrari de arta.manifestari artistice i).mijloace de transport g).mijloace de agreement si de distractie f).manifestari sportive h).Fondul turistic antropic.reteaua comerciala ce deserveste inclusiv turismul d).obiective istorice c).generat de societatea umana in decursul mileniilor se compune din : a).baza tehnica.reteau de alimentatie publica c).Atunci.asezari urbane si rurale k). tratament. -servicii bancare -servicii medicale -servicii postale -diverse alte servicii comerciale. .compusa din: -caile de comunicatie -cele de asigurare.infrastructura turistica.de aprovizionare cu energie electrica si termica -gaze si apa potabila -sistem de canalizare si epurare.capacitatile de cazare turistica b).obiective rtistice e).obiective etnografice si folclorice d).obiective culturale b).agrement.

Ghetarul de la Scarisoara.unele dintre ele cu o exceptionala valoare stiintifica sau estetica.Ex::Topolnita.Rotnei b) peisaje carstice in Aninei.Parang.Herculane.Tusnad d)emanatii naturale de gaze terapeutice de tipul mafetelor si solfatarelor specific muntilor vulcanici. ZONA DEALUTILOR SI A PODISURILOR SI SUBCARPATICE Prezinta interes pentru turism impunandu.Jiului 2 acesibilitate Datorita prezentei centrale configuratia lor si a numeroaselor vaii si cursuri de ape care ii strabat.Pestera Scarisoara etc.Amara si Lacul Sarat c) Namoluri terapeutice de natura diversa:sarapelice Sovata.Ocna Mures.Mehedinti c) abrupturi calcatoase in Piatra Craiului d) cheii si defilee.fapt ce pune Romania pe locul 3 in Europa.fond cinegetic.Oltulul.ofera conditii pentru o complexa valorificare turistica.Slanic Prahova.Ocnele Mari.fasii de litoral etc. . 3) bogatia potentialului speologic Peste 10 000 mii de pesteri. MUNTII CARPATI acopera cca 35% din suprafata totala a tarii si reprezinta si principala bogatie turistica.In comparatie cu ceilanti munti ai Europei se caracterizeaza prin: 1 diversitate peisagistica a) peisaje alpine si glaciare in Fagaras.Vatra Dornei b) locuri terapeutice ce prezinta unele particularitati cum ar fi fenomene de heliatermie(apa unor locuri sarate se incalzeste la o anumita adancime si datorita incalzirii solare apa de suprafata mai dulce nu permite racirea).se in principal prin bogatia prin bogatia si varietatea resurselor balneare.Caciulata.Bazna . -minerale de izvor la Sangioarz Bai. Relieful este exprimat printr.Cetatile Ponorului.campii cheii si defilee.bogate in retele hidrografice.Felix -de turbe descompuse chimic la Vatra Dornei.Turzii.Bihor.Bicazului.ne la potentialul balnear al Romaniei putem remarca prezenta: a) apelor minerale si termale Covasna.in acest areal fiind identificate peste 200 de calitati ce dispun de factori naturali de cura ce pot fi utilizate in peste 14 tipuri de afectiuni cu valoare terapeutica deosebita.domeniu schiabil.zone antropizate.salinitate ridicata cum ar fi la Sovata.Calimanesti.declarate monumente ale naturii sau rezervatii.Teleaga. Referindu.Turda. 4) complexiate exprimata de varietatea formelor de relief.Sacele.Retezat.Vladeasa.dealuri si podisuri.Ocnele Mari.o larga paleta de forme:munti.Borsec.CURS 3 STRUCTURA SI DISTRIBUTIA POTENTIALULUI TURISTIC DIN ROMANIA Romania dispune de multiple disponibilati de afirmare in plan turistic datorita cadrului natural de o mare diversitate cu o structura variata si un grad de atractivitate ridicat.

fondul piscicol si probabil de agrement pune tara noastra intr.stufarisuri) .o retea densa de canale.vegetatie variata(Codrii de stejar de la Letea.o pozitie avantajoasa pe plan national si international. -varietate si originalitate peisagistica si faunistica reprezinta una din cele mai importante zone turistice din Romania -elementele turistice definitorii sunt redate de: .Tisa) si interioare(Olt.Arges.medical. ZONA DE CAMPIE Cele mai putine resurse termale de ordin natural.balti si lacuri alternand cu uscatul respectiv cu grindurile.etc).Sfantul Gheorghe .fond cinegetic si piscicol bogat HIROGRAFIA Este reprezentata de o vasta retea de rauri de granita(Dunarea.care prin debitul lor peisajele malurilor.Jiu.Targul Ocna.reteaua hidrografica si a resurselor balneare prezinta interes pentru turisti.totusi prin arealele faunistice.e)salinele:Slanic Prahova.fauna piscicola si ornitologica autohtona sau de peisaj cu multe specii ocrotita .plaje intinse in zona litoralului Sulina.Petrisor.prezenta dunelor de nisip . Plaja romaniei se diferentiaza de celeante plaje prin: -orientare spre E SE cu o indelungata expunere la soare(10 ore/zi) -coborarea mare cu o panta lina -latimea relativ mare a plajelor -calitatea nisipului -lipsa riscurilor datorate animalelor marine de prada sau a celor de uscat -salinitate relativ redusa a apei -bioclimatul marin caracterizat prin temperaturi moderate DELTA DUNARII -suprafata de 4375km impreuna cu sistemul natural Razim SINOE -se impune printr.fond ginegetic si piscicol.Litoralul ce se extinde pe o suprafata de 245km prezinta o mare varietate de atractii cu o utilizare diversa cum ar fi: -cura heliomarina -sporturi nautice -odihna si recreere -tratament balneo.Mures.Siret.si salcii uriase.zavoaie de pluta.garle. . Prut.Praid.

pozitia.obiectele sau fenomenele.p.in care se realizeaza functia cea mai semnificativa si originala a TERREI si anume functia biotica sub toate formele si treptele ei de evolutie. d).v.miscarea lor.al carei specific este determinat in primul rand de vegetatie si in al doilea rand de dotari si echipari corespunzatoare odihnei.portiune din atmosferea c). Pot fi astfel intelese diferite acceptiuni. b).SPATIUL VEREDE-categorie functionala din cadrul localitatii sau din zona sa inconjuratoare.SPATIUL ABSTRACT-matematic constrans de limite rigide si supus unor legi axiomatice.d.recreatiei si agrementului in aer liber.profituri sau pierderi.Acest autor arata ca spatial inseamna pt noi de fiecare data mediul cosmic. c).SPATIUL MISTIC-ca raspuns al sentimentelor.care prin natura obiectului lor de studiu si a metodelor de analiza au incercat sa descrie si sa inteleaga semnificatia acestuia.cum ar fi : a). filozofic. Spatiul este dupa DOREL UNGURAS « mediul in care situam corpurile.spatiul cosmic) si contine ideea de organizare sistemica cu o serie de subsisteme (subspatii). In mod firesc.spatiul geografic poate fi redus la un spatiu multidimensional.intinderile lor delimitate. 2. D.SPATIUL AERIAN-portiunea din atmosfera.CURS 4 SPATIILE TURISTICE-CONCEPT.costuri. b).De aici se poate deduce ca spatiul reprezinta o intindere nemarginita care cuprinde toate obiectele lumii reale.intindrerea. interactiunile dintre ele.spatial reprezinta forma obiectiva si universala a existentei materiei.distanta. cu un numar mai mare sau mai mic de componente si o serie de relatii . perceptiei si imaginatiei la cerintele umane fundamentale. f).locul care ne inconjoara.o ointindere nematginita in care se vad corpurile ceresti.NOTIUNEA DE SPATIU In genere.prin spatiu se intelege un mediu infinit si tridimensional in care exista lumea inconjuratoare. Intr-o forma mult simplificata.in care isi exercita autoritatea statul respectiv e).mentioneaza ca notiunea de spatiu reprezinta : a). Romane.TIPOLOGIE 1.SPATIUL ECONOMIC-asociaza fuluxurile vizibile de materiale produse cu cele invizibile de preturi.SPATIUL GEOGRAFIC Un loc aparte este detinut de notiunea de spatiu geografic.care este un spatiu particular de mare complexitate si dinamism. spatiul a devenit un segment conceptual al multor stiinte.sistemul solar. corespunzatoare granitelor unor tari.SPATIUL DE LOCUIT-reprezinta spatiul in care o persoana traieste si in care e inconjurat de un mediu considerat familiar. Dictionarul Lb. inseparabil de material care are aspectul unui intreg continuu tridimensional si exprima ordinea coexistentei lumii reale. Spatiul geografic exprima o realitate obiectiva care se raporteaza la un sistem de unitati taxonomice superioare(spatiul terestru.

forestier. el efectuand prin morfologia sa performanta economica. prin natura componentelor.cat si prin aspecte calitative(proprietati topologice).de a se auto-organiza. f).criteriul extensiunii(dimensiunii) diferentiaza: .In acest context.Astfel.poseda o anumita structura.putem sa vorbim despre : a).are proprietatea de a se auto-regla. desertic) sau cele sociale-economice(spatiul de munca. Geografii anglofoni.Astfel. prin luarea in considerare a unor criterii pot conduce la diverse clasificari.el poate fi impartit in : a).inglobeaza . Notiunea de spatiu geografic. Proprietatile topologice se refera la caracteristicile calitative ale spatiului geografic.stabilite intre acestea.de consum. Prin aplicarea metodelor analitice.volume.inclusiv o structura ierarhica. In acest sens putem observa ca orice spatiu are dimensiuni metrice exprimate prin : -suprafete.XX a capatat nuantari.dar divizibil structural. pe care societatea o prelucreaza. ce impune o serie de restrictii de care trebuie sa se tina seama. fiind stabilite in mod aprioric prin limite administrativ teritoriale sau prin delimitari subiective.socio-culturale sau industriale.fiind aparuta in anii 60.Unele dintre acestea.al sec.CLASIFICAREA SPATIULUI GEOGRAFIC Spatiul geografic.cum ar fi : a).geografii francofoni considera spatiul geografic ca fiind suprafata terestra utila si amenajata de societate. c).atat trasaturile actuale.agricole).ca domeniu de activitate.PROPRIETATILE SPATIULUI GEOGRAFIC Spatiul geografic se caracterizeaza.dar si ca instrument conceptual de lucru. d). b). cum ar fi cele naturale (spatil montan.care rezulta din bogatia componentelor lui. Aceste doua tipuri de spatii geografice. Spatiul geografic se poate considera ca un rezultat al suprapunerii unor spatii specializate. 4.considera spatiul drept un mijloc de productie (forta de productie). in functie de scolile geografice care au abordat fenomenul.apreciata ca materie prima.cat si altele mai vechi.stepic.ca sistem global se constituie in obiect de studiu pt geografii. Astfel.proprietatile spatiului geografic.o alcatuire morfologica individuala.distante.care asigura functionalitatea acestuia. e).umanizat.deluros. irepetabil. atat prin proprietati dimensionale (metrice).comerciale.spatiul geografic natural b).decurg din marea varietate cantitativa si calitativa a elementelor ce compun spatiul din relatiile si conexiunile locale sau regionale dintre componentele naturale si social-economice.coerenta permite cuantificarea (masurarea) proceselor specifice spatiului geografic.spatiul geographic antropizat . 3.de campie.spatiul geografic e concret.este neomogen.complexitatea si coerenta spatiului geografic.

Teritoriul ROMANIEI a impus cateva spatii turistice cu o mare putere de atractie :litoral.generatoare de fluxuri turistice.caracteristicile diverselor amenajari turistice c). turistic.v. indispensabila productiei si consumului turistic.in sensul ca ele prin potentialul de care dispun sunt purtatoare de activitati turistice.clima.rurale.pornind de la « spatiul privit » la « spatiul consumat » combinatiile ce pot rezulta din utilizarea factorilor geografici (relief.unde turismul reprezinta principalul activ economic de ocupare a spatiului. urbane.specificul componentelor geografice.unde activitatea turistica se deruleaza in paralel cu alte activitati.lacustre.in decursul anilor. Prin luarea in considerare a unor criterii de ordin calitativ si cantitativ.caracteristicile functionale ale spatiului turistic d).DELTA DUNARII.specializare sau diversificare.exista spatii turistice polivalente.SPATIUL TURISTIC Specialistii din domeniul geografiei.in corelatie cu factorii de atractie turistica au aparut si s-au dezvoltat pe teritoriul tarii noastre spatii turistice specializate.nationala.regionala.prezenta spatiala a turismului b).-spatii continentale -spatii nationale -spatii regionale de diferite tipuri -spatii locale.productive si recreative. In paralel si intr-o mai larga masura.apa.criteriul functional ce defineste: -spatiile urbane si rurale -spatiile industriale.Pornind de la formele de amenajare turistica a spatiului.termale.turismului.spatiul montan si premontan.fauna) sunt deosebit de mari.pot crea spatii turistice de diferite tipuri si de dimensiuni varabile.precum si de sistemul investitional aplicat domeniului. Viata a demonstrat faptul ca intre spatiile turistice specializate si cele polivalente exista o complementaritate. MAREA NEAGRA.de importanta locala.d. Spatiile turistice sunt sisteme determinate de existenta unui potential turistic natural sau antropic.cum ar fi : a).economiei.p.continentala si mondiala. periurbane. D.culturii sunt aproape unanimi in aprecierile ce le fac asupra spatiilor geografice.verzi. Conturarea spatiilor turistice.montane.vegetatie.Astfel. Aceste spatii prin dezvoltare .de prezenta unei baze tehnico-materiale specifice. pot fi identificate anumite modele si variante de spatii turistice.agricole -spatiile turistice -spatiile verzi. Putem vorbi despre spatiile turistice balneare.depinde de raporturile dintre cererea si oferta turistica.de agreement.criteriul tipurilor majore de relief: -spatiul muntos -spatiul deluros -spatiul de campie -spatiul deltaic c). de la tipul de clientela. b). 5. .

-politica se refera la acele obligatii sau conditii.cu pietele de desfacere .sub apa si pe malurile apelor.in functie de distanta dintre locul de productie si piata de desfacere.Toate aceste trei conditii sunt legate intre ele de elemente de miscare.apa.de scop si de loc. Asa cum se cunoaste sunt trei conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pt a putea fi definita ca TURIST :de timp.atunci cand vorbim de localizare avem in vedere « fixarea in spatiu » adica “limitarea sau restrangerea la un anumit loc sau spatiu”. Localizarea activitatilor turistice reprezinta aplicarea unui principiu general la o activitate specifica. cum ar fi in cazul nostru: TURISMUL.AMENAJARE SI DEZVOLTARE Avem trei termeni care exprima o anumita relatie de interdependenta.acestea se pot derula pe toate formele de relief.prezenta infrastructurilor si a fortei de munca) si chiar pe cea a serviciilor cum e si turismul. CURS 5 POLITICI TURISTICE DE AMENAJARE SI DEZVOLTARE 1.analizele au vizat localizarea optima a culturilor agricole.in timp ce strategiile pe un termen mult mai lung.CONCEPTUL DE POLITICI.aer.6. deoarece cele trei notiuni au campuri de actiune oarecum definite si anume : -tactica are in vedere decizii pe termen scurt.intre notiunea de strategii. Locurile unde se desfasoara activitatile turistice sunr dintre cele mai diverse : uscat. In ultimul timp sunt creionate tot mai bine unele activitati turistice. de deplasarea persoanelor de la locul de domiciliu la cel de petrecere a timpului liber.care se desfasoara in aer si anume doua situatii : -activitati care se desfasoara in spatiul atmosferic -activitati din spatiul cosmic. care au effect asupra luarii unor decizii .avem in vedere ansamblul de mijloace si metode utilizate in conceperea derularea si finalizarea activitatii turistice.in toate tipurile de localitati.analizeaza factorii care determina localizarea active-economica. Cand folosim insa notiunea de « politici in turism ».iar apoi o cuprinde si sfera industriala(amplasarea intreprinderilor in raport cu sursele de materie prima. tactica si politica.Privita din acest punct de vedere problema suntem feriti de a cadea in confuzii .si anume politici turistice. Atunci cand avem in vedere activitati care se desfasoara pe pamant.LOCALIZAREA ACTIVITATILOR TURISTICE In genere.cat si in exteriorul acestora.amenajare turistica si dezvoltare a turismului. Teoria localizarii care s-a dezvoltat foarte mult in ultimul timp. Cand avem in vedere activitati turistice care se pot desfasura pe apa putem intalni cel putin trei situatii :pe apa.Initial.

In momentul in care avem in vedere politica de pret.Cel de-al doilea cuvant cheie este cel de amenajare turistica.-strategia are ca principal obiectiv alegerea pietelor. Amenajarea turistica a unui punct.care va reflecta segmentele de piata ce trebuie atinse. a influentei zesonalitatii si a concurentei de pe piata.etc.de prêt.a creste. Pornind de la aceste acceptiuni.luand in considerare relatiile dintre mediu si colectivitatile umane.atunci cand ne fixam ca obiectiv sa stabilim o anumita politica de marketing. . a intocmi ceva rational.de distributie.intr-un sens larg prin amenajare intelegem actiunea de a pune in ordine.Nu putem sa vorbimdespre utilizarea unor instrumente de marketing(politica de pret.ne gandim la un ansamblu de linii directoare pe care trebuie sa le urmeze o firma de turism in scopul vanzarii produselor sale.fara a avea in vedere ampla problema a amenajarii stiintifice a spatiilor turistice. precum si imaginea pe care o firma doreste sa o aiba.a mari.Astfel. Cele mai utilizate politici de pret.regiune sau zona -politica de marketing. De exemplu.loc sau spatiu se executa de obicei dupa efectuarea unor studii si cercetari care au in vedere optinerea celei mai bune utilizari a resurselor turistice.cresterea vanzarilor.a extinde. Dezvoltarea turistica este un termen a tot cuprinzator.a se afla in progres.deci a fi in evolutie.precum si toti factorii care influenteaza aceste relatii. care inseamna atat construirea unei singure facilitati turistice(un hotel).prin a dezvolta intelegem actiunea de a spori.De aceea. pretul competitiv.complex de organizare stiintifica a spatiului turistic.datorita naturii perisabile a multora din obiectivele turistice. In turism.de promovare). Tot in inteles larg.nu putem sa vorbim despre dezvoltarea activitatilor turistice fara sa avem in vedere in primul rand procesul de amenajare turistica a spatiului in care turistii isi petrec vacantele. cum ar fi : -dezvoltarea capacitatilor de primire turistica -dezvoltarea miscarii turistice -dezvoltarea bazelor de tratament balnear -dezvoltarea infrastructurii specifice -dezvoltarea durabila a turismului.penetrarea lor. amenajarea spatiului in zonele turistice reprezinta un proces dinamic si complex. Notiunea de politica poate fi utilizata in turism cu diverse acceptiuni: -politica de amenajasre turistica a teritoriului -politica de dezvoltare a turismului intr-o anumita localitate.adoptate de firmele turistice sunt :pretul de prenetrare a pietei.a aranja. in functie de latura activitatii la care se refera.aproape automat ne gandim la modalitatea de stabilire a modului de evolutie a pretului pt un produs turistic sau o gama de produse in contextul obiectivelor generale ale firmei. realizarea unei politici a pretului este dificila si aceasta va trebui dezvoltata prin planul de marketing.prin amenajare turistica intelegem un proces dinamic. Termenul de dezvoltare turistica poate capata sensuri diferite.cat si un process de lunga durata cu privire la crestere in infrastructura sau la economia turistica.Practic.

care consta in incercarea de vanzare a noi produse sau servicii pe pietele existente. Aceasta urmareste valorificarea resurselor specifice.asigura armonizarea dezvoltarii echilibrate a zonelor tarii in consens cu natura resurselor de care dispune.AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI Reprezinta o parte componenta a politicii generale de organizare si amenajare a teritoriului. In sens demn de retinut este cel de dezvotare a produsului turistic.amenajarea turistica trebuie conceputa intr-o viziune sistemica. b).fiind considerata ca sistem recreativ socio-spatial.gama produselor sau serviciilor oferite este restransa. iar calitatea produselor sau serviciilor oferite de firma nu este cea mai atragatoare.venituri. d).cum ar fi : -pozitia in teritoriu -caile de acces -valoarea resurselor turistice -dotarile cu baza tehnico-materiala specifica -populatie .localitati.cat si modoificari corespunzatoare evolutiilor de pe piata.pe piata exista o concurenta mare. b). care are in vedere mentinerea capacitatii de reproducere a resurselor turistice. Structura zonelor turistice trebuie conceputa ca un sistem multifunctional. e). Conceptul de amenajare turistica are in vedere: a). atat o dezvoltare continua.imbunatatirea si conservarea conditiilor de mediu in zonele in care se amenajea activitati turistice. c).regiunea turistica).pt cresterea eficientei economice si sociale a investitiilor intre subsistemele aceluiasi sistem.ingloband o serie de subsisteme (subzone. 3.iar diversificarea lor ar avea influente asupra cresterii numarului de turisti din zona.pastrarea unui raport optimal intre dotarile si echiparile turistice din teritoriu si nevoia de pastrare curata a mediului.TIPURI DE AMENAJARE TURISTICA Amenajarea turistica a spatiului geografic este un proces complex cu o probelematica ampla incluzand solutii de stimulare a circulatiei turistice si de asigurare a integrarii .puncte si obiective turistice).sau intre diferite sisteme(zone)se stabilesc legaturi functionale de cooperare. Repartitia spatiala a dotarilor trebuie realizata prin mentinerea unor proportii corespunzatoare pt a pastra calitatea resurselor turistice.amenajarea turistica este parte componenta a procesului de sistematizare si se integreaza in sistemul de ansamblu al turismului romanesc . stimuleaza cresterea activitatii turistice. prin ampalasarea stiintifica a acestora se contribuie la mentinerea naturaletei cadrului natural. 2.Din acest motiv. unitatea taxonomica de amenajat (zona.In acest din urma caz(dezvoltarea durabila) avem in vedere modul de dezvoltare a activitatii turistice. La conturarea unei zone turistice se iau in vedere o serie de elemente.Aceasta optiune strategica este de preferat atunci cand: a).care sa impuna.

echivoce. 4. -rezultatele obtinerii in domeniul turismului pana in acel moment.amenajarea suprastructurata. desfasura activitatea cu scopul tinta de a obtine profit.astfel : -organizarea si amenajarea spatiilor litoral-balneare -organizarea si amenajarea spatiilor balnear-termale si balneo-climaterice -amenajarea spatiilor montane -amenajarea spatiilor de tip verde(agroturism) -amenajarea siturilor istorice si arheologice -amenajarea parcurilor si rezervatiilor naturale -amenajarea zonelor periurbane. d).amenajare bazata pe unicitatea prestatiei determinata de caracterul limitat al resurselor turistice.d. BRASOV).p. b).luand forma unor statiuni sau centre turistice.o extindere a pietei pe care opereaza o imbunatatire a imaginii proprii sau a lucrarii pe care o are. In functie de natura spatiului geografic.solutiile de amenajare turistica se diferentiaza.se apeleaza la liniile specializate.atunci cand localizarea se integreaza intr-un ansamblu de conditii si obiective(zone cu monumente.precum si de corelatiile posibile intre acestea pot fi stabilite urmatoarele tipuri de amenajare turistica: a).tehnologii si etape de elaborare si realizarea noilor proiecte. metode privind selectia si delimitarea zonei.(ex. mediu si lung.aferente turismului.izvoare ). -obiectivele politice si economice pe termen scurt.turismul integrandu-se in actiunea de « crestere a tertiarului ».fie pt imbunatatire a liniilor de actiune. intelegem o modalitatea de actiune conceputa si menita sa atinga un scop bine definit. Cand se stabileste o strategie de amenajare turistica se are in vedere mai multi factori : -resursele turistice naturale si antropice si gradul lor de valorificare.atunci cand amplasarile sunt legate de existenta unui singur obiectiv de atractie turistica cu o valoare aparte ce polarizeaza cererea. c).localizarile turistice pot fi : a).Atunci cand avem in vedere o firma oarecare.care se adreseaza unui cerc larg de turisti potentiali. iar pe de alta.caracteristica zonelor ce au atins un nivel mai ridicat de dezvoltare economica.d.pt zonele turistice omogene cu o larga intindere.plurivoce.cererea este cea care dicteaza tendinta de amenajare turistica.iar in unele cazuri.amenajarea complexa cu o infrastructura dezvoltata si o diversitate de unitati turistice.fie pt confruntarea ideilor.v al bazei tehnico- . b).amenajarea turistica polivalenta cu o diversificata paleta de servicii.dar fara o anumita particularitate.In acest caz. Prin luarea in considerare a trasaturilor caracteristice ale unei zone. Daca avem in vedere dimensiunile si raspandirea in teritoriu a resurselor turistice. notiunea de strategie se defineste printr-un plan conceput pt a fixa si detalia modul in care isi va derula.care atrag atentia unui numar mare de persoane.univoce.resursele materiale umane si financiare. Obligatia intocmirii acestui plan de actiune revine conducerii firmei.turismului in economia teritoriului. c).STRTEGII DE AMENAJARE TURISTICA Prin strategii. .

principiul flexibilitatii sau al structurilor evolutive.pe termen lung(6-10 ani). b). Amenajarea turistica a unui teritoriu este o actiune interdisciplinara.principiul rentabilitatii directe si indirecte.Amenajarea turistica a teritoriului trebuie sa priveasca aceasta actiune in .care pornesc de la studii de detaliu si se incheie cu explicatia economica a zonei la care se refera.ecologia.locurile de parcare a mijloacelor de transport.psihologia. d). la care contribuie economia si organizarea turismului. f).geografia.locurile de plimbare si agrement.principiul integrarii armonioase a constructiilor(echipamente turistice si infrastructura) cu conditiile naturale.in acest sistem structurarea zonei turistice trbuie sa asigure un acces direct.pe termen scurt(1-2 ani).cu dezvoltari si modernizari ale spatiului amenajat c).principiul corelarii activitatii si receptiei secundare. Pe baza acestor elemente se stabilesc obiectivele principale ale strategiei de amenajare turistica.acest principiu urmareste asigurarea unei activitati eficiente directe si efecte pozitive asupra celorlalte ramuri de activitate.infrastructura.arhitectura. Amenajarea turistica a unui teritoriu se integreaza in amplul proces de punere a lui in valoare.directie de moment impusa de cererea turistica b).PRINCIPII ALE PROCESULUI DE AMENAJARE TURISTICA In literatura de specialitate sunt prezentate multe principii de baza in procesul de amenajare turistica a teritoriului : a).Pt a inlatura fenomenul de respingere si pt o localizare turistica rationala e nevoie de relatii de interconditionare intre :turisti si localnici.care presupune dezvoltarea corespunzatoare a dotarilor cu caracter recreativ pt a stimula turismul de tip activ.materiale specifice.prin care se urmareste integrarea fluxurilor sociale.ce vizeaza amenajarea unor noi puncte. 5. e).capabil de a raspunde la exigentele cereri.etc. Statiune turistica. -circulatia turistica si rezultatele economice obtinute.geologia.de pilda va fi conceputa ca un sistem integrat in interiorul caruia sunt repartizate : zone de cazare.ceea ce ar insemna ca dotarile din zona turistica trebuie sa se prezinte sub forma unui sistem polifunctional.strategiile de amenajare turistica pot fi : a).statiuni. care pot consta in : -valorificarea potentialului turistic -diminuarea efectelor sezonalitatii -echiparea teritoriului cu dotari functionale tot timpul anului -atragerea unui numar mare de turisti -largirea ariei geografice de provenienta a turistilor -cresterea eficientei economice si sociale a activitatii de turism -amplificarea formelor de manifestare a turismului -pastrarea si conservarea mediului inconjurator .principiul interdependentei retelelor. c).spatii verzi.pe termen mediu(3-5 ani).principiul functionalitatii optime a intregului sistem de retele.servicii).sociologia.usor si comod spre toate componentele retelei turistice(obiective turistice .stiintele naturii. In functie de principiile amintite.

pe baza carora se obine licenta de functionare la categoria respectiva.locale.rezistenta 2 de calitate a instalatiilor:apa incalzire climatice 3 de facilitate a circulatiei in conditii de pericol -norme de calitate a echipamentelor turistice care sunt definite atat la scare nationala cat si regionala si se regasesc in toate structurile de primire turistica prin norme de clasificare si intretinere.mascarea unor elemente mai putin placute.aeroporturi) 4 amenajarea parcarilor pe exteriorul cailor de acces 5 spatiile de acces la plaje. Aceste norme se regasesc la OMT .spre bazele si sursele de tratament 6 reglementari referitoare la secutitatea fizica a turistilor 7 respectarea stilurilor arhitecturale traditionale.social.Scopul unor asemenea amenajari este dublu estetic dar si pentru umbra.economic). 8 configuratia acoperisurilor care influenteaza aspectul constructiilor 9 utilizarea mat de constructii locale 10 respectarea conditiilor climaterice 11 adaptarea constructiilor turistice pentru primirea bataranilor si a persoanelor cu deficiente motorii -amenajarea peisagistica si estetica a echipamentelor turistice si a siturilor confera un aspect atragator estetic si relaxant.nationale. Norme de amenajare turistica a teritoriului Se inscriu in conceptul de dezvoltare durabila si sunt grupate in mai multe categorii: -planificarea locatiilor care se refera la amplasarea echipamentului si sistemelor turistice in afara ariilor cu risc natural.cai ferate.in reglementarile din Romania.partii de schi.Se impune respectarea unei armonii intre cladiri.de constructie.cunoasterea vegetatiei locale.protectie contra intemperiilor. .mod sistemic. -ingineria infrastructurii care trebuie sa corespunda normelor internationale pentru a putea garanta securitatea si calitatea mediului -ingineria constructiilor turistice impuse de un set de norme de securitatemondiale cum ar fi: 1 respectarea reglementarilor tehnice.mentinerea unui echilibru intre constructiile si spatiile verzi -dorme de dezvoltare aplicabile in realizarea echipamentelor si instalatiilor turistice cum ar fi: 1 densitatea constructiilor in raport cu ariile de recreere 2 limitarea in inaltime a cladirilor in raport cu mediul natural cu arhitectura locului pentru o armonioasa incadrare in teren 3 retragerea cladirilor si amplasarea lor fata deelementele generale ale stilului(artere rutiere.in cadrul sistemului general al turismului si in stransa legatura cu celelalte sisteme(politic.pt obtinerea unui echilibru dinamic.

Criteriul cadrului natural impun lacalitatii care direste sa fie atestata un numar de 3 conditii obligatorii pentru ambale categorii de statiuni 1 amplasament in cadrul natural pitoresc fara factori poluanti .localitatile ce dispun de instalatii pentru tratamentul balnear cat si in care resursele naturale existente sunt utilizate pentru vindecarea unor boli. -statiuni pentru sporturi de iarna localitate in zona montana dotata cu echipamente specifice -statiuni termale localitate situata in zona izvoarelor termale cu propietati terapeutice in tratarea unor afectiuni -statiuni de cura de struguri localitate pe teritoriul careia se cultiva vita-de-viesi unde turistii pot urma o cura consumand-i.localitatea sau parte a unei localitati cu functii turistice specifice.Sunt clasificate in: -statiuni turistice de interes national -statiuni turistice de interes local Pentru a fi atestata ca statiune de interes national sau local.este cea de noriune omologata pentru functionarea intr.o zona cu conditii climaterice ce favorizeaza tratarea unor boli si fortificarea organismului -statiuni de litoral loc situata pe tarmul marii dotata corespunzator cu instalatii pentru petrecerea unui sejur.care dispun de resurse naturale si antropice.trebuie omologate si clasificate in functie de conditiile pe care le asigura. CURS 6 OMOLOGAREA STRUCTURILOR TURISTICE In legatura cu notiunea de statiune turistica.factorii naturali de cura si calitatea mediului -accesul si drumul spre statiune -utilitati urbane edilitare -structuri de primire La randul lor fiecare criteriu include o serie de elemente obligatorii dar care in acelasi timp fac si de partajerea intre cele 2 tipuri de statiuni.in care activitatile economice sustin exclusiv realizarea produsului turistic.un anumit scop.in functie de conditiile naturale si de scopul prin care au fost construite statiunile se impart in: -statiunea balneara .In Romania ca in toate tarile de destinatie turistica statiunile pentru a putea functiona legal.localitate situata intr. -statiuni climaterice .Statiuni turistice si dezvoltarea turismului Prin statiune turistica se intelege o asezare dotata cu structuri de primire turistica.echipamente si instalatii sanitare necesare celor gazduiti.delimitata pe baza documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism cf legii si care indeplinesc o serie de categorii minimale: -cadrul natural.

Baile Baita. Sali de spectacole.Soveja.conditii obligatorii pentru stat de interes national.Baile Felix.Buzau .Predeal.Mamaia. Voineasa)si 36 de statiuni de interes local(Bazna. Criteriul al 4lea STRUCTURI DE PRIMIRE include un nr de 10 conditii: -numarul minim de locuri in structuri de primire turistica clasificate fara campinguri -amenajari si dotari pentru servicii de revigorare in spatii construite.doteri tehnice pentru exploatarea si protectia resurselor minerale terapeutice.Tg.Sacelu Documentatia pentru atestarea statiunilor turistice se intalneste de autoritatile administratiei publice locale si cuprinde: • Memorii de prezentare • • Piese desenate(incadrare in planul baristic general. .Campullung Moldovenesc.harti si alte elemente) Anexele de specialitate(documentatia de urbanism sau de amenajare teritoriala) Autorizarea pentr-u a desfasura activitati economice in turism Pentr-u a putea introduce o locuinta sau un alt imobil in circuit touristic ca pensiune tutistica personala fizica se poate autoriza dupa cum urmeaza: • Persoana fizica autorizata .2 existenta studiilor si documentatiilor care atesta prezenta si valoarea factorului natural de cura 3 consituirea perimetrelor de protectie ecologica. Timisul de Sus.Calimanesti.Sali de intretinere -amenajari si dotari pentru relaxare in aer liber.asistenta balneara.Sarata.. Harghita.Praid-Sacele.Ocna.Snagov.Saturn.Venus.Sinaia. Hot de Guv 1122 retine 29 de statiuni de interes national(Busteni. Referitor la criteriul utilitatilor urbane-edilitare acestea includ un nr de 11 conditii: 1 spatii comerciale pentru activitati de prestari servicii(banca.conferinte.asistenta medicala si salvari. Stana de Vale.Herculane.Mangalia.Borsec.apa curenta.Borsa.Eforie N si S.inclusiv terenuri de sport -terenuri de joaca pentru copii -parc amenajat -numar minim de terase turistice marcate -baza de valorificare a resurselor naturale terapeutice daca esta cazul -amenajari si dotari pentru plimbari sau practicarea sporturilor nautice -localitati pentru practicarea skiului sa aiba cel putin 2 partii de schi omologate si mijloace de transport pe cablu -localitatile de pe litoral trebuie sa dispuna de plaje si amenajari.hidrologica si sanitara a factorilor naturali Conditiile de acces impun: -drum rutier modernizat -transport in comun si gara care deervesc stat precum si trenuri cu regim de rezervare a locurilor care sa opreasca in garile care deservesc stat.Costinesti.Baile Turda.Tusnad.canalizare si energie electrica.schimb valutar.Buzias.Baltatesti.amenajarea si iluminarea lacurilor de promenada.magazine).Giurgiu.Moneasa.

personae fizice si asociatii familial in legea nr. domiciliul sau rezidenta Certificate medical Declaratia tip ca baza pe care el o vrea s. care atesta pregatirea profesionala LICENTE SI BREVETE DE TURIST HG 238/2001 privind conditiile de acorda licentei si brevetul de turist Acest articol prevede ca: • Agentiile de turism I.o inregistreze in deplin condiilor sanitar-veterinare Copie de pe doc.• • Ca asociatie familial Ca societate comerciala Persoana fizica sau juridical care desfasureaza activitati economice trebuie sa detina autorizatia si certificatul de inregistrare eliberate conform legii 300/2004 pt.iar persoana care asigura conducerea . Actele necesarepentru persoanele fizice si asociatiile familiar care se depun la primaria locala: • • • • • • • • Cerere tip Rezervarea denumirii la registrul comertului Certificate fiscal Copie de pe actele de identitate Actele pt.31/90privind societatea comerciala.si pot desfasura actiuni de aferte comerciale si vanzare a serviciilor si a pechetelor de servicii turistice dar asta fiind numai in baza licentei de turist emise de Ministerul Turismului.

Tr Copie dupa brevetul de turism Copie dupa actele de clasificare a personalului TIPURI DE STRUCTURA DE PRIMIRE CU FUNCTIE DE CAZARE • Hoteluri de 1-5stele • • Hotel apartament 2-5st Moteluri 1-3st . • Licenta atesta capacitatea titularului de a comercializa servicii turistice in conditiile de calitate ai siguranta iar brevetul de turism atesta capacitatea profesionala a persoanei fizice care asigura conducerea agentiilor.amplasarea si nominalizarea camerelor Fisa privind incadrarea nominala a camerelor si a spatiilor de alimentare publica Avizele specific privind amplasamentul si facilitate obiectivului emis de Ministerul. CERTIFICATE DE CLASIFICARE H6 1328/2001-privind clasificarea structurilor de primire turistica arata ca: • Acesta indifferent de forma de proprietate si organizare se clasifica in functie de caracteristicile constructive de calitatea dotarilor si serviciilor prestate Clasificarea se face de catre Ministerul Turismului care elibereaza certificate de clasificare DOCUMENTELE NECESARE • Cerere de eliberare a certificatului • • • • • • • • Certificate constatator de la Registrul Comertului din care sa rezulte obiectul activitatii Certificate de inregistrare la RC Schita privind amplasare unitatii Schita privind structura .operative a unei agentii de turism sau a unei structure de primire turistica trebuie sa posede brevet de turism .

• • • • • • • • • Hoteluri pt tineret 1-3st Vile 1-5st Cabane turistice de vanatoare si pescuit 1-3st Sate de vacant 2-3st Campinguri 1-3st Popasuri turistice 1-2st Pensiuni turistice urbane 1-5st Pensiuni turistice rurale1-5 margarete Nave fluvial maritime 1-5st TIPURI SI STRUCTURI DE PRIMIRE CU FUNCTII DE ALIMENTATIE • • • Restaurant de tip classic.specializat 1-2 st Restaurant cu program artistic 3-5st Barul de noapte 3-5st De zi 2-5st • • • • Café bar si cafenea Fast food Cofetarie Patisserie .

atractie si sejur touristic.perioade.si peisaje. pot avea rol de atractie sau de frana a activitatii. Raportul touristic a fost indelung dezbatut de elementele definitorii ale acestor inflatii. In general LITERATURA DE SPECIALITATE AFERENTA a asezarilor turistice structureaza cateva tipuri: • Statiuni balneare • • • • • • Asezari isolate montane Asezari de transit touristic Orase turistice Localitate de pelerinaj Sate turistice Statiuni climaterice Multe din asezarile turistice sunt asezari sezoniere cu exceptia altora in care datorita factorilor naturali de cura utilizarea lor e aproape continua Functia turistica a asezarilor se incadreaza de regula in cadrul celorlalte functii rezidentiale si productive.asezarile omenesti ofera dotari pentru atractii (muzee.cetati)si sejurul touristic(cazari.turismul impune uneori restrictii prin inchiderea circulatiei pe anumite zile.turismul contribuie la extinderea unor asezari la configuratii peisajului rural si urban. .Astfel intre turistii si asezarile omenesti sunt raportate tipul directe determinate in principiu si de faptul ca:turismul contribuie si la crearea de noi asezari ca urmare a dezvoltarilor acestor activitati. Functia turistica a unei asezari este redata de nr mai mare sau mai mic de turisti care o viziteaza si care.si consuma timpul touristic in acea localitate.asezarile omenesti in special cele urbane reprezinta puncte principale de sprijin pt.Astfel asezarea omeneasca reprezinta rezervorul de unde se formeaza curentii turistici in parallel cu obiectivele si atractiile turistice pe care numeroase localitati le poseda.raporturile asezarilor cu mediu Intre turism si asezarea omeneasca exista o stransa corelatie care se manifesta cu intensitate sintr.fluxurile turistice. La randul lor turistii i-si aduc o contributie de cele mai multe ori asupra localitatilor urbane si rurale.turismul impune aparitia unor dotari specific in vatra localitatii.TURISMUL SI ASEZARILE OMENESTI Turismul prin actiunile pe care le inglobeaza exercita o putere asupra asezarilor omenesti cum ar fi: • Functiile asezarilor.un sens si. agreement).asezarile omenesti prin structura forma.n altul.masa.fizionomia acestora.asezarile omenesti ofera dotari pt.

Functii turistice echilibrate in raport cu celelalte fct c)..9tari si4 capitale cu lungimea de 2864 de km 1075 pe teritoriul Romaniei cu unj bazin hidrografic de 33250 km². diverse si de mare valoare istorica. Costesti. Un rol deosebit de important in turism il reprezinta clima. Napoca) d)cetatile medievale din epoca timpurie sec XI-XII (Biharia Severin) si din epoca moderna sec XIX-XX (Neamt.Sinaia. Suceava. Lala si Buhaiescu in Rodnei) si de tip carstic (Zaton in Mehedinti Vintileasa in Vrancea) de tip vulcanic (lacul Sf. evenimentele cultural artisice..Functii turistice complementare:Bucuresti. Targoviste. Potaisa sau Turda. monumentelor istorice si de arta. si Sarmisegetusa) c)cetatile (castrele romane de la Drobeta. Capra si Balea in Fagaras. vegetatia si fauna.urbane:Predeal. Apullum. Urmele acestie civilizatii.Dupa lungime este al 13 de pe glob. mijloc de transport viata subacvatica(resusurse de peste). Pt turism cele mai importante sunt: 1. principal se gasesc amenajate 40 de bazine portuare. Un loc aparte in ceea ce priveste reteaua hidrografica este detinut de cele aprox. Callatis) datand din sec VII-VI inainte de Hristos b) cetatile dacice din muntii Orastiei (Gradistea Muncelului. Din randul acestora retinem atentia doar asupra vestigiilor arheologice.monumente istorice de arta si arhitectura carcterizata prin varietate si originalitate datand din diferite perioade istorice: .a) cetatile grecesti de pe tarmul Marii Negre( Histria. cai ferate si conducte.. 30 de baraje. Tomis . Astfel vestigiile arheologice pe care le poseda Romania sunt numeroase.Alba Iulia.. in Europa Volga este pe primul loc cu 3534 km urmat de Dunare Raul Dunarea are aproape 300 de afluienti. 6670 pe locul I Nilul urmat de Amazon cu 6387 km. CURS 7 DUNAREA.Functii turistice de baza in raport cu celelalte fct.. Bucurestiul vechi) 2.Calimanesti Aceste functii domina structura asezarilor si influienteaza fizionomia acesteia b). Sighisoara. Pe . 114 poduri rutiere.Evolutia fluxurilor turistice nu are un character singular ci se incadreaza evolutiei celorlalte functii ale localitatii respective. traditiile popolare. Potentialulu turistic antropic: tara noastra dispune de un variat bogat si valoros potential antropic rezultat al civilizatiei de peste 2 milenii a poporului roman in acest spatiu. constructiile tehno economice. Importanta ca resursa de apa.etc. in diversele ei forme de exprimare mult vestite in intreg spatiul locuit de romani.orasele pot fi impartite in 3 categorii dpdv al functiilor turistice pe care o indeplinesc: a). Ana) de baraj natural (lacul Rosu din Hasmas). 3500 de lacuri raspandite pe cuprinsul tarii multe dintre ele de tip glaciar ( Bucura si Zanoaga in Retezat.

e)edificii religioase. artei. Mogosoaia. drumuri. Marginea in Sv. Hunedoara -serbari populare. Cula Poienaru din Almaj) d)castele si palatele: Bran.Peles-Sinaia. serbari(a muntelui. poduri. tesaturi.a)manastirile pictate in fresca din Bucovina sec XV-XVI (Voronet.localitati urbane si rurale care prin pitorescul cadrului natural sau prin frumusetea caselor devin atractive. Catedrala RomanoCatolica din Alba Iuila. Vaslui si Podu Inalt) 3. b)creatia artistica reprezentata prin productia mestesugareasca. a)arhitectura si tehnica populara(case. dans.institutiile si evenimentele cultural artistice care isi au sediul sau se desfasoara in principalele localitati ale tarii si care sunt in acelasi timp si obiective de atractie turistica: a)edificiile unor institutii culturale. Alba si Is. Mausoleul de la Marasesti. Cerbul de aur. 70 cladiri civile urbane. bibliotecile din Oradea. la care se adauga circa 1000 de case memoriale de interes local. teatrele national din Bucuresti. Biertan) si Oltenia( Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneti.arta si traditia popolara prin originalitate. Arcul de Triumf din Bucuresti. Cj. 27 castele. baraje. Cj. etc -port popular. specific. Biserica Curtea de Arges.obiective economice cum ar fi amenajarile hidroenergetice. porturi. 1834. Biserica Neagra din Brasov. Surtesti. Trei Ierarhi din Iasi. Ateneul Roman.muzeul de stiinte din Is primul din Romania 1915-Bojdeuca lui Creanga-Is prima casa memoriala din tara c)evenimentele culturale detipul festivalurilor muzicale (George Enescu.PiatraNeamt. operele din Bucuresti. 5 ansambluri si foste curti domnesti. Suceava. bogatie si varietate atrage un nr mare de turisti. Pe total. ale lui Stefan cel Mare din Iasi. 81 de biserici din lemn. Moldovita si Arbore) b)bisericile din lemn din Maramures sec XVIII Bogdan Voda. Ghica. Ansamblul Sculptural a lui Brancusi dinTg. Sucevita. Tm. targuri si festivaluri. Jiu. targuri. 15obiective de arhitectura populara. si a stiintei. Calinesti c)biserici si cetati taranesti fortificate din Transilvania( Rasinari. istoric etnografic. porti. istoria tehnicii. 7ansambluri traditionale rurale 144 munumente si situri arheologice. conace si palate. 6. 22 biserici fortificate. manastiri. Cotroceni-Bucuresti. etc. edificii religioase) mori. national. centrale hidroelectrice pe canale de navigatie cu ecluze. Horezu. de artizanat. tehnci utilizate de prelucrarea lemnului(impletituri). Targul de fete de pe muntele Gaina 5. Palatul Culturii din Is si cel din Tg Mures. viaducte. lacuri de acumulare. Humor. si international. monumente si statui. b)reteaua de muzee si case memoriale care sunt in nr de peste 450 in Romania de diferite profile: stiintele naturii. istoria culturii. Bacau. -ceramica. Mamaia.etc. a zapezii) 4. teatrelor. Bucovina. statuia lui Ovidiu din Ct. etc. Oboca in Olt. . Maramures. pictura pe sticla. Is. in tara nr obiectivelor antropice de atractie turistica se ridica la: -511 monumente si ansambluri de arhitectura(35 de cetati. ale filmului.port.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->