CURS 1 ORIGINILE TURISMULUI SI EVOLUTIA SA

1.GENEZA FENOMENULUI TURISTIC
Fenomenele turistice a aparut si s-a dezvoltat in anumite conditii sociale,economice si politice.Geneza acestui fenomen a fost determinat de actiunea conjugata a unor factori a caror actiune este uneori pozitiva sau negativa. Acesti factori care sunt structurati astazi in 5grupe principale : -factori naturali -factori economici -factori demografici -factori politici -factori socio-psihologici. Acesti factori au avut un rol dominant in aparitia si dezvoltarea turismului. La baza oricarui act turistic sta o motivatie,un motiv,o dorinta. Specialistii in domeniu, afirma ca numarul motivatiilor care determina ca un turist potential sa devina un tursit active e tot atat de mare pe cat al numarului turistilor. Indiferent de modul cum le putem clasifica :motivatie de ordin personal,familiar,social,se constituie in elemente ce pot declansa actele turistice,adica trecerea omului din starea de turist in cea de turist activ.

2.ETAPELE DEZVOLTARII TURISMULUI
Sunt tot mai multi specialisti care afirma ca omul din prima clipa a existentei sale biologice si pana in ultima clipa e stapanit de dorinta de a calatori,de a vizita noi locuri si zone,comunitati si civilizatii,de a urca tot mai mult spre cer. In decursul vietii, aceasta dorinta naturala a tuturor oamenilor poate deveni realitate numai in conditiile in care acestia dispun de : timp liber,bani,mijloace de deplasare,de o stare de sanatate care sa le permita miscare si de un anumit nivel cultural. Aceasta dorinta de a calatori nu se manifesta insa cu aceeasi intensitate pe toata durata vietii omului.Astfel,in prima faza,dorinta exista,dar nu se poate manifesta fizic decat cu ajutorul parintilor, a persoanelor mature care trebuie sa conceapa actiunile,sa le suporte costul si sa le indrume spre reusita. In faza de elev,student,tanar,angajat si ,in general, persoana matura ,dorinta de a calatorie este traita la intensitatea cea mai mare. La o persoana de varsta a treia,dorinta de calatorie exista,dar din considerente: economice,medicale si familiale,aceste dorinte nu intoatdeauna sunt realizabile. O analiza a modului cum a aparut si evoluat turismul prin luarea in considerare a anumitor indicatori,ne pune in evidenta faptul ca acesta poate fi etapizat in cel putin patru etape : I. TURISMUL SUB FORMA SPONTANA Turismul a aparut pe scara istoriei sub forma sa spontana,adica la initiativa persoanelor

fizice care din diferite motive si dupa definitiile actuale au calatorit in spatii geografice mai mult sau mai putin apropiate locului lor de resedinta. Turismul din aceast aetapa istorica a avut de invins numeroase dificultati a).inexistenta mijloacelor de transport,rapide si comode ,au influentat in mod direct durata calatoriei care,de regula,era foarte lunga,alteori foarte scurta,in functie de distanta parcursa. b).caracterul singular al deplasarilor care dupa definitia actuala se putea incadra in categoria de turisti. c).costul uneori ridicat al calatoriilor. d).nesiguranta securitatii calatoriilor si pericolele la care se expuneau cei care practicau turismul. Scopurile acestor deplasari erau dintre cele mai diverse : -explorarea de noi locuri,zone si regiuni geografice. -vizite in localitati care ulterior s-au dezvoltat mai mult si in care se organizeaza diverse manifestari culturale-economice (hore,nunti,iarmaroace,targuri,balciuri). -pelerinaje la schituri,manastiri si biserici (la hramul acestora,dar si la calugari, preoti sau pustnici). In cazul acestei etape putem vorbi despre: -calatoriile la Templu lui Appollo din Delphi,sec.VI inainte de Hristos -pelerinajele budistilor chinezi spre India -Jocurile Olimpice in cinstea lui Zeus,desfasurate 1200 ani(din anul 776 i.de Hristos, pana in anul 393). Centre mai importante:GRECIA si ASIA MICA,EGIPTUL,ITALIA INSULARA. II. TURISMUL IN EVUL MEDIU SI PERIOADA DE PANA LA REVOLUTIA INDUSTRIALA DIN SEC.XIX In aceasta etap putem vorbi despre o intensificare a pelerinajelor spre PALESTINA,IERUSALIM,ROMA,TIBET si MECCA. -Datorita migratiei popoarelor si a nesigurantei calatorilor,aria de desfasurare era mai restransa. -Se intensifica calatoriile comerciale -Calatorii la studii la marile universitatii ale lumii i-au amploare(BOLOGNA- 1119, RAVENA- 1130,SORBONA -1200,CAMBRIGDE-1209,OXFORD-1214,PADOVA1222,NAPOLI-1224,PRAGA-1348,CRACOVIA-1364,VIENA-1365,KOLN1338,HARVARD-1636). III. TURISMUL IN EPOCA MODERNA EPOCA MODERNA a adus cu sine o dezvoltare si mai accentuata a mijloacelor de transport in toate componentele lor :comfort,viteza,structura, cu mijloace directe si favorabile asupra dinamicii si structurii miscarilor turistice. A aparut astfel posibilitatea transformarii turismului intr-un fenomen cu un oarecare caracter de masa si autonomia turistilor s-a cristalizat tot mai mult turismului de circulatie si s-a dezvoltat baza materiei specifica, in special cea din marele orrse prin hoteluri.

Dintre practicile turismului contemporan amintim : a).modernizarea si specializarea diferitelor sisteme de transport si de aparitia in tot mai multe Legislatii si Constitutii ale unor tari . aceasta data este receptata ca act de nastere pt turismul international.in 1869 apare Clubul Alpin German.a fost hotarator influentat de evolutia. In 1925. iar in 1873 Societatea pt.calatoriilor b).ia fiinta Automobil Clubul Francez.a luat fiinta OMT cu sediul la MADRID.apar Cluburile Alpine Elvetiene. In 1885.cand englezul Thomas Thaook. ETAPA TURISMULUI CONTEMPORAN Turismul contemporan.pe principii economice in turism apar in 1841.XIX.peste 20.prin cresterea continua a nr.Amintim aici de acceptarea si promovarea de catre ONU a libertatilor de calatorie ale oamenilor. o zona foarte larga (cabana. STRUCTURI LA NIVEL CONTINENTAL SI INTERNATIONAL Turismul a fost recunoscut de ONU ca factor de pace si prietenie dintre popoare. a dreptului la odihna si la circulatia libera a persoanelor.Cresterea volumului de turism si a diversificarii formelor sale de practicare c).000 englezi au vizitat expozitia internationala de la PARIS prin firma « Thomas Thook & Sonet. pune bazele conceptiei activitatilor agentiei de voiaj.hotel.in RUSIA ia fiinta prima firma de turism cu numele de « Intreprinderea lui Leopold Lepsan » la PETERSBURG.motel.Mobilitatea d). din EGIPTUL ANTIC din Epoca Romana si a casei de oaspeti sau a minihotelului din PALESTINA cu mai bine de 2000 ani in urma.vila. » In 1878.dupa care apare OMT. In 1867.complex balnear. In 1895. Tot.a facut o declaratie asupra drepturilor fundamentale ale omului .de dupa al doilea Razboi Mondial. el in a doua jumatate a sec.S-a dezvoltat turismul pe distante lungi.Turismul a devenit un fenomen de masa.prin aceasta firma au plecat din ANGLIA spre alte tari 75. Tatra din GALITIA.prin cumpararea in sistem ENGROS si revinderea lor o oarecare reducere a 600 bilete de tren. In 1970.000 persoane.IV.iar prin Aadunarea Generala din 16decembrie 1966. Istoria turismului a retinut tipul de cazare sub forma de han.han.iar in 1996 Societatea Politica de Turism.pornind de la refugii pt. CURS 2 APARITIA PRIMELOR FORME DE ORGANIZARE A TURISMULUI Inainte de aparitia turismului sub forma sa organizata au aparut aparut diferite structuri de cazare turistica.la nivel mondial ia fiinta Uniunea Internationala a Organismelor de Turism(UIOT).organizatie cu caracter interguvernamental in structura ONU.etc). a organizat prima calatorie turistica cu 300 englezi ELVETIA. Primele intreprinderi. . In 1863.

5mld. Topul rimelor 10 tari primitoare de turisti in 2004 :totalul mondial 764 mil.forta. Geografii.element pt care utilizeaza denumirea de potential turistic.dolari -GERMANIA 32.1 mld.dolari -ITALIA 38. -de razboi.cat si cele naturale) au in vedere acele elemente care prin valuarea si originalitatea lor starnesc interesul turistilor. -de crestere.7 mld. Exista legaturi stranse intre aceste acceptiuni.8 mld. 1.8 mld.astfel de la 25.dolari -AUSTRIA 16. -tehnic.In prezent ciclul turistic a atins dimensiuni foarte mari.deriva tot din patentia.respectiv potential romanesc.economic.7 mld.care inseamna putere.6 mil -SUA 46.dolari.9mld. -al pietei.1 mil -ITALIA 37 mil -RUSIA 19.o mare parte din terminologia turismului este preluata din alte discipline.dolari -TURCIA 16.dolari -REGATUL UNIT 33.posibilitataea de dezvoltarea a unei forte.1 mil -REGATUL UNIT 27.3mil turisti in 1950 s-a ajuns la 300 mil.3 mld.turisti. Acest termen are o utilizare internationala. -informational.cum ar fi din termeni utilizati de geografie. -uman.potential latin si potential italian.4 mil -MEXIC 20.dolari -FRANTA 46.1mld.dolari -SPANIA 51.8 mil -SPANIA 52. Venitul din turism in anul 2006 a primelor 10 tari : -SUA 85.9 mld. -FRANTA 75.atunci cand vorbesc despre obiectivele de atractie turistica (cele antropice.1 mil -TURCIA 16.care este in plin proces de cristalizare.8 mil -CHINA 41 mil -GERMANIA 20. Termenul de potential poate fi : .in 1984 si la 842 mil in 2006.Astfel.totusi ele se definesc in mod diferit. in timp ce cuvantul latin potesialism.dolari -AUSTRALIA 17.tarie.9 mil. Termenul de potential isi are originea in latinescul patentia.dolari -CHINA 33. asa se explica faptul prin care atunci cand vorbim despre potentialul economic al unei . -organizatoric. -stiintific. -hidroenergetic. cu sensul de ceea ce se poate produce.CONCEPTE REFERITOARE LA POTENTIAL Turismul dispune de o structura proprie si de o terminologie.

potentialul se refera la forta. care exista in mod virtual » sau « care prezinat o actiune posibila fara sa precizeze daca se realizeaza sau nu ».localitati.iar cand ne referim la potential hidroenergetic avem in vedere cu totul alti indicatori.iar ca substantiv.putem afirma ca « potentialul turistic. b).care impreuna cu infrastructura se constituie in oferta turistica a unei destinatii.pesteri g).arata ca potential. Dictionarele Lb. reprezinta ceva « care nu exprima decat posibilitatea conditionata a unei actiuni ».cascade.aceasta natiune care sa aiba in vedere dezvoltarea stiintelor geografice. 2.etc) f).carstic si vulcanic b).poieni h). Elemente generate de natura.NEREI. Renumitul Dictionar Larus (1993).clima prin temperatura aerului a apei.potentiale a unui teritoriu. care mentioneaza : « Potentialul reprezinta ceea ce exista latent fara a se mainfesta momentan in actiune ».fondul turistic reprezinta totalitatea resurselor naturale si antropice de natura turistica si constituie baza ofertei turistice. . a). Ce spun dictionarele ? Prezinta interes acceptiunea pe care dictionarul explicativ al Lb.arata ca potentialul in sens fizic este ceva care este redat de Dictionarul de Psihologie.rezervatii naturale si monumente ale naturii i).in calitate de adjectiv.lacurile naturale si glaciare c). Romane Moderne. care exista ca posibiliatate. la putere.fauna(fond cinegetic.paduri.Mai pe larg privita. Astfel.POTENTIALUL TURISTIC-DEFINITIE Se intelege totalitatea resurselor naturale antropice si cultural istorice.durata de stralucire a soarelui j).piscicol).rauri si in special malurile acestora d). « ceea ce se poate produce ».cuprinzand fondul turistic. specificand in continuare ca « Pt ca potentialul sa fie realizat si valorificat sunt necesare anumite conditii si eforturi ». Fondul turistic natural in calitatea lui de element de baza a potentialului turistic se compune in general din : I.reprezinta o categorie de baza a geografiei turistice.defilee.datarile tehnice-edilitare si serviciile turistice.precipitatii.cum ar fi : a).zone sau tari avem in vedere anumiti indicatori.litoralele marilor si oceanelor e).Romane acorda termenului te potential si anume : « ceva care are in sine toate conditiile pt realizare.in aceste definitii rezulta ca potentialul este un termen care exprima un anumit aspect al resurselor “de a dezvolta ceva social util”.vai pitoresti si vai cu chei(EX :BICAZ.forme pitoresti de relief glaciar.

manifestari culturale g).mijloace de transport g).avem in vedere: a).compusa din: -caile de comunicatie -cele de asigurare.obiective istorice c).obiective rtistice e).generat de societatea umana in decursul mileniilor se compune din : a).mijloace de agreement si de distractie f).baza tehnica. .materiala specifica.obiective culturale b).manifestari artistice i). cand vorbim despre problemele tehnice ereditare.obiective stiintifice f). SERVICII TURISTICE : -servicii auto -schimb valutar -servicii de cazare.infrastructura turistica.II.reteaua comerciala ce deserveste inclusiv turismul d).de aprovizionare cu energie electrica si termica -gaze si apa potabila -sistem de canalizare si epurare.Fondul turistic antropic. tratament.manifestari sportive h). Datarile tehnico-ereditare cu elementele lor principale.baza de tratament balnear e).hidrotehnice si de comunicatie.capacitatile de cazare turistica b). -servicii bancare -servicii medicale -servicii postale -diverse alte servicii comerciale.lucrari de arta.Atunci.asezari urbane si rurale k).reteau de alimentatie publica c).obiective etnografice si folclorice d).manifestari si obiective economice j).agrement.

Oltulul.Vladeasa.Bihor.o larga paleta de forme:munti.unele dintre ele cu o exceptionala valoare stiintifica sau estetica.Caciulata.Bicazului.fasii de litoral etc.Ocna Mures.Ex::Topolnita.zone antropizate.dealuri si podisuri.Vatra Dornei b) locuri terapeutice ce prezinta unele particularitati cum ar fi fenomene de heliatermie(apa unor locuri sarate se incalzeste la o anumita adancime si datorita incalzirii solare apa de suprafata mai dulce nu permite racirea). MUNTII CARPATI acopera cca 35% din suprafata totala a tarii si reprezinta si principala bogatie turistica.domeniu schiabil.campii cheii si defilee.Herculane.Jiului 2 acesibilitate Datorita prezentei centrale configuratia lor si a numeroaselor vaii si cursuri de ape care ii strabat.Borsec.Rotnei b) peisaje carstice in Aninei.Bazna .ofera conditii pentru o complexa valorificare turistica.in acest areal fiind identificate peste 200 de calitati ce dispun de factori naturali de cura ce pot fi utilizate in peste 14 tipuri de afectiuni cu valoare terapeutica deosebita.Amara si Lacul Sarat c) Namoluri terapeutice de natura diversa:sarapelice Sovata.Mehedinti c) abrupturi calcatoase in Piatra Craiului d) cheii si defilee.Pestera Scarisoara etc.Turzii.bogate in retele hidrografice. 3) bogatia potentialului speologic Peste 10 000 mii de pesteri.Turda.salinitate ridicata cum ar fi la Sovata.Retezat. -minerale de izvor la Sangioarz Bai. ZONA DEALUTILOR SI A PODISURILOR SI SUBCARPATICE Prezinta interes pentru turism impunandu.Felix -de turbe descompuse chimic la Vatra Dornei.declarate monumente ale naturii sau rezervatii. Referindu.Slanic Prahova. Relieful este exprimat printr.Cetatile Ponorului.Ocnele Mari. .Teleaga.CURS 3 STRUCTURA SI DISTRIBUTIA POTENTIALULUI TURISTIC DIN ROMANIA Romania dispune de multiple disponibilati de afirmare in plan turistic datorita cadrului natural de o mare diversitate cu o structura variata si un grad de atractivitate ridicat.Tusnad d)emanatii naturale de gaze terapeutice de tipul mafetelor si solfatarelor specific muntilor vulcanici.Sacele.Ocnele Mari.Ghetarul de la Scarisoara.fond cinegetic.Calimanesti.ne la potentialul balnear al Romaniei putem remarca prezenta: a) apelor minerale si termale Covasna.Parang. 4) complexiate exprimata de varietatea formelor de relief.In comparatie cu ceilanti munti ai Europei se caracterizeaza prin: 1 diversitate peisagistica a) peisaje alpine si glaciare in Fagaras.fapt ce pune Romania pe locul 3 in Europa.se in principal prin bogatia prin bogatia si varietatea resurselor balneare.

Praid.stufarisuri) .Arges.Tisa) si interioare(Olt.fauna piscicola si ornitologica autohtona sau de peisaj cu multe specii ocrotita .si salcii uriase.vegetatie variata(Codrii de stejar de la Letea.Sfantul Gheorghe . Plaja romaniei se diferentiaza de celeante plaje prin: -orientare spre E SE cu o indelungata expunere la soare(10 ore/zi) -coborarea mare cu o panta lina -latimea relativ mare a plajelor -calitatea nisipului -lipsa riscurilor datorate animalelor marine de prada sau a celor de uscat -salinitate relativ redusa a apei -bioclimatul marin caracterizat prin temperaturi moderate DELTA DUNARII -suprafata de 4375km impreuna cu sistemul natural Razim SINOE -se impune printr.o pozitie avantajoasa pe plan national si international.prezenta dunelor de nisip .garle.totusi prin arealele faunistice.Targul Ocna. -varietate si originalitate peisagistica si faunistica reprezinta una din cele mai importante zone turistice din Romania -elementele turistice definitorii sunt redate de: .Jiu.care prin debitul lor peisajele malurilor.Siret.Petrisor.medical.etc).fond ginegetic si piscicol.zavoaie de pluta.reteaua hidrografica si a resurselor balneare prezinta interes pentru turisti.e)salinele:Slanic Prahova.balti si lacuri alternand cu uscatul respectiv cu grindurile.plaje intinse in zona litoralului Sulina. .fondul piscicol si probabil de agrement pune tara noastra intr.o retea densa de canale.Mures.fond cinegetic si piscicol bogat HIROGRAFIA Este reprezentata de o vasta retea de rauri de granita(Dunarea.Litoralul ce se extinde pe o suprafata de 245km prezinta o mare varietate de atractii cu o utilizare diversa cum ar fi: -cura heliomarina -sporturi nautice -odihna si recreere -tratament balneo. ZONA DE CAMPIE Cele mai putine resurse termale de ordin natural. Prut.

f).intinderile lor delimitate.spatiul cosmic) si contine ideea de organizare sistemica cu o serie de subsisteme (subspatii).SPATIUL AERIAN-portiunea din atmosfera. Intr-o forma mult simplificata.SPATIUL ECONOMIC-asociaza fuluxurile vizibile de materiale produse cu cele invizibile de preturi.NOTIUNEA DE SPATIU In genere.care prin natura obiectului lor de studiu si a metodelor de analiza au incercat sa descrie si sa inteleaga semnificatia acestuia.al carei specific este determinat in primul rand de vegetatie si in al doilea rand de dotari si echipari corespunzatoare odihnei.miscarea lor. c).SPATIUL VEREDE-categorie functionala din cadrul localitatii sau din zona sa inconjuratoare.cum ar fi : a).locul care ne inconjoara.in care se realizeaza functia cea mai semnificativa si originala a TERREI si anume functia biotica sub toate formele si treptele ei de evolutie. b).prin spatiu se intelege un mediu infinit si tridimensional in care exista lumea inconjuratoare. In mod firesc.sistemul solar.portiune din atmosferea c). Dictionarul Lb. corespunzatoare granitelor unor tari.SPATIUL DE LOCUIT-reprezinta spatiul in care o persoana traieste si in care e inconjurat de un mediu considerat familiar. D.distanta. inseparabil de material care are aspectul unui intreg continuu tridimensional si exprima ordinea coexistentei lumii reale.in care isi exercita autoritatea statul respectiv e).d.p. 2. Pot fi astfel intelese diferite acceptiuni.costuri.spatiul geografic poate fi redus la un spatiu multidimensional.TIPOLOGIE 1.pozitia. perceptiei si imaginatiei la cerintele umane fundamentale.mentioneaza ca notiunea de spatiu reprezinta : a).o ointindere nematginita in care se vad corpurile ceresti.recreatiei si agrementului in aer liber.care este un spatiu particular de mare complexitate si dinamism. Spatiul geografic exprima o realitate obiectiva care se raporteaza la un sistem de unitati taxonomice superioare(spatiul terestru. Spatiul este dupa DOREL UNGURAS « mediul in care situam corpurile.CURS 4 SPATIILE TURISTICE-CONCEPT. spatiul a devenit un segment conceptual al multor stiinte.Acest autor arata ca spatial inseamna pt noi de fiecare data mediul cosmic.SPATIUL GEOGRAFIC Un loc aparte este detinut de notiunea de spatiu geografic. Romane.spatial reprezinta forma obiectiva si universala a existentei materiei.profituri sau pierderi.SPATIUL ABSTRACT-matematic constrans de limite rigide si supus unor legi axiomatice.SPATIUL MISTIC-ca raspuns al sentimentelor. interactiunile dintre ele.obiectele sau fenomenele. b).v.De aici se poate deduce ca spatiul reprezinta o intindere nemarginita care cuprinde toate obiectele lumii reale. cu un numar mai mare sau mai mic de componente si o serie de relatii . d). filozofic.intindrerea.

b).o alcatuire morfologica individuala. fiind stabilite in mod aprioric prin limite administrativ teritoriale sau prin delimitari subiective.In acest context.atat trasaturile actuale.forestier. Proprietatile topologice se refera la caracteristicile calitative ale spatiului geografic.care rezulta din bogatia componentelor lui.care asigura functionalitatea acestuia.putem sa vorbim despre : a).CLASIFICAREA SPATIULUI GEOGRAFIC Spatiul geografic. prin natura componentelor.inglobeaza . prin luarea in considerare a unor criterii pot conduce la diverse clasificari. Spatiul geografic se poate considera ca un rezultat al suprapunerii unor spatii specializate. atat prin proprietati dimensionale (metrice).al sec.poseda o anumita structura.ca sistem global se constituie in obiect de studiu pt geografii. d).deluros.spatiul geografic e concret. Astfel. In acest sens putem observa ca orice spatiu are dimensiuni metrice exprimate prin : -suprafete.are proprietatea de a se auto-regla. el efectuand prin morfologia sa performanta economica.de a se auto-organiza.socio-culturale sau industriale.comerciale.ca domeniu de activitate.este neomogen.el poate fi impartit in : a).volume.distante.dar si ca instrument conceptual de lucru. Geografii anglofoni.Unele dintre acestea.Astfel.spatiul geographic antropizat .XX a capatat nuantari. pe care societatea o prelucreaza. e). Prin aplicarea metodelor analitice.de campie.decurg din marea varietate cantitativa si calitativa a elementelor ce compun spatiul din relatiile si conexiunile locale sau regionale dintre componentele naturale si social-economice. f). irepetabil.proprietatile spatiului geografic.cat si altele mai vechi. ce impune o serie de restrictii de care trebuie sa se tina seama.de consum. 3.stabilite intre acestea. in functie de scolile geografice care au abordat fenomenul. 4.cum ar fi : a).coerenta permite cuantificarea (masurarea) proceselor specifice spatiului geografic. Aceste doua tipuri de spatii geografice.spatiul geografic natural b).cat si prin aspecte calitative(proprietati topologice).apreciata ca materie prima.geografii francofoni considera spatiul geografic ca fiind suprafata terestra utila si amenajata de societate.agricole).considera spatiul drept un mijloc de productie (forta de productie). Notiunea de spatiu geografic.criteriul extensiunii(dimensiunii) diferentiaza: .dar divizibil structural. c).fiind aparuta in anii 60.stepic. cum ar fi cele naturale (spatil montan.PROPRIETATILE SPATIULUI GEOGRAFIC Spatiul geografic se caracterizeaza.complexitatea si coerenta spatiului geografic.inclusiv o structura ierarhica.umanizat.Astfel. desertic) sau cele sociale-economice(spatiul de munca.

caracteristicile functionale ale spatiului turistic d).criteriul functional ce defineste: -spatiile urbane si rurale -spatiile industriale.regionala.productive si recreative.exista spatii turistice polivalente. Putem vorbi despre spatiile turistice balneare. indispensabila productiei si consumului turistic.de prezenta unei baze tehnico-materiale specifice.v.apa. pot fi identificate anumite modele si variante de spatii turistice.in corelatie cu factorii de atractie turistica au aparut si s-au dezvoltat pe teritoriul tarii noastre spatii turistice specializate. .termale. In paralel si intr-o mai larga masura.Astfel.de importanta locala. b). urbane.montane.unde turismul reprezinta principalul activ economic de ocupare a spatiului.Pornind de la formele de amenajare turistica a spatiului.prezenta spatiala a turismului b). periurbane. MAREA NEAGRA.specializare sau diversificare.SPATIUL TURISTIC Specialistii din domeniul geografiei.in decursul anilor.lacustre. Prin luarea in considerare a unor criterii de ordin calitativ si cantitativ.specificul componentelor geografice. D.economiei.in sensul ca ele prin potentialul de care dispun sunt purtatoare de activitati turistice.verzi.rurale.d.pot crea spatii turistice de diferite tipuri si de dimensiuni varabile. turistic. Aceste spatii prin dezvoltare .precum si de sistemul investitional aplicat domeniului.criteriul tipurilor majore de relief: -spatiul muntos -spatiul deluros -spatiul de campie -spatiul deltaic c).unde activitatea turistica se deruleaza in paralel cu alte activitati. de la tipul de clientela.spatiul montan si premontan.culturii sunt aproape unanimi in aprecierile ce le fac asupra spatiilor geografice.de agreement.DELTA DUNARII.nationala. Spatiile turistice sunt sisteme determinate de existenta unui potential turistic natural sau antropic. Teritoriul ROMANIEI a impus cateva spatii turistice cu o mare putere de atractie :litoral. Conturarea spatiilor turistice. 5.p. Viata a demonstrat faptul ca intre spatiile turistice specializate si cele polivalente exista o complementaritate.clima.generatoare de fluxuri turistice.caracteristicile diverselor amenajari turistice c).agricole -spatiile turistice -spatiile verzi.continentala si mondiala.pornind de la « spatiul privit » la « spatiul consumat » combinatiile ce pot rezulta din utilizarea factorilor geografici (relief.depinde de raporturile dintre cererea si oferta turistica.-spatii continentale -spatii nationale -spatii regionale de diferite tipuri -spatii locale.cum ar fi : a).vegetatie.turismului.fauna) sunt deosebit de mari.

Localizarea activitatilor turistice reprezinta aplicarea unui principiu general la o activitate specifica.Initial.in toate tipurile de localitati.cat si in exteriorul acestora.in functie de distanta dintre locul de productie si piata de desfacere.Privita din acest punct de vedere problema suntem feriti de a cadea in confuzii . In ultimul timp sunt creionate tot mai bine unele activitati turistice.si anume politici turistice.CONCEPTUL DE POLITICI. -politica se refera la acele obligatii sau conditii.Toate aceste trei conditii sunt legate intre ele de elemente de miscare. CURS 5 POLITICI TURISTICE DE AMENAJARE SI DEZVOLTARE 1. Asa cum se cunoaste sunt trei conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pt a putea fi definita ca TURIST :de timp. care au effect asupra luarii unor decizii .6.amenajare turistica si dezvoltare a turismului.AMENAJARE SI DEZVOLTARE Avem trei termeni care exprima o anumita relatie de interdependenta. Locurile unde se desfasoara activitatile turistice sunr dintre cele mai diverse : uscat.intre notiunea de strategii.prezenta infrastructurilor si a fortei de munca) si chiar pe cea a serviciilor cum e si turismul. Teoria localizarii care s-a dezvoltat foarte mult in ultimul timp. cum ar fi in cazul nostru: TURISMUL.atunci cand vorbim de localizare avem in vedere « fixarea in spatiu » adica “limitarea sau restrangerea la un anumit loc sau spatiu”.cu pietele de desfacere . deoarece cele trei notiuni au campuri de actiune oarecum definite si anume : -tactica are in vedere decizii pe termen scurt.iar apoi o cuprinde si sfera industriala(amplasarea intreprinderilor in raport cu sursele de materie prima. tactica si politica. Cand folosim insa notiunea de « politici in turism ».in timp ce strategiile pe un termen mult mai lung.de scop si de loc. Cand avem in vedere activitati turistice care se pot desfasura pe apa putem intalni cel putin trei situatii :pe apa. Atunci cand avem in vedere activitati care se desfasoara pe pamant.care se desfasoara in aer si anume doua situatii : -activitati care se desfasoara in spatiul atmosferic -activitati din spatiul cosmic.LOCALIZAREA ACTIVITATILOR TURISTICE In genere.aer.apa.analizele au vizat localizarea optima a culturilor agricole.avem in vedere ansamblul de mijloace si metode utilizate in conceperea derularea si finalizarea activitatii turistice.sub apa si pe malurile apelor.acestea se pot derula pe toate formele de relief. de deplasarea persoanelor de la locul de domiciliu la cel de petrecere a timpului liber.analizeaza factorii care determina localizarea active-economica.

luand in considerare relatiile dintre mediu si colectivitatile umane.fara a avea in vedere ampla problema a amenajarii stiintifice a spatiilor turistice.penetrarea lor. cum ar fi : -dezvoltarea capacitatilor de primire turistica -dezvoltarea miscarii turistice -dezvoltarea bazelor de tratament balnear -dezvoltarea infrastructurii specifice -dezvoltarea durabila a turismului.Practic.-strategia are ca principal obiectiv alegerea pietelor. Termenul de dezvoltare turistica poate capata sensuri diferite. a intocmi ceva rational. Amenajarea turistica a unui punct.etc.prin a dezvolta intelegem actiunea de a spori.Astfel. Dezvoltarea turistica este un termen a tot cuprinzator. a influentei zesonalitatii si a concurentei de pe piata.aproape automat ne gandim la modalitatea de stabilire a modului de evolutie a pretului pt un produs turistic sau o gama de produse in contextul obiectivelor generale ale firmei.complex de organizare stiintifica a spatiului turistic.a creste.Cel de-al doilea cuvant cheie este cel de amenajare turistica. In turism. realizarea unei politici a pretului este dificila si aceasta va trebui dezvoltata prin planul de marketing. Pornind de la aceste acceptiuni.nu putem sa vorbim despre dezvoltarea activitatilor turistice fara sa avem in vedere in primul rand procesul de amenajare turistica a spatiului in care turistii isi petrec vacantele.deci a fi in evolutie. pretul competitiv.care va reflecta segmentele de piata ce trebuie atinse. care inseamna atat construirea unei singure facilitati turistice(un hotel).a mari. amenajarea spatiului in zonele turistice reprezinta un proces dinamic si complex. Tot in inteles larg.precum si toti factorii care influenteaza aceste relatii.cat si un process de lunga durata cu privire la crestere in infrastructura sau la economia turistica. Notiunea de politica poate fi utilizata in turism cu diverse acceptiuni: -politica de amenajasre turistica a teritoriului -politica de dezvoltare a turismului intr-o anumita localitate.de promovare).loc sau spatiu se executa de obicei dupa efectuarea unor studii si cercetari care au in vedere optinerea celei mai bune utilizari a resurselor turistice.adoptate de firmele turistice sunt :pretul de prenetrare a pietei. Cele mai utilizate politici de pret.a aranja. In momentul in care avem in vedere politica de pret. .prin amenajare turistica intelegem un proces dinamic.cresterea vanzarilor.ne gandim la un ansamblu de linii directoare pe care trebuie sa le urmeze o firma de turism in scopul vanzarii produselor sale. De exemplu.De aceea.datorita naturii perisabile a multora din obiectivele turistice.a extinde.de distributie.atunci cand ne fixam ca obiectiv sa stabilim o anumita politica de marketing. in functie de latura activitatii la care se refera.intr-un sens larg prin amenajare intelegem actiunea de a pune in ordine.a se afla in progres.Nu putem sa vorbimdespre utilizarea unor instrumente de marketing(politica de pret.regiune sau zona -politica de marketing. precum si imaginea pe care o firma doreste sa o aiba.de prêt.

amenajarea turistica trebuie conceputa intr-o viziune sistemica. 3.care sa impuna.ingloband o serie de subsisteme (subzone.AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI Reprezinta o parte componenta a politicii generale de organizare si amenajare a teritoriului. iar calitatea produselor sau serviciilor oferite de firma nu este cea mai atragatoare. atat o dezvoltare continua. b). stimuleaza cresterea activitatii turistice.TIPURI DE AMENAJARE TURISTICA Amenajarea turistica a spatiului geografic este un proces complex cu o probelematica ampla incluzand solutii de stimulare a circulatiei turistice si de asigurare a integrarii . d).cat si modoificari corespunzatoare evolutiilor de pe piata.pastrarea unui raport optimal intre dotarile si echiparile turistice din teritoriu si nevoia de pastrare curata a mediului.cum ar fi : -pozitia in teritoriu -caile de acces -valoarea resurselor turistice -dotarile cu baza tehnico-materiala specifica -populatie .gama produselor sau serviciilor oferite este restransa.imbunatatirea si conservarea conditiilor de mediu in zonele in care se amenajea activitati turistice.Din acest motiv. c). care consta in incercarea de vanzare a noi produse sau servicii pe pietele existente. Aceasta urmareste valorificarea resurselor specifice. prin ampalasarea stiintifica a acestora se contribuie la mentinerea naturaletei cadrului natural. Conceptul de amenajare turistica are in vedere: a). Structura zonelor turistice trebuie conceputa ca un sistem multifunctional.localitati.fiind considerata ca sistem recreativ socio-spatial. In sens demn de retinut este cel de dezvotare a produsului turistic.In acest din urma caz(dezvoltarea durabila) avem in vedere modul de dezvoltare a activitatii turistice. b). Repartitia spatiala a dotarilor trebuie realizata prin mentinerea unor proportii corespunzatoare pt a pastra calitatea resurselor turistice. care are in vedere mentinerea capacitatii de reproducere a resurselor turistice.pe piata exista o concurenta mare.pt cresterea eficientei economice si sociale a investitiilor intre subsistemele aceluiasi sistem.venituri. La conturarea unei zone turistice se iau in vedere o serie de elemente.asigura armonizarea dezvoltarii echilibrate a zonelor tarii in consens cu natura resurselor de care dispune.puncte si obiective turistice).sau intre diferite sisteme(zone)se stabilesc legaturi functionale de cooperare. unitatea taxonomica de amenajat (zona.regiunea turistica). e).amenajarea turistica este parte componenta a procesului de sistematizare si se integreaza in sistemul de ansamblu al turismului romanesc .Aceasta optiune strategica este de preferat atunci cand: a). 2.iar diversificarea lor ar avea influente asupra cresterii numarului de turisti din zona.

turismul integrandu-se in actiunea de « crestere a tertiarului ».caracteristica zonelor ce au atins un nivel mai ridicat de dezvoltare economica.amenajarea suprastructurata.tehnologii si etape de elaborare si realizarea noilor proiecte.care se adreseaza unui cerc larg de turisti potentiali.d.izvoare ).d. intelegem o modalitatea de actiune conceputa si menita sa atinga un scop bine definit.amenajare bazata pe unicitatea prestatiei determinata de caracterul limitat al resurselor turistice. notiunea de strategie se defineste printr-un plan conceput pt a fixa si detalia modul in care isi va derula.se apeleaza la liniile specializate. -rezultatele obtinerii in domeniul turismului pana in acel moment.iar in unele cazuri.amenajarea complexa cu o infrastructura dezvoltata si o diversitate de unitati turistice. Prin luarea in considerare a trasaturilor caracteristice ale unei zone. 4. Obligatia intocmirii acestui plan de actiune revine conducerii firmei.plurivoce. BRASOV).v al bazei tehnico- . metode privind selectia si delimitarea zonei.echivoce.dar fara o anumita particularitate.fie pt imbunatatire a liniilor de actiune. Daca avem in vedere dimensiunile si raspandirea in teritoriu a resurselor turistice. -obiectivele politice si economice pe termen scurt. b).luand forma unor statiuni sau centre turistice.amenajarea turistica polivalenta cu o diversificata paleta de servicii. d). mediu si lung. In functie de natura spatiului geografic.o extindere a pietei pe care opereaza o imbunatatire a imaginii proprii sau a lucrarii pe care o are.atunci cand amplasarile sunt legate de existenta unui singur obiectiv de atractie turistica cu o valoare aparte ce polarizeaza cererea.solutiile de amenajare turistica se diferentiaza. .precum si de corelatiile posibile intre acestea pot fi stabilite urmatoarele tipuri de amenajare turistica: a).resursele materiale umane si financiare.pt zonele turistice omogene cu o larga intindere.localizarile turistice pot fi : a). Cand se stabileste o strategie de amenajare turistica se are in vedere mai multi factori : -resursele turistice naturale si antropice si gradul lor de valorificare. iar pe de alta.care atrag atentia unui numar mare de persoane.p. desfasura activitatea cu scopul tinta de a obtine profit.astfel : -organizarea si amenajarea spatiilor litoral-balneare -organizarea si amenajarea spatiilor balnear-termale si balneo-climaterice -amenajarea spatiilor montane -amenajarea spatiilor de tip verde(agroturism) -amenajarea siturilor istorice si arheologice -amenajarea parcurilor si rezervatiilor naturale -amenajarea zonelor periurbane.cererea este cea care dicteaza tendinta de amenajare turistica. c).(ex.univoce.atunci cand localizarea se integreaza intr-un ansamblu de conditii si obiective(zone cu monumente. b).In acest caz. c).STRTEGII DE AMENAJARE TURISTICA Prin strategii.fie pt confruntarea ideilor.aferente turismului.turismului in economia teritoriului.Atunci cand avem in vedere o firma oarecare.

pe termen scurt(1-2 ani). Statiune turistica. -circulatia turistica si rezultatele economice obtinute. 5. la care contribuie economia si organizarea turismului.locurile de plimbare si agrement.principiul integrarii armonioase a constructiilor(echipamente turistice si infrastructura) cu conditiile naturale.sociologia.cu dezvoltari si modernizari ale spatiului amenajat c).psihologia.geografia.statiuni.geologia.ecologia.principiul interdependentei retelelor. Amenajarea turistica a unui teritoriu este o actiune interdisciplinara.principiul functionalitatii optime a intregului sistem de retele.care presupune dezvoltarea corespunzatoare a dotarilor cu caracter recreativ pt a stimula turismul de tip activ.principiul flexibilitatii sau al structurilor evolutive. c).de pilda va fi conceputa ca un sistem integrat in interiorul caruia sunt repartizate : zone de cazare.materiale specifice.Pt a inlatura fenomenul de respingere si pt o localizare turistica rationala e nevoie de relatii de interconditionare intre :turisti si localnici. Amenajarea turistica a unui teritoriu se integreaza in amplul proces de punere a lui in valoare.servicii). e).principiul rentabilitatii directe si indirecte.stiintele naturii.pe termen mediu(3-5 ani).pe termen lung(6-10 ani). care pot consta in : -valorificarea potentialului turistic -diminuarea efectelor sezonalitatii -echiparea teritoriului cu dotari functionale tot timpul anului -atragerea unui numar mare de turisti -largirea ariei geografice de provenienta a turistilor -cresterea eficientei economice si sociale a activitatii de turism -amplificarea formelor de manifestare a turismului -pastrarea si conservarea mediului inconjurator .directie de moment impusa de cererea turistica b). In functie de principiile amintite.infrastructura. b).ceea ce ar insemna ca dotarile din zona turistica trebuie sa se prezinte sub forma unui sistem polifunctional.Amenajarea turistica a teritoriului trebuie sa priveasca aceasta actiune in .etc.care pornesc de la studii de detaliu si se incheie cu explicatia economica a zonei la care se refera.usor si comod spre toate componentele retelei turistice(obiective turistice .principiul corelarii activitatii si receptiei secundare.capabil de a raspunde la exigentele cereri.locurile de parcare a mijloacelor de transport.PRINCIPII ALE PROCESULUI DE AMENAJARE TURISTICA In literatura de specialitate sunt prezentate multe principii de baza in procesul de amenajare turistica a teritoriului : a).arhitectura.spatii verzi.prin care se urmareste integrarea fluxurilor sociale. d).ce vizeaza amenajarea unor noi puncte. f). Pe baza acestor elemente se stabilesc obiectivele principale ale strategiei de amenajare turistica.in acest sistem structurarea zonei turistice trbuie sa asigure un acces direct.acest principiu urmareste asigurarea unei activitati eficiente directe si efecte pozitive asupra celorlalte ramuri de activitate.strategiile de amenajare turistica pot fi : a).

partii de schi.de constructie.Se impune respectarea unei armonii intre cladiri.spre bazele si sursele de tratament 6 reglementari referitoare la secutitatea fizica a turistilor 7 respectarea stilurilor arhitecturale traditionale. .cai ferate.in cadrul sistemului general al turismului si in stransa legatura cu celelalte sisteme(politic.pt obtinerea unui echilibru dinamic.pe baza carora se obine licenta de functionare la categoria respectiva.cunoasterea vegetatiei locale.nationale.mascarea unor elemente mai putin placute.mod sistemic. -ingineria infrastructurii care trebuie sa corespunda normelor internationale pentru a putea garanta securitatea si calitatea mediului -ingineria constructiilor turistice impuse de un set de norme de securitatemondiale cum ar fi: 1 respectarea reglementarilor tehnice. Norme de amenajare turistica a teritoriului Se inscriu in conceptul de dezvoltare durabila si sunt grupate in mai multe categorii: -planificarea locatiilor care se refera la amplasarea echipamentului si sistemelor turistice in afara ariilor cu risc natural.economic).locale.rezistenta 2 de calitate a instalatiilor:apa incalzire climatice 3 de facilitate a circulatiei in conditii de pericol -norme de calitate a echipamentelor turistice care sunt definite atat la scare nationala cat si regionala si se regasesc in toate structurile de primire turistica prin norme de clasificare si intretinere.Scopul unor asemenea amenajari este dublu estetic dar si pentru umbra. Aceste norme se regasesc la OMT .mentinerea unui echilibru intre constructiile si spatiile verzi -dorme de dezvoltare aplicabile in realizarea echipamentelor si instalatiilor turistice cum ar fi: 1 densitatea constructiilor in raport cu ariile de recreere 2 limitarea in inaltime a cladirilor in raport cu mediul natural cu arhitectura locului pentru o armonioasa incadrare in teren 3 retragerea cladirilor si amplasarea lor fata deelementele generale ale stilului(artere rutiere.protectie contra intemperiilor.social. 8 configuratia acoperisurilor care influenteaza aspectul constructiilor 9 utilizarea mat de constructii locale 10 respectarea conditiilor climaterice 11 adaptarea constructiilor turistice pentru primirea bataranilor si a persoanelor cu deficiente motorii -amenajarea peisagistica si estetica a echipamentelor turistice si a siturilor confera un aspect atragator estetic si relaxant.aeroporturi) 4 amenajarea parcarilor pe exteriorul cailor de acces 5 spatiile de acces la plaje.in reglementarile din Romania.

este cea de noriune omologata pentru functionarea intr.o zona cu conditii climaterice ce favorizeaza tratarea unor boli si fortificarea organismului -statiuni de litoral loc situata pe tarmul marii dotata corespunzator cu instalatii pentru petrecerea unui sejur.In Romania ca in toate tarile de destinatie turistica statiunile pentru a putea functiona legal.localitate situata intr.delimitata pe baza documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism cf legii si care indeplinesc o serie de categorii minimale: -cadrul natural.factorii naturali de cura si calitatea mediului -accesul si drumul spre statiune -utilitati urbane edilitare -structuri de primire La randul lor fiecare criteriu include o serie de elemente obligatorii dar care in acelasi timp fac si de partajerea intre cele 2 tipuri de statiuni.localitatea sau parte a unei localitati cu functii turistice specifice. Criteriul cadrului natural impun lacalitatii care direste sa fie atestata un numar de 3 conditii obligatorii pentru ambale categorii de statiuni 1 amplasament in cadrul natural pitoresc fara factori poluanti .localitatile ce dispun de instalatii pentru tratamentul balnear cat si in care resursele naturale existente sunt utilizate pentru vindecarea unor boli.in functie de conditiile naturale si de scopul prin care au fost construite statiunile se impart in: -statiunea balneara .Statiuni turistice si dezvoltarea turismului Prin statiune turistica se intelege o asezare dotata cu structuri de primire turistica.care dispun de resurse naturale si antropice.echipamente si instalatii sanitare necesare celor gazduiti.Sunt clasificate in: -statiuni turistice de interes national -statiuni turistice de interes local Pentru a fi atestata ca statiune de interes national sau local. CURS 6 OMOLOGAREA STRUCTURILOR TURISTICE In legatura cu notiunea de statiune turistica.in care activitatile economice sustin exclusiv realizarea produsului turistic.trebuie omologate si clasificate in functie de conditiile pe care le asigura.un anumit scop. -statiuni pentru sporturi de iarna localitate in zona montana dotata cu echipamente specifice -statiuni termale localitate situata in zona izvoarelor termale cu propietati terapeutice in tratarea unor afectiuni -statiuni de cura de struguri localitate pe teritoriul careia se cultiva vita-de-viesi unde turistii pot urma o cura consumand-i. -statiuni climaterice .

asistenta medicala si salvari.Tg.harti si alte elemente) Anexele de specialitate(documentatia de urbanism sau de amenajare teritoriala) Autorizarea pentr-u a desfasura activitati economice in turism Pentr-u a putea introduce o locuinta sau un alt imobil in circuit touristic ca pensiune tutistica personala fizica se poate autoriza dupa cum urmeaza: • Persoana fizica autorizata .conferinte.2 existenta studiilor si documentatiilor care atesta prezenta si valoarea factorului natural de cura 3 consituirea perimetrelor de protectie ecologica. Criteriul al 4lea STRUCTURI DE PRIMIRE include un nr de 10 conditii: -numarul minim de locuri in structuri de primire turistica clasificate fara campinguri -amenajari si dotari pentru servicii de revigorare in spatii construite.Sinaia.Costinesti.Buzau .canalizare si energie electrica.Giurgiu.Praid-Sacele.apa curenta.Campullung Moldovenesc.schimb valutar.amenajarea si iluminarea lacurilor de promenada.Buzias. Referitor la criteriul utilitatilor urbane-edilitare acestea includ un nr de 11 conditii: 1 spatii comerciale pentru activitati de prestari servicii(banca.Mangalia. Harghita.Moneasa.Ocna. Hot de Guv 1122 retine 29 de statiuni de interes national(Busteni. Timisul de Sus.Baile Turda.Baltatesti.Soveja. Baile Baita.Calimanesti.Borsa.Baile Felix.doteri tehnice pentru exploatarea si protectia resurselor minerale terapeutice.Herculane..Eforie N si S.Saturn.hidrologica si sanitara a factorilor naturali Conditiile de acces impun: -drum rutier modernizat -transport in comun si gara care deervesc stat precum si trenuri cu regim de rezervare a locurilor care sa opreasca in garile care deservesc stat.magazine).Tusnad. Voineasa)si 36 de statiuni de interes local(Bazna. . Stana de Vale.Sacelu Documentatia pentru atestarea statiunilor turistice se intalneste de autoritatile administratiei publice locale si cuprinde: • Memorii de prezentare • • Piese desenate(incadrare in planul baristic general.Sali de intretinere -amenajari si dotari pentru relaxare in aer liber.inclusiv terenuri de sport -terenuri de joaca pentru copii -parc amenajat -numar minim de terase turistice marcate -baza de valorificare a resurselor naturale terapeutice daca esta cazul -amenajari si dotari pentru plimbari sau practicarea sporturilor nautice -localitati pentru practicarea skiului sa aiba cel putin 2 partii de schi omologate si mijloace de transport pe cablu -localitatile de pe litoral trebuie sa dispuna de plaje si amenajari.Borsec. Sali de spectacole.Mamaia.Sarata.Predeal.asistenta balneara.Snagov.Venus.conditii obligatorii pentru stat de interes national.

care atesta pregatirea profesionala LICENTE SI BREVETE DE TURIST HG 238/2001 privind conditiile de acorda licentei si brevetul de turist Acest articol prevede ca: • Agentiile de turism I.iar persoana care asigura conducerea . personae fizice si asociatii familial in legea nr.o inregistreze in deplin condiilor sanitar-veterinare Copie de pe doc. domiciliul sau rezidenta Certificate medical Declaratia tip ca baza pe care el o vrea s.si pot desfasura actiuni de aferte comerciale si vanzare a serviciilor si a pechetelor de servicii turistice dar asta fiind numai in baza licentei de turist emise de Ministerul Turismului. Actele necesarepentru persoanele fizice si asociatiile familiar care se depun la primaria locala: • • • • • • • • Cerere tip Rezervarea denumirii la registrul comertului Certificate fiscal Copie de pe actele de identitate Actele pt.• • Ca asociatie familial Ca societate comerciala Persoana fizica sau juridical care desfasureaza activitati economice trebuie sa detina autorizatia si certificatul de inregistrare eliberate conform legii 300/2004 pt.31/90privind societatea comerciala.

Tr Copie dupa brevetul de turism Copie dupa actele de clasificare a personalului TIPURI DE STRUCTURA DE PRIMIRE CU FUNCTIE DE CAZARE • Hoteluri de 1-5stele • • Hotel apartament 2-5st Moteluri 1-3st . CERTIFICATE DE CLASIFICARE H6 1328/2001-privind clasificarea structurilor de primire turistica arata ca: • Acesta indifferent de forma de proprietate si organizare se clasifica in functie de caracteristicile constructive de calitatea dotarilor si serviciilor prestate Clasificarea se face de catre Ministerul Turismului care elibereaza certificate de clasificare DOCUMENTELE NECESARE • Cerere de eliberare a certificatului • • • • • • • • Certificate constatator de la Registrul Comertului din care sa rezulte obiectul activitatii Certificate de inregistrare la RC Schita privind amplasare unitatii Schita privind structura .amplasarea si nominalizarea camerelor Fisa privind incadrarea nominala a camerelor si a spatiilor de alimentare publica Avizele specific privind amplasamentul si facilitate obiectivului emis de Ministerul.operative a unei agentii de turism sau a unei structure de primire turistica trebuie sa posede brevet de turism . • Licenta atesta capacitatea titularului de a comercializa servicii turistice in conditiile de calitate ai siguranta iar brevetul de turism atesta capacitatea profesionala a persoanei fizice care asigura conducerea agentiilor.

• • • • • • • • • Hoteluri pt tineret 1-3st Vile 1-5st Cabane turistice de vanatoare si pescuit 1-3st Sate de vacant 2-3st Campinguri 1-3st Popasuri turistice 1-2st Pensiuni turistice urbane 1-5st Pensiuni turistice rurale1-5 margarete Nave fluvial maritime 1-5st TIPURI SI STRUCTURI DE PRIMIRE CU FUNCTII DE ALIMENTATIE • • • Restaurant de tip classic.specializat 1-2 st Restaurant cu program artistic 3-5st Barul de noapte 3-5st De zi 2-5st • • • • Café bar si cafenea Fast food Cofetarie Patisserie .

pot avea rol de atractie sau de frana a activitatii.Astfel asezarea omeneasca reprezinta rezervorul de unde se formeaza curentii turistici in parallel cu obiectivele si atractiile turistice pe care numeroase localitati le poseda.un sens si.asezarile omenesti prin structura forma.masa.asezarile omenesti ofera dotari pentru atractii (muzee. La randul lor turistii i-si aduc o contributie de cele mai multe ori asupra localitatilor urbane si rurale.fizionomia acestora.n altul.asezarile omenesti ofera dotari pt. .turismul impune aparitia unor dotari specific in vatra localitatii.raporturile asezarilor cu mediu Intre turism si asezarea omeneasca exista o stransa corelatie care se manifesta cu intensitate sintr. Raportul touristic a fost indelung dezbatut de elementele definitorii ale acestor inflatii.si consuma timpul touristic in acea localitate.cetati)si sejurul touristic(cazari.Astfel intre turistii si asezarile omenesti sunt raportate tipul directe determinate in principiu si de faptul ca:turismul contribuie si la crearea de noi asezari ca urmare a dezvoltarilor acestor activitati. In general LITERATURA DE SPECIALITATE AFERENTA a asezarilor turistice structureaza cateva tipuri: • Statiuni balneare • • • • • • Asezari isolate montane Asezari de transit touristic Orase turistice Localitate de pelerinaj Sate turistice Statiuni climaterice Multe din asezarile turistice sunt asezari sezoniere cu exceptia altora in care datorita factorilor naturali de cura utilizarea lor e aproape continua Functia turistica a asezarilor se incadreaza de regula in cadrul celorlalte functii rezidentiale si productive.fluxurile turistice.asezarile omenesti in special cele urbane reprezinta puncte principale de sprijin pt. Functia turistica a unei asezari este redata de nr mai mare sau mai mic de turisti care o viziteaza si care.perioade.turismul contribuie la extinderea unor asezari la configuratii peisajului rural si urban.atractie si sejur touristic.TURISMUL SI ASEZARILE OMENESTI Turismul prin actiunile pe care le inglobeaza exercita o putere asupra asezarilor omenesti cum ar fi: • Functiile asezarilor.si peisaje. agreement).turismul impune uneori restrictii prin inchiderea circulatiei pe anumite zile.

Functii turistice echilibrate in raport cu celelalte fct c)..a) cetatile grecesti de pe tarmul Marii Negre( Histria. Astfel vestigiile arheologice pe care le poseda Romania sunt numeroase. monumentelor istorice si de arta. 6670 pe locul I Nilul urmat de Amazon cu 6387 km. Sighisoara. Apullum.etc. diverse si de mare valoare istorica. vegetatia si fauna. mijloc de transport viata subacvatica(resusurse de peste).Calimanesti Aceste functii domina structura asezarilor si influienteaza fizionomia acesteia b). 3500 de lacuri raspandite pe cuprinsul tarii multe dintre ele de tip glaciar ( Bucura si Zanoaga in Retezat. constructiile tehno economice. Targoviste.urbane:Predeal.Functii turistice de baza in raport cu celelalte fct. Urmele acestie civilizatii. Costesti. Din randul acestora retinem atentia doar asupra vestigiilor arheologice. Napoca) d)cetatile medievale din epoca timpurie sec XI-XII (Biharia Severin) si din epoca moderna sec XIX-XX (Neamt. Tomis .Evolutia fluxurilor turistice nu are un character singular ci se incadreaza evolutiei celorlalte functii ale localitatii respective. Pt turism cele mai importante sunt: 1.Sinaia. 30 de baraje. Un loc aparte in ceea ce priveste reteaua hidrografica este detinut de cele aprox.Alba Iulia. principal se gasesc amenajate 40 de bazine portuare. si Sarmisegetusa) c)cetatile (castrele romane de la Drobeta. 114 poduri rutiere. Capra si Balea in Fagaras. in diversele ei forme de exprimare mult vestite in intreg spatiul locuit de romani.9tari si4 capitale cu lungimea de 2864 de km 1075 pe teritoriul Romaniei cu unj bazin hidrografic de 33250 km².. Un rol deosebit de important in turism il reprezinta clima. cai ferate si conducte. Pe .. Suceava. in Europa Volga este pe primul loc cu 3534 km urmat de Dunare Raul Dunarea are aproape 300 de afluienti. CURS 7 DUNAREA.. Callatis) datand din sec VII-VI inainte de Hristos b) cetatile dacice din muntii Orastiei (Gradistea Muncelului.monumente istorice de arta si arhitectura carcterizata prin varietate si originalitate datand din diferite perioade istorice: . Lala si Buhaiescu in Rodnei) si de tip carstic (Zaton in Mehedinti Vintileasa in Vrancea) de tip vulcanic (lacul Sf. Potaisa sau Turda.Functii turistice complementare:Bucuresti. Bucurestiul vechi) 2. traditiile popolare.orasele pot fi impartite in 3 categorii dpdv al functiilor turistice pe care o indeplinesc: a).Dupa lungime este al 13 de pe glob. evenimentele cultural artisice. Potentialulu turistic antropic: tara noastra dispune de un variat bogat si valoros potential antropic rezultat al civilizatiei de peste 2 milenii a poporului roman in acest spatiu.. Ana) de baraj natural (lacul Rosu din Hasmas). Importanta ca resursa de apa.

arta si traditia popolara prin originalitate. Trei Ierarhi din Iasi. poduri. etc. Horezu.institutiile si evenimentele cultural artistice care isi au sediul sau se desfasoara in principalele localitati ale tarii si care sunt in acelasi timp si obiective de atractie turistica: a)edificiile unor institutii culturale. drumuri. manastiri. de artizanat.etc. istoric etnografic.muzeul de stiinte din Is primul din Romania 1915-Bojdeuca lui Creanga-Is prima casa memoriala din tara c)evenimentele culturale detipul festivalurilor muzicale (George Enescu.Peles-Sinaia. 70 cladiri civile urbane. 15obiective de arhitectura populara. teatrelor. ale lui Stefan cel Mare din Iasi.PiatraNeamt. Biserica Curtea de Arges. Cotroceni-Bucuresti. bibliotecile din Oradea. conace si palate. national. Calinesti c)biserici si cetati taranesti fortificate din Transilvania( Rasinari. si international. Biserica Neagra din Brasov. Mamaia. la care se adauga circa 1000 de case memoriale de interes local. Suceava. 81 de biserici din lemn. Mausoleul de la Marasesti. tehnci utilizate de prelucrarea lemnului(impletituri). edificii religioase) mori. e)edificii religioase. Catedrala RomanoCatolica din Alba Iuila.localitati urbane si rurale care prin pitorescul cadrului natural sau prin frumusetea caselor devin atractive. Cerbul de aur. Ateneul Roman. Targul de fete de pe muntele Gaina 5. targuri si festivaluri. Tm. tesaturi. Oboca in Olt. operele din Bucuresti. pictura pe sticla. statuia lui Ovidiu din Ct. 6. Surtesti.obiective economice cum ar fi amenajarile hidroenergetice. Cj. Arcul de Triumf din Bucuresti. serbari(a muntelui. Bucovina. Hunedoara -serbari populare. Cj. Humor. porturi. si a stiintei. 7ansambluri traditionale rurale 144 munumente si situri arheologice.port. Palatul Culturii din Is si cel din Tg Mures. specific. Bacau. . a zapezii) 4. targuri. porti. bogatie si varietate atrage un nr mare de turisti. Alba si Is. dans. Vaslui si Podu Inalt) 3. ale filmului. 1834. Maramures. Moldovita si Arbore) b)bisericile din lemn din Maramures sec XVIII Bogdan Voda. Ghica. istoria tehnicii. artei. Ansamblul Sculptural a lui Brancusi dinTg. 27 castele. Sucevita. teatrele national din Bucuresti. etc -port popular. 22 biserici fortificate. Pe total. -ceramica. etc. baraje. in tara nr obiectivelor antropice de atractie turistica se ridica la: -511 monumente si ansambluri de arhitectura(35 de cetati. lacuri de acumulare. Mogosoaia.a)manastirile pictate in fresca din Bucovina sec XV-XVI (Voronet. b)reteaua de muzee si case memoriale care sunt in nr de peste 450 in Romania de diferite profile: stiintele naturii. Marginea in Sv. viaducte. istoria culturii. Biertan) si Oltenia( Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneti. centrale hidroelectrice pe canale de navigatie cu ecluze. 5 ansambluri si foste curti domnesti. Jiu. Is. Cula Poienaru din Almaj) d)castele si palatele: Bran. a)arhitectura si tehnica populara(case. monumente si statui. b)creatia artistica reprezentata prin productia mestesugareasca.