CURS 1 ORIGINILE TURISMULUI SI EVOLUTIA SA

1.GENEZA FENOMENULUI TURISTIC
Fenomenele turistice a aparut si s-a dezvoltat in anumite conditii sociale,economice si politice.Geneza acestui fenomen a fost determinat de actiunea conjugata a unor factori a caror actiune este uneori pozitiva sau negativa. Acesti factori care sunt structurati astazi in 5grupe principale : -factori naturali -factori economici -factori demografici -factori politici -factori socio-psihologici. Acesti factori au avut un rol dominant in aparitia si dezvoltarea turismului. La baza oricarui act turistic sta o motivatie,un motiv,o dorinta. Specialistii in domeniu, afirma ca numarul motivatiilor care determina ca un turist potential sa devina un tursit active e tot atat de mare pe cat al numarului turistilor. Indiferent de modul cum le putem clasifica :motivatie de ordin personal,familiar,social,se constituie in elemente ce pot declansa actele turistice,adica trecerea omului din starea de turist in cea de turist activ.

2.ETAPELE DEZVOLTARII TURISMULUI
Sunt tot mai multi specialisti care afirma ca omul din prima clipa a existentei sale biologice si pana in ultima clipa e stapanit de dorinta de a calatori,de a vizita noi locuri si zone,comunitati si civilizatii,de a urca tot mai mult spre cer. In decursul vietii, aceasta dorinta naturala a tuturor oamenilor poate deveni realitate numai in conditiile in care acestia dispun de : timp liber,bani,mijloace de deplasare,de o stare de sanatate care sa le permita miscare si de un anumit nivel cultural. Aceasta dorinta de a calatori nu se manifesta insa cu aceeasi intensitate pe toata durata vietii omului.Astfel,in prima faza,dorinta exista,dar nu se poate manifesta fizic decat cu ajutorul parintilor, a persoanelor mature care trebuie sa conceapa actiunile,sa le suporte costul si sa le indrume spre reusita. In faza de elev,student,tanar,angajat si ,in general, persoana matura ,dorinta de a calatorie este traita la intensitatea cea mai mare. La o persoana de varsta a treia,dorinta de calatorie exista,dar din considerente: economice,medicale si familiale,aceste dorinte nu intoatdeauna sunt realizabile. O analiza a modului cum a aparut si evoluat turismul prin luarea in considerare a anumitor indicatori,ne pune in evidenta faptul ca acesta poate fi etapizat in cel putin patru etape : I. TURISMUL SUB FORMA SPONTANA Turismul a aparut pe scara istoriei sub forma sa spontana,adica la initiativa persoanelor

fizice care din diferite motive si dupa definitiile actuale au calatorit in spatii geografice mai mult sau mai putin apropiate locului lor de resedinta. Turismul din aceast aetapa istorica a avut de invins numeroase dificultati a).inexistenta mijloacelor de transport,rapide si comode ,au influentat in mod direct durata calatoriei care,de regula,era foarte lunga,alteori foarte scurta,in functie de distanta parcursa. b).caracterul singular al deplasarilor care dupa definitia actuala se putea incadra in categoria de turisti. c).costul uneori ridicat al calatoriilor. d).nesiguranta securitatii calatoriilor si pericolele la care se expuneau cei care practicau turismul. Scopurile acestor deplasari erau dintre cele mai diverse : -explorarea de noi locuri,zone si regiuni geografice. -vizite in localitati care ulterior s-au dezvoltat mai mult si in care se organizeaza diverse manifestari culturale-economice (hore,nunti,iarmaroace,targuri,balciuri). -pelerinaje la schituri,manastiri si biserici (la hramul acestora,dar si la calugari, preoti sau pustnici). In cazul acestei etape putem vorbi despre: -calatoriile la Templu lui Appollo din Delphi,sec.VI inainte de Hristos -pelerinajele budistilor chinezi spre India -Jocurile Olimpice in cinstea lui Zeus,desfasurate 1200 ani(din anul 776 i.de Hristos, pana in anul 393). Centre mai importante:GRECIA si ASIA MICA,EGIPTUL,ITALIA INSULARA. II. TURISMUL IN EVUL MEDIU SI PERIOADA DE PANA LA REVOLUTIA INDUSTRIALA DIN SEC.XIX In aceasta etap putem vorbi despre o intensificare a pelerinajelor spre PALESTINA,IERUSALIM,ROMA,TIBET si MECCA. -Datorita migratiei popoarelor si a nesigurantei calatorilor,aria de desfasurare era mai restransa. -Se intensifica calatoriile comerciale -Calatorii la studii la marile universitatii ale lumii i-au amploare(BOLOGNA- 1119, RAVENA- 1130,SORBONA -1200,CAMBRIGDE-1209,OXFORD-1214,PADOVA1222,NAPOLI-1224,PRAGA-1348,CRACOVIA-1364,VIENA-1365,KOLN1338,HARVARD-1636). III. TURISMUL IN EPOCA MODERNA EPOCA MODERNA a adus cu sine o dezvoltare si mai accentuata a mijloacelor de transport in toate componentele lor :comfort,viteza,structura, cu mijloace directe si favorabile asupra dinamicii si structurii miscarilor turistice. A aparut astfel posibilitatea transformarii turismului intr-un fenomen cu un oarecare caracter de masa si autonomia turistilor s-a cristalizat tot mai mult turismului de circulatie si s-a dezvoltat baza materiei specifica, in special cea din marele orrse prin hoteluri.

pune bazele conceptiei activitatilor agentiei de voiaj. din EGIPTUL ANTIC din Epoca Romana si a casei de oaspeti sau a minihotelului din PALESTINA cu mai bine de 2000 ani in urma. In 1895.dupa care apare OMT.etc).in RUSIA ia fiinta prima firma de turism cu numele de « Intreprinderea lui Leopold Lepsan » la PETERSBURG.pe principii economice in turism apar in 1841.peste 20. In 1970. a dreptului la odihna si la circulatia libera a persoanelor.ia fiinta Automobil Clubul Francez.complex balnear.la nivel mondial ia fiinta Uniunea Internationala a Organismelor de Turism(UIOT).iar prin Aadunarea Generala din 16decembrie 1966.in 1869 apare Clubul Alpin German. Istoria turismului a retinut tipul de cazare sub forma de han. Dintre practicile turismului contemporan amintim : a). In 1885.de dupa al doilea Razboi Mondial. STRUCTURI LA NIVEL CONTINENTAL SI INTERNATIONAL Turismul a fost recunoscut de ONU ca factor de pace si prietenie dintre popoare.motel.XIX.vila. iar in 1873 Societatea pt. . In 1863.calatoriilor b). ETAPA TURISMULUI CONTEMPORAN Turismul contemporan.a facut o declaratie asupra drepturilor fundamentale ale omului . Primele intreprinderi.apar Cluburile Alpine Elvetiene.pornind de la refugii pt.000 englezi au vizitat expozitia internationala de la PARIS prin firma « Thomas Thook & Sonet.Turismul a devenit un fenomen de masa.han.S-a dezvoltat turismul pe distante lungi. aceasta data este receptata ca act de nastere pt turismul international. » In 1878. In 1867.IV.a fost hotarator influentat de evolutia.prin cresterea continua a nr.Amintim aici de acceptarea si promovarea de catre ONU a libertatilor de calatorie ale oamenilor.000 persoane.iar in 1996 Societatea Politica de Turism. o zona foarte larga (cabana.organizatie cu caracter interguvernamental in structura ONU.hotel. In 1925.modernizarea si specializarea diferitelor sisteme de transport si de aparitia in tot mai multe Legislatii si Constitutii ale unor tari .prin aceasta firma au plecat din ANGLIA spre alte tari 75. Tot.Mobilitatea d). Tatra din GALITIA. el in a doua jumatate a sec.a luat fiinta OMT cu sediul la MADRID. a organizat prima calatorie turistica cu 300 englezi ELVETIA.prin cumpararea in sistem ENGROS si revinderea lor o oarecare reducere a 600 bilete de tren. CURS 2 APARITIA PRIMELOR FORME DE ORGANIZARE A TURISMULUI Inainte de aparitia turismului sub forma sa organizata au aparut aparut diferite structuri de cazare turistica.cand englezul Thomas Thaook.Cresterea volumului de turism si a diversificarii formelor sale de practicare c).

dolari -AUSTRIA 16.dolari -REGATUL UNIT 33.8 mld.dolari -AUSTRALIA 17. -organizatoric.potential latin si potential italian. Termenul de potential poate fi : .Astfel.element pt care utilizeaza denumirea de potential turistic. -de crestere.1 mld.dolari -ITALIA 38.posibilitataea de dezvoltarea a unei forte.7 mld. -stiintific.dolari -SPANIA 51.In prezent ciclul turistic a atins dimensiuni foarte mari. 1. -tehnic.care este in plin proces de cristalizare.cum ar fi din termeni utilizati de geografie.in 1984 si la 842 mil in 2006.totusi ele se definesc in mod diferit. -hidroenergetic.respectiv potential romanesc.9mld.6 mil -SUA 46.dolari -TURCIA 16.care inseamna putere.9 mil. -al pietei. Exista legaturi stranse intre aceste acceptiuni.5mld. -FRANTA 75.dolari -CHINA 33.economic.9 mld. asa se explica faptul prin care atunci cand vorbim despre potentialul economic al unei .CONCEPTE REFERITOARE LA POTENTIAL Turismul dispune de o structura proprie si de o terminologie.8 mld.astfel de la 25.forta.cat si cele naturale) au in vedere acele elemente care prin valuarea si originalitatea lor starnesc interesul turistilor.dolari.1 mil -TURCIA 16.3 mld. -de razboi.1mld.8 mil -CHINA 41 mil -GERMANIA 20.o mare parte din terminologia turismului este preluata din alte discipline.deriva tot din patentia. cu sensul de ceea ce se poate produce.dolari -GERMANIA 32. -informational. Geografii.tarie.1 mil -REGATUL UNIT 27. Acest termen are o utilizare internationala.dolari -FRANTA 46. Termenul de potential isi are originea in latinescul patentia.7 mld. Venitul din turism in anul 2006 a primelor 10 tari : -SUA 85.1 mil -ITALIA 37 mil -RUSIA 19.3mil turisti in 1950 s-a ajuns la 300 mil.turisti. in timp ce cuvantul latin potesialism.8 mil -SPANIA 52.4 mil -MEXIC 20. Topul rimelor 10 tari primitoare de turisti in 2004 :totalul mondial 764 mil.atunci cand vorbesc despre obiectivele de atractie turistica (cele antropice. -uman.

clima prin temperatura aerului a apei. Astfel.POTENTIALUL TURISTIC-DEFINITIE Se intelege totalitatea resurselor naturale antropice si cultural istorice. 2.carstic si vulcanic b).piscicol).vai pitoresti si vai cu chei(EX :BICAZ.potentialul se refera la forta. specificand in continuare ca « Pt ca potentialul sa fie realizat si valorificat sunt necesare anumite conditii si eforturi ». Romane Moderne.paduri.Romane acorda termenului te potential si anume : « ceva care are in sine toate conditiile pt realizare. Fondul turistic natural in calitatea lui de element de baza a potentialului turistic se compune in general din : I. care exista ca posibiliatate. care mentioneaza : « Potentialul reprezinta ceea ce exista latent fara a se mainfesta momentan in actiune ».in calitate de adjectiv. . Ce spun dictionarele ? Prezinta interes acceptiunea pe care dictionarul explicativ al Lb.cum ar fi : a).aceasta natiune care sa aiba in vedere dezvoltarea stiintelor geografice.etc) f).fondul turistic reprezinta totalitatea resurselor naturale si antropice de natura turistica si constituie baza ofertei turistice.cascade. b).datarile tehnice-edilitare si serviciile turistice. Elemente generate de natura. a). Dictionarele Lb.Mai pe larg privita.care impreuna cu infrastructura se constituie in oferta turistica a unei destinatii.pesteri g).iar cand ne referim la potential hidroenergetic avem in vedere cu totul alti indicatori.defilee.rezervatii naturale si monumente ale naturii i).precipitatii.reprezinta o categorie de baza a geografiei turistice.poieni h).in aceste definitii rezulta ca potentialul este un termen care exprima un anumit aspect al resurselor “de a dezvolta ceva social util”. « ceea ce se poate produce ».potentiale a unui teritoriu.zone sau tari avem in vedere anumiti indicatori. Renumitul Dictionar Larus (1993).iar ca substantiv.rauri si in special malurile acestora d).localitati.arata ca potentialul in sens fizic este ceva care este redat de Dictionarul de Psihologie.lacurile naturale si glaciare c).fauna(fond cinegetic. care exista in mod virtual » sau « care prezinat o actiune posibila fara sa precizeze daca se realizeaza sau nu ».cuprinzand fondul turistic.durata de stralucire a soarelui j).forme pitoresti de relief glaciar. la putere. reprezinta ceva « care nu exprima decat posibilitatea conditionata a unei actiuni ».NEREI.arata ca potential.litoralele marilor si oceanelor e).putem afirma ca « potentialul turistic.

capacitatile de cazare turistica b).Atunci.obiective rtistice e).lucrari de arta.generat de societatea umana in decursul mileniilor se compune din : a).baza tehnica.manifestari si obiective economice j). tratament.mijloace de transport g).compusa din: -caile de comunicatie -cele de asigurare. .reteau de alimentatie publica c). -servicii bancare -servicii medicale -servicii postale -diverse alte servicii comerciale.obiective stiintifice f).materiala specifica.Fondul turistic antropic.manifestari culturale g).obiective culturale b).obiective istorice c). cand vorbim despre problemele tehnice ereditare. Datarile tehnico-ereditare cu elementele lor principale.hidrotehnice si de comunicatie.baza de tratament balnear e).mijloace de agreement si de distractie f).asezari urbane si rurale k).infrastructura turistica.agrement.II.obiective etnografice si folclorice d). SERVICII TURISTICE : -servicii auto -schimb valutar -servicii de cazare.reteaua comerciala ce deserveste inclusiv turismul d).de aprovizionare cu energie electrica si termica -gaze si apa potabila -sistem de canalizare si epurare.avem in vedere: a).manifestari artistice i).manifestari sportive h).

Felix -de turbe descompuse chimic la Vatra Dornei.Caciulata.Sacele. ZONA DEALUTILOR SI A PODISURILOR SI SUBCARPATICE Prezinta interes pentru turism impunandu.campii cheii si defilee.fapt ce pune Romania pe locul 3 in Europa.Slanic Prahova.ne la potentialul balnear al Romaniei putem remarca prezenta: a) apelor minerale si termale Covasna.in acest areal fiind identificate peste 200 de calitati ce dispun de factori naturali de cura ce pot fi utilizate in peste 14 tipuri de afectiuni cu valoare terapeutica deosebita.Turda.Calimanesti.Bihor. -minerale de izvor la Sangioarz Bai.Ocna Mures.zone antropizate.Borsec. MUNTII CARPATI acopera cca 35% din suprafata totala a tarii si reprezinta si principala bogatie turistica.CURS 3 STRUCTURA SI DISTRIBUTIA POTENTIALULUI TURISTIC DIN ROMANIA Romania dispune de multiple disponibilati de afirmare in plan turistic datorita cadrului natural de o mare diversitate cu o structura variata si un grad de atractivitate ridicat.unele dintre ele cu o exceptionala valoare stiintifica sau estetica.se in principal prin bogatia prin bogatia si varietatea resurselor balneare.Ex::Topolnita.fasii de litoral etc.Teleaga.ofera conditii pentru o complexa valorificare turistica.Amara si Lacul Sarat c) Namoluri terapeutice de natura diversa:sarapelice Sovata.domeniu schiabil.Bicazului. .salinitate ridicata cum ar fi la Sovata.Mehedinti c) abrupturi calcatoase in Piatra Craiului d) cheii si defilee.In comparatie cu ceilanti munti ai Europei se caracterizeaza prin: 1 diversitate peisagistica a) peisaje alpine si glaciare in Fagaras.Ghetarul de la Scarisoara. Relieful este exprimat printr.Ocnele Mari.Jiului 2 acesibilitate Datorita prezentei centrale configuratia lor si a numeroaselor vaii si cursuri de ape care ii strabat.Tusnad d)emanatii naturale de gaze terapeutice de tipul mafetelor si solfatarelor specific muntilor vulcanici. 4) complexiate exprimata de varietatea formelor de relief.Herculane.Pestera Scarisoara etc.Oltulul.Parang.Bazna .Cetatile Ponorului.Ocnele Mari.dealuri si podisuri.bogate in retele hidrografice.Retezat.fond cinegetic.declarate monumente ale naturii sau rezervatii.Vatra Dornei b) locuri terapeutice ce prezinta unele particularitati cum ar fi fenomene de heliatermie(apa unor locuri sarate se incalzeste la o anumita adancime si datorita incalzirii solare apa de suprafata mai dulce nu permite racirea).Turzii. 3) bogatia potentialului speologic Peste 10 000 mii de pesteri.Rotnei b) peisaje carstice in Aninei. Referindu.o larga paleta de forme:munti.Vladeasa.

plaje intinse in zona litoralului Sulina.totusi prin arealele faunistice.care prin debitul lor peisajele malurilor.Petrisor. Plaja romaniei se diferentiaza de celeante plaje prin: -orientare spre E SE cu o indelungata expunere la soare(10 ore/zi) -coborarea mare cu o panta lina -latimea relativ mare a plajelor -calitatea nisipului -lipsa riscurilor datorate animalelor marine de prada sau a celor de uscat -salinitate relativ redusa a apei -bioclimatul marin caracterizat prin temperaturi moderate DELTA DUNARII -suprafata de 4375km impreuna cu sistemul natural Razim SINOE -se impune printr.Tisa) si interioare(Olt.Targul Ocna.vegetatie variata(Codrii de stejar de la Letea.Sfantul Gheorghe .prezenta dunelor de nisip .stufarisuri) .e)salinele:Slanic Prahova. -varietate si originalitate peisagistica si faunistica reprezinta una din cele mai importante zone turistice din Romania -elementele turistice definitorii sunt redate de: . Prut.si salcii uriase.fondul piscicol si probabil de agrement pune tara noastra intr.Siret. .etc).fauna piscicola si ornitologica autohtona sau de peisaj cu multe specii ocrotita .o pozitie avantajoasa pe plan national si international.Litoralul ce se extinde pe o suprafata de 245km prezinta o mare varietate de atractii cu o utilizare diversa cum ar fi: -cura heliomarina -sporturi nautice -odihna si recreere -tratament balneo.medical.fond ginegetic si piscicol.Praid.reteaua hidrografica si a resurselor balneare prezinta interes pentru turisti.o retea densa de canale. ZONA DE CAMPIE Cele mai putine resurse termale de ordin natural.garle.Jiu.fond cinegetic si piscicol bogat HIROGRAFIA Este reprezentata de o vasta retea de rauri de granita(Dunarea.zavoaie de pluta.Arges.Mures.balti si lacuri alternand cu uscatul respectiv cu grindurile.

al carei specific este determinat in primul rand de vegetatie si in al doilea rand de dotari si echipari corespunzatoare odihnei. b).in care isi exercita autoritatea statul respectiv e).care prin natura obiectului lor de studiu si a metodelor de analiza au incercat sa descrie si sa inteleaga semnificatia acestuia.miscarea lor. corespunzatoare granitelor unor tari. D.CURS 4 SPATIILE TURISTICE-CONCEPT.SPATIUL GEOGRAFIC Un loc aparte este detinut de notiunea de spatiu geografic.pozitia. Intr-o forma mult simplificata.Acest autor arata ca spatial inseamna pt noi de fiecare data mediul cosmic.care este un spatiu particular de mare complexitate si dinamism.intinderile lor delimitate. b).prin spatiu se intelege un mediu infinit si tridimensional in care exista lumea inconjuratoare.costuri.in care se realizeaza functia cea mai semnificativa si originala a TERREI si anume functia biotica sub toate formele si treptele ei de evolutie.v. filozofic.SPATIUL VEREDE-categorie functionala din cadrul localitatii sau din zona sa inconjuratoare.SPATIUL AERIAN-portiunea din atmosfera.profituri sau pierderi. perceptiei si imaginatiei la cerintele umane fundamentale. cu un numar mai mare sau mai mic de componente si o serie de relatii .SPATIUL DE LOCUIT-reprezinta spatiul in care o persoana traieste si in care e inconjurat de un mediu considerat familiar.recreatiei si agrementului in aer liber.spatiul geografic poate fi redus la un spatiu multidimensional. Spatiul geografic exprima o realitate obiectiva care se raporteaza la un sistem de unitati taxonomice superioare(spatiul terestru. f). Pot fi astfel intelese diferite acceptiuni.SPATIUL ABSTRACT-matematic constrans de limite rigide si supus unor legi axiomatice. 2.locul care ne inconjoara.sistemul solar. inseparabil de material care are aspectul unui intreg continuu tridimensional si exprima ordinea coexistentei lumii reale.SPATIUL MISTIC-ca raspuns al sentimentelor.cum ar fi : a).SPATIUL ECONOMIC-asociaza fuluxurile vizibile de materiale produse cu cele invizibile de preturi. d). c).spatial reprezinta forma obiectiva si universala a existentei materiei.spatiul cosmic) si contine ideea de organizare sistemica cu o serie de subsisteme (subspatii). Romane.d. spatiul a devenit un segment conceptual al multor stiinte.De aici se poate deduce ca spatiul reprezinta o intindere nemarginita care cuprinde toate obiectele lumii reale.TIPOLOGIE 1. interactiunile dintre ele. Dictionarul Lb. Spatiul este dupa DOREL UNGURAS « mediul in care situam corpurile.portiune din atmosferea c). In mod firesc.distanta.o ointindere nematginita in care se vad corpurile ceresti.p.NOTIUNEA DE SPATIU In genere.obiectele sau fenomenele.mentioneaza ca notiunea de spatiu reprezinta : a).intindrerea.

XX a capatat nuantari.poseda o anumita structura. el efectuand prin morfologia sa performanta economica. in functie de scolile geografice care au abordat fenomenul.o alcatuire morfologica individuala.complexitatea si coerenta spatiului geografic.dar si ca instrument conceptual de lucru.care rezulta din bogatia componentelor lui. Prin aplicarea metodelor analitice. irepetabil. Geografii anglofoni. prin natura componentelor. desertic) sau cele sociale-economice(spatiul de munca. Notiunea de spatiu geografic.fiind aparuta in anii 60. 4.cat si altele mai vechi.putem sa vorbim despre : a).Astfel. In acest sens putem observa ca orice spatiu are dimensiuni metrice exprimate prin : -suprafete.PROPRIETATILE SPATIULUI GEOGRAFIC Spatiul geografic se caracterizeaza.spatiul geografic natural b).este neomogen.care asigura functionalitatea acestuia.atat trasaturile actuale.In acest context.coerenta permite cuantificarea (masurarea) proceselor specifice spatiului geografic.deluros. e). b).apreciata ca materie prima.are proprietatea de a se auto-regla.umanizat.inglobeaza . cum ar fi cele naturale (spatil montan.proprietatile spatiului geografic.forestier.de a se auto-organiza.socio-culturale sau industriale.agricole).distante.criteriul extensiunii(dimensiunii) diferentiaza: .inclusiv o structura ierarhica. c).Astfel.volume.Unele dintre acestea.stepic.ca domeniu de activitate. atat prin proprietati dimensionale (metrice).cum ar fi : a). Aceste doua tipuri de spatii geografice.dar divizibil structural. f).decurg din marea varietate cantitativa si calitativa a elementelor ce compun spatiul din relatiile si conexiunile locale sau regionale dintre componentele naturale si social-economice.cat si prin aspecte calitative(proprietati topologice). Astfel.CLASIFICAREA SPATIULUI GEOGRAFIC Spatiul geografic.comerciale.geografii francofoni considera spatiul geografic ca fiind suprafata terestra utila si amenajata de societate. 3.considera spatiul drept un mijloc de productie (forta de productie). Proprietatile topologice se refera la caracteristicile calitative ale spatiului geografic. fiind stabilite in mod aprioric prin limite administrativ teritoriale sau prin delimitari subiective.ca sistem global se constituie in obiect de studiu pt geografii. pe care societatea o prelucreaza.al sec.spatiul geografic e concret.stabilite intre acestea. d). prin luarea in considerare a unor criterii pot conduce la diverse clasificari. Spatiul geografic se poate considera ca un rezultat al suprapunerii unor spatii specializate. ce impune o serie de restrictii de care trebuie sa se tina seama.de campie.de consum.el poate fi impartit in : a).spatiul geographic antropizat .

Pornind de la formele de amenajare turistica a spatiului. pot fi identificate anumite modele si variante de spatii turistice. 5.de agreement. turistic.cum ar fi : a).exista spatii turistice polivalente.prezenta spatiala a turismului b).precum si de sistemul investitional aplicat domeniului.termale. Conturarea spatiilor turistice.generatoare de fluxuri turistice.p.depinde de raporturile dintre cererea si oferta turistica. Spatiile turistice sunt sisteme determinate de existenta unui potential turistic natural sau antropic.de importanta locala.v.montane. b). Aceste spatii prin dezvoltare .pot crea spatii turistice de diferite tipuri si de dimensiuni varabile.de prezenta unei baze tehnico-materiale specifice.regionala.SPATIUL TURISTIC Specialistii din domeniul geografiei.unde activitatea turistica se deruleaza in paralel cu alte activitati. D.in decursul anilor.Astfel.clima.in sensul ca ele prin potentialul de care dispun sunt purtatoare de activitati turistice.turismului.culturii sunt aproape unanimi in aprecierile ce le fac asupra spatiilor geografice.DELTA DUNARII. Teritoriul ROMANIEI a impus cateva spatii turistice cu o mare putere de atractie :litoral.productive si recreative.unde turismul reprezinta principalul activ economic de ocupare a spatiului. de la tipul de clientela.agricole -spatiile turistice -spatiile verzi. indispensabila productiei si consumului turistic.-spatii continentale -spatii nationale -spatii regionale de diferite tipuri -spatii locale.rurale.criteriul functional ce defineste: -spatiile urbane si rurale -spatiile industriale.criteriul tipurilor majore de relief: -spatiul muntos -spatiul deluros -spatiul de campie -spatiul deltaic c).vegetatie. urbane. In paralel si intr-o mai larga masura. MAREA NEAGRA.d.caracteristicile functionale ale spatiului turistic d).apa.continentala si mondiala.spatiul montan si premontan.lacustre.pornind de la « spatiul privit » la « spatiul consumat » combinatiile ce pot rezulta din utilizarea factorilor geografici (relief. . Putem vorbi despre spatiile turistice balneare.nationala. Prin luarea in considerare a unor criterii de ordin calitativ si cantitativ. Viata a demonstrat faptul ca intre spatiile turistice specializate si cele polivalente exista o complementaritate.verzi. periurbane.in corelatie cu factorii de atractie turistica au aparut si s-au dezvoltat pe teritoriul tarii noastre spatii turistice specializate.economiei.fauna) sunt deosebit de mari.specializare sau diversificare.specificul componentelor geografice.caracteristicile diverselor amenajari turistice c).

aer.amenajare turistica si dezvoltare a turismului.LOCALIZAREA ACTIVITATILOR TURISTICE In genere.iar apoi o cuprinde si sfera industriala(amplasarea intreprinderilor in raport cu sursele de materie prima. Localizarea activitatilor turistice reprezinta aplicarea unui principiu general la o activitate specifica. Teoria localizarii care s-a dezvoltat foarte mult in ultimul timp.avem in vedere ansamblul de mijloace si metode utilizate in conceperea derularea si finalizarea activitatii turistice.Toate aceste trei conditii sunt legate intre ele de elemente de miscare.de scop si de loc. care au effect asupra luarii unor decizii . -politica se refera la acele obligatii sau conditii.apa.analizeaza factorii care determina localizarea active-economica.in functie de distanta dintre locul de productie si piata de desfacere. cum ar fi in cazul nostru: TURISMUL.atunci cand vorbim de localizare avem in vedere « fixarea in spatiu » adica “limitarea sau restrangerea la un anumit loc sau spatiu”.6. deoarece cele trei notiuni au campuri de actiune oarecum definite si anume : -tactica are in vedere decizii pe termen scurt. Locurile unde se desfasoara activitatile turistice sunr dintre cele mai diverse : uscat.AMENAJARE SI DEZVOLTARE Avem trei termeni care exprima o anumita relatie de interdependenta. Cand avem in vedere activitati turistice care se pot desfasura pe apa putem intalni cel putin trei situatii :pe apa.Initial.cu pietele de desfacere . de deplasarea persoanelor de la locul de domiciliu la cel de petrecere a timpului liber. In ultimul timp sunt creionate tot mai bine unele activitati turistice. Atunci cand avem in vedere activitati care se desfasoara pe pamant.intre notiunea de strategii. CURS 5 POLITICI TURISTICE DE AMENAJARE SI DEZVOLTARE 1.acestea se pot derula pe toate formele de relief.cat si in exteriorul acestora.in timp ce strategiile pe un termen mult mai lung. Cand folosim insa notiunea de « politici in turism ».CONCEPTUL DE POLITICI. tactica si politica.care se desfasoara in aer si anume doua situatii : -activitati care se desfasoara in spatiul atmosferic -activitati din spatiul cosmic.sub apa si pe malurile apelor.si anume politici turistice.analizele au vizat localizarea optima a culturilor agricole. Asa cum se cunoaste sunt trei conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pt a putea fi definita ca TURIST :de timp.Privita din acest punct de vedere problema suntem feriti de a cadea in confuzii .prezenta infrastructurilor si a fortei de munca) si chiar pe cea a serviciilor cum e si turismul.in toate tipurile de localitati.

etc.de prêt.Nu putem sa vorbimdespre utilizarea unor instrumente de marketing(politica de pret.a creste. pretul competitiv.fara a avea in vedere ampla problema a amenajarii stiintifice a spatiilor turistice. De exemplu.regiune sau zona -politica de marketing. precum si imaginea pe care o firma doreste sa o aiba. Notiunea de politica poate fi utilizata in turism cu diverse acceptiuni: -politica de amenajasre turistica a teritoriului -politica de dezvoltare a turismului intr-o anumita localitate.-strategia are ca principal obiectiv alegerea pietelor. .loc sau spatiu se executa de obicei dupa efectuarea unor studii si cercetari care au in vedere optinerea celei mai bune utilizari a resurselor turistice.complex de organizare stiintifica a spatiului turistic.prin a dezvolta intelegem actiunea de a spori.Astfel.De aceea. In momentul in care avem in vedere politica de pret.a aranja. Termenul de dezvoltare turistica poate capata sensuri diferite.a extinde.Practic. amenajarea spatiului in zonele turistice reprezinta un proces dinamic si complex.cresterea vanzarilor. Dezvoltarea turistica este un termen a tot cuprinzator.adoptate de firmele turistice sunt :pretul de prenetrare a pietei. cum ar fi : -dezvoltarea capacitatilor de primire turistica -dezvoltarea miscarii turistice -dezvoltarea bazelor de tratament balnear -dezvoltarea infrastructurii specifice -dezvoltarea durabila a turismului.precum si toti factorii care influenteaza aceste relatii.aproape automat ne gandim la modalitatea de stabilire a modului de evolutie a pretului pt un produs turistic sau o gama de produse in contextul obiectivelor generale ale firmei.prin amenajare turistica intelegem un proces dinamic.intr-un sens larg prin amenajare intelegem actiunea de a pune in ordine.de promovare).a mari. In turism. realizarea unei politici a pretului este dificila si aceasta va trebui dezvoltata prin planul de marketing.Cel de-al doilea cuvant cheie este cel de amenajare turistica.datorita naturii perisabile a multora din obiectivele turistice.nu putem sa vorbim despre dezvoltarea activitatilor turistice fara sa avem in vedere in primul rand procesul de amenajare turistica a spatiului in care turistii isi petrec vacantele.penetrarea lor.care va reflecta segmentele de piata ce trebuie atinse.luand in considerare relatiile dintre mediu si colectivitatile umane.deci a fi in evolutie. Pornind de la aceste acceptiuni. Cele mai utilizate politici de pret. a intocmi ceva rational. care inseamna atat construirea unei singure facilitati turistice(un hotel). in functie de latura activitatii la care se refera.ne gandim la un ansamblu de linii directoare pe care trebuie sa le urmeze o firma de turism in scopul vanzarii produselor sale. a influentei zesonalitatii si a concurentei de pe piata.atunci cand ne fixam ca obiectiv sa stabilim o anumita politica de marketing.a se afla in progres. Tot in inteles larg. Amenajarea turistica a unui punct.de distributie.cat si un process de lunga durata cu privire la crestere in infrastructura sau la economia turistica.

atat o dezvoltare continua.ingloband o serie de subsisteme (subzone.pt cresterea eficientei economice si sociale a investitiilor intre subsistemele aceluiasi sistem. In sens demn de retinut este cel de dezvotare a produsului turistic. prin ampalasarea stiintifica a acestora se contribuie la mentinerea naturaletei cadrului natural. 2. Repartitia spatiala a dotarilor trebuie realizata prin mentinerea unor proportii corespunzatoare pt a pastra calitatea resurselor turistice. Structura zonelor turistice trebuie conceputa ca un sistem multifunctional.cum ar fi : -pozitia in teritoriu -caile de acces -valoarea resurselor turistice -dotarile cu baza tehnico-materiala specifica -populatie .In acest din urma caz(dezvoltarea durabila) avem in vedere modul de dezvoltare a activitatii turistice.gama produselor sau serviciilor oferite este restransa. b).fiind considerata ca sistem recreativ socio-spatial.iar diversificarea lor ar avea influente asupra cresterii numarului de turisti din zona.Aceasta optiune strategica este de preferat atunci cand: a).TIPURI DE AMENAJARE TURISTICA Amenajarea turistica a spatiului geografic este un proces complex cu o probelematica ampla incluzand solutii de stimulare a circulatiei turistice si de asigurare a integrarii . stimuleaza cresterea activitatii turistice. d).amenajarea turistica este parte componenta a procesului de sistematizare si se integreaza in sistemul de ansamblu al turismului romanesc .venituri.regiunea turistica).imbunatatirea si conservarea conditiilor de mediu in zonele in care se amenajea activitati turistice.amenajarea turistica trebuie conceputa intr-o viziune sistemica. iar calitatea produselor sau serviciilor oferite de firma nu este cea mai atragatoare.asigura armonizarea dezvoltarii echilibrate a zonelor tarii in consens cu natura resurselor de care dispune. Conceptul de amenajare turistica are in vedere: a).care sa impuna. 3.localitati. care are in vedere mentinerea capacitatii de reproducere a resurselor turistice. c).AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI Reprezinta o parte componenta a politicii generale de organizare si amenajare a teritoriului.sau intre diferite sisteme(zone)se stabilesc legaturi functionale de cooperare.pe piata exista o concurenta mare. care consta in incercarea de vanzare a noi produse sau servicii pe pietele existente. unitatea taxonomica de amenajat (zona. b).puncte si obiective turistice).pastrarea unui raport optimal intre dotarile si echiparile turistice din teritoriu si nevoia de pastrare curata a mediului.cat si modoificari corespunzatoare evolutiilor de pe piata. e). La conturarea unei zone turistice se iau in vedere o serie de elemente. Aceasta urmareste valorificarea resurselor specifice.Din acest motiv.

notiunea de strategie se defineste printr-un plan conceput pt a fixa si detalia modul in care isi va derula.univoce. 4.aferente turismului.turismului in economia teritoriului.astfel : -organizarea si amenajarea spatiilor litoral-balneare -organizarea si amenajarea spatiilor balnear-termale si balneo-climaterice -amenajarea spatiilor montane -amenajarea spatiilor de tip verde(agroturism) -amenajarea siturilor istorice si arheologice -amenajarea parcurilor si rezervatiilor naturale -amenajarea zonelor periurbane. c).pt zonele turistice omogene cu o larga intindere. b).amenajarea suprastructurata.(ex.caracteristica zonelor ce au atins un nivel mai ridicat de dezvoltare economica.precum si de corelatiile posibile intre acestea pot fi stabilite urmatoarele tipuri de amenajare turistica: a).fie pt confruntarea ideilor. Prin luarea in considerare a trasaturilor caracteristice ale unei zone.cererea este cea care dicteaza tendinta de amenajare turistica. iar pe de alta. c). -rezultatele obtinerii in domeniul turismului pana in acel moment. In functie de natura spatiului geografic.iar in unele cazuri.In acest caz. mediu si lung.resursele materiale umane si financiare.care se adreseaza unui cerc larg de turisti potentiali.STRTEGII DE AMENAJARE TURISTICA Prin strategii.v al bazei tehnico- .d. b). -obiectivele politice si economice pe termen scurt. Daca avem in vedere dimensiunile si raspandirea in teritoriu a resurselor turistice.dar fara o anumita particularitate.izvoare ). Cand se stabileste o strategie de amenajare turistica se are in vedere mai multi factori : -resursele turistice naturale si antropice si gradul lor de valorificare.care atrag atentia unui numar mare de persoane. desfasura activitatea cu scopul tinta de a obtine profit.Atunci cand avem in vedere o firma oarecare.echivoce.se apeleaza la liniile specializate.atunci cand localizarea se integreaza intr-un ansamblu de conditii si obiective(zone cu monumente.o extindere a pietei pe care opereaza o imbunatatire a imaginii proprii sau a lucrarii pe care o are.d.amenajare bazata pe unicitatea prestatiei determinata de caracterul limitat al resurselor turistice.amenajarea turistica polivalenta cu o diversificata paleta de servicii.atunci cand amplasarile sunt legate de existenta unui singur obiectiv de atractie turistica cu o valoare aparte ce polarizeaza cererea.tehnologii si etape de elaborare si realizarea noilor proiecte.luand forma unor statiuni sau centre turistice. metode privind selectia si delimitarea zonei. Obligatia intocmirii acestui plan de actiune revine conducerii firmei.fie pt imbunatatire a liniilor de actiune. intelegem o modalitatea de actiune conceputa si menita sa atinga un scop bine definit. BRASOV). .plurivoce.amenajarea complexa cu o infrastructura dezvoltata si o diversitate de unitati turistice. d).turismul integrandu-se in actiunea de « crestere a tertiarului ».localizarile turistice pot fi : a).p.solutiile de amenajare turistica se diferentiaza.

Amenajarea turistica a teritoriului trebuie sa priveasca aceasta actiune in .PRINCIPII ALE PROCESULUI DE AMENAJARE TURISTICA In literatura de specialitate sunt prezentate multe principii de baza in procesul de amenajare turistica a teritoriului : a).acest principiu urmareste asigurarea unei activitati eficiente directe si efecte pozitive asupra celorlalte ramuri de activitate.prin care se urmareste integrarea fluxurilor sociale.principiul functionalitatii optime a intregului sistem de retele. -circulatia turistica si rezultatele economice obtinute.statiuni.principiul interdependentei retelelor. d).locurile de plimbare si agrement. Pe baza acestor elemente se stabilesc obiectivele principale ale strategiei de amenajare turistica. Amenajarea turistica a unui teritoriu se integreaza in amplul proces de punere a lui in valoare.directie de moment impusa de cererea turistica b).principiul corelarii activitatii si receptiei secundare. la care contribuie economia si organizarea turismului.care presupune dezvoltarea corespunzatoare a dotarilor cu caracter recreativ pt a stimula turismul de tip activ.de pilda va fi conceputa ca un sistem integrat in interiorul caruia sunt repartizate : zone de cazare. care pot consta in : -valorificarea potentialului turistic -diminuarea efectelor sezonalitatii -echiparea teritoriului cu dotari functionale tot timpul anului -atragerea unui numar mare de turisti -largirea ariei geografice de provenienta a turistilor -cresterea eficientei economice si sociale a activitatii de turism -amplificarea formelor de manifestare a turismului -pastrarea si conservarea mediului inconjurator .pe termen lung(6-10 ani).etc.pe termen scurt(1-2 ani). Amenajarea turistica a unui teritoriu este o actiune interdisciplinara.pe termen mediu(3-5 ani).geologia. b).ce vizeaza amenajarea unor noi puncte. f).strategiile de amenajare turistica pot fi : a).materiale specifice.ecologia.stiintele naturii.ceea ce ar insemna ca dotarile din zona turistica trebuie sa se prezinte sub forma unui sistem polifunctional.care pornesc de la studii de detaliu si se incheie cu explicatia economica a zonei la care se refera.in acest sistem structurarea zonei turistice trbuie sa asigure un acces direct.principiul integrarii armonioase a constructiilor(echipamente turistice si infrastructura) cu conditiile naturale.servicii).locurile de parcare a mijloacelor de transport.Pt a inlatura fenomenul de respingere si pt o localizare turistica rationala e nevoie de relatii de interconditionare intre :turisti si localnici.cu dezvoltari si modernizari ale spatiului amenajat c).geografia.psihologia. c).infrastructura.principiul flexibilitatii sau al structurilor evolutive. e).principiul rentabilitatii directe si indirecte.capabil de a raspunde la exigentele cereri.sociologia.usor si comod spre toate componentele retelei turistice(obiective turistice . Statiune turistica.spatii verzi. 5. In functie de principiile amintite.arhitectura.

8 configuratia acoperisurilor care influenteaza aspectul constructiilor 9 utilizarea mat de constructii locale 10 respectarea conditiilor climaterice 11 adaptarea constructiilor turistice pentru primirea bataranilor si a persoanelor cu deficiente motorii -amenajarea peisagistica si estetica a echipamentelor turistice si a siturilor confera un aspect atragator estetic si relaxant.spre bazele si sursele de tratament 6 reglementari referitoare la secutitatea fizica a turistilor 7 respectarea stilurilor arhitecturale traditionale. -ingineria infrastructurii care trebuie sa corespunda normelor internationale pentru a putea garanta securitatea si calitatea mediului -ingineria constructiilor turistice impuse de un set de norme de securitatemondiale cum ar fi: 1 respectarea reglementarilor tehnice.cai ferate.de constructie.pe baza carora se obine licenta de functionare la categoria respectiva.social.mentinerea unui echilibru intre constructiile si spatiile verzi -dorme de dezvoltare aplicabile in realizarea echipamentelor si instalatiilor turistice cum ar fi: 1 densitatea constructiilor in raport cu ariile de recreere 2 limitarea in inaltime a cladirilor in raport cu mediul natural cu arhitectura locului pentru o armonioasa incadrare in teren 3 retragerea cladirilor si amplasarea lor fata deelementele generale ale stilului(artere rutiere.aeroporturi) 4 amenajarea parcarilor pe exteriorul cailor de acces 5 spatiile de acces la plaje.in cadrul sistemului general al turismului si in stransa legatura cu celelalte sisteme(politic.rezistenta 2 de calitate a instalatiilor:apa incalzire climatice 3 de facilitate a circulatiei in conditii de pericol -norme de calitate a echipamentelor turistice care sunt definite atat la scare nationala cat si regionala si se regasesc in toate structurile de primire turistica prin norme de clasificare si intretinere. Norme de amenajare turistica a teritoriului Se inscriu in conceptul de dezvoltare durabila si sunt grupate in mai multe categorii: -planificarea locatiilor care se refera la amplasarea echipamentului si sistemelor turistice in afara ariilor cu risc natural.in reglementarile din Romania. .economic).Se impune respectarea unei armonii intre cladiri.cunoasterea vegetatiei locale.pt obtinerea unui echilibru dinamic.locale. Aceste norme se regasesc la OMT .nationale.protectie contra intemperiilor.mascarea unor elemente mai putin placute.Scopul unor asemenea amenajari este dublu estetic dar si pentru umbra.mod sistemic.partii de schi.

-statiuni pentru sporturi de iarna localitate in zona montana dotata cu echipamente specifice -statiuni termale localitate situata in zona izvoarelor termale cu propietati terapeutice in tratarea unor afectiuni -statiuni de cura de struguri localitate pe teritoriul careia se cultiva vita-de-viesi unde turistii pot urma o cura consumand-i.in care activitatile economice sustin exclusiv realizarea produsului turistic.delimitata pe baza documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism cf legii si care indeplinesc o serie de categorii minimale: -cadrul natural.localitatile ce dispun de instalatii pentru tratamentul balnear cat si in care resursele naturale existente sunt utilizate pentru vindecarea unor boli.un anumit scop.In Romania ca in toate tarile de destinatie turistica statiunile pentru a putea functiona legal.echipamente si instalatii sanitare necesare celor gazduiti.factorii naturali de cura si calitatea mediului -accesul si drumul spre statiune -utilitati urbane edilitare -structuri de primire La randul lor fiecare criteriu include o serie de elemente obligatorii dar care in acelasi timp fac si de partajerea intre cele 2 tipuri de statiuni.in functie de conditiile naturale si de scopul prin care au fost construite statiunile se impart in: -statiunea balneara .care dispun de resurse naturale si antropice.este cea de noriune omologata pentru functionarea intr. Criteriul cadrului natural impun lacalitatii care direste sa fie atestata un numar de 3 conditii obligatorii pentru ambale categorii de statiuni 1 amplasament in cadrul natural pitoresc fara factori poluanti .localitatea sau parte a unei localitati cu functii turistice specifice.localitate situata intr.trebuie omologate si clasificate in functie de conditiile pe care le asigura.o zona cu conditii climaterice ce favorizeaza tratarea unor boli si fortificarea organismului -statiuni de litoral loc situata pe tarmul marii dotata corespunzator cu instalatii pentru petrecerea unui sejur. -statiuni climaterice .Statiuni turistice si dezvoltarea turismului Prin statiune turistica se intelege o asezare dotata cu structuri de primire turistica.Sunt clasificate in: -statiuni turistice de interes national -statiuni turistice de interes local Pentru a fi atestata ca statiune de interes national sau local. CURS 6 OMOLOGAREA STRUCTURILOR TURISTICE In legatura cu notiunea de statiune turistica.

Calimanesti.conferinte.Borsec. Sali de spectacole.Mangalia.Moneasa.amenajarea si iluminarea lacurilor de promenada. Voineasa)si 36 de statiuni de interes local(Bazna.Borsa. Criteriul al 4lea STRUCTURI DE PRIMIRE include un nr de 10 conditii: -numarul minim de locuri in structuri de primire turistica clasificate fara campinguri -amenajari si dotari pentru servicii de revigorare in spatii construite.Venus.Eforie N si S.Mamaia.Costinesti.apa curenta.Praid-Sacele.harti si alte elemente) Anexele de specialitate(documentatia de urbanism sau de amenajare teritoriala) Autorizarea pentr-u a desfasura activitati economice in turism Pentr-u a putea introduce o locuinta sau un alt imobil in circuit touristic ca pensiune tutistica personala fizica se poate autoriza dupa cum urmeaza: • Persoana fizica autorizata . Baile Baita.Baltatesti.inclusiv terenuri de sport -terenuri de joaca pentru copii -parc amenajat -numar minim de terase turistice marcate -baza de valorificare a resurselor naturale terapeutice daca esta cazul -amenajari si dotari pentru plimbari sau practicarea sporturilor nautice -localitati pentru practicarea skiului sa aiba cel putin 2 partii de schi omologate si mijloace de transport pe cablu -localitatile de pe litoral trebuie sa dispuna de plaje si amenajari. .Tusnad.Snagov.Predeal.Sali de intretinere -amenajari si dotari pentru relaxare in aer liber.asistenta balneara.Buzau .asistenta medicala si salvari.Campullung Moldovenesc.magazine).conditii obligatorii pentru stat de interes national.hidrologica si sanitara a factorilor naturali Conditiile de acces impun: -drum rutier modernizat -transport in comun si gara care deervesc stat precum si trenuri cu regim de rezervare a locurilor care sa opreasca in garile care deservesc stat.Sinaia..Ocna.Sacelu Documentatia pentru atestarea statiunilor turistice se intalneste de autoritatile administratiei publice locale si cuprinde: • Memorii de prezentare • • Piese desenate(incadrare in planul baristic general.Baile Felix.2 existenta studiilor si documentatiilor care atesta prezenta si valoarea factorului natural de cura 3 consituirea perimetrelor de protectie ecologica.Giurgiu.Saturn. Stana de Vale.schimb valutar.Baile Turda. Harghita.Buzias. Hot de Guv 1122 retine 29 de statiuni de interes national(Busteni.Tg. Referitor la criteriul utilitatilor urbane-edilitare acestea includ un nr de 11 conditii: 1 spatii comerciale pentru activitati de prestari servicii(banca.doteri tehnice pentru exploatarea si protectia resurselor minerale terapeutice.Soveja.Sarata.Herculane. Timisul de Sus.canalizare si energie electrica.

• • Ca asociatie familial Ca societate comerciala Persoana fizica sau juridical care desfasureaza activitati economice trebuie sa detina autorizatia si certificatul de inregistrare eliberate conform legii 300/2004 pt.o inregistreze in deplin condiilor sanitar-veterinare Copie de pe doc.si pot desfasura actiuni de aferte comerciale si vanzare a serviciilor si a pechetelor de servicii turistice dar asta fiind numai in baza licentei de turist emise de Ministerul Turismului. care atesta pregatirea profesionala LICENTE SI BREVETE DE TURIST HG 238/2001 privind conditiile de acorda licentei si brevetul de turist Acest articol prevede ca: • Agentiile de turism I.iar persoana care asigura conducerea . personae fizice si asociatii familial in legea nr. Actele necesarepentru persoanele fizice si asociatiile familiar care se depun la primaria locala: • • • • • • • • Cerere tip Rezervarea denumirii la registrul comertului Certificate fiscal Copie de pe actele de identitate Actele pt.31/90privind societatea comerciala. domiciliul sau rezidenta Certificate medical Declaratia tip ca baza pe care el o vrea s.

• Licenta atesta capacitatea titularului de a comercializa servicii turistice in conditiile de calitate ai siguranta iar brevetul de turism atesta capacitatea profesionala a persoanei fizice care asigura conducerea agentiilor. CERTIFICATE DE CLASIFICARE H6 1328/2001-privind clasificarea structurilor de primire turistica arata ca: • Acesta indifferent de forma de proprietate si organizare se clasifica in functie de caracteristicile constructive de calitatea dotarilor si serviciilor prestate Clasificarea se face de catre Ministerul Turismului care elibereaza certificate de clasificare DOCUMENTELE NECESARE • Cerere de eliberare a certificatului • • • • • • • • Certificate constatator de la Registrul Comertului din care sa rezulte obiectul activitatii Certificate de inregistrare la RC Schita privind amplasare unitatii Schita privind structura .Tr Copie dupa brevetul de turism Copie dupa actele de clasificare a personalului TIPURI DE STRUCTURA DE PRIMIRE CU FUNCTIE DE CAZARE • Hoteluri de 1-5stele • • Hotel apartament 2-5st Moteluri 1-3st .operative a unei agentii de turism sau a unei structure de primire turistica trebuie sa posede brevet de turism .amplasarea si nominalizarea camerelor Fisa privind incadrarea nominala a camerelor si a spatiilor de alimentare publica Avizele specific privind amplasamentul si facilitate obiectivului emis de Ministerul.

• • • • • • • • • Hoteluri pt tineret 1-3st Vile 1-5st Cabane turistice de vanatoare si pescuit 1-3st Sate de vacant 2-3st Campinguri 1-3st Popasuri turistice 1-2st Pensiuni turistice urbane 1-5st Pensiuni turistice rurale1-5 margarete Nave fluvial maritime 1-5st TIPURI SI STRUCTURI DE PRIMIRE CU FUNCTII DE ALIMENTATIE • • • Restaurant de tip classic.specializat 1-2 st Restaurant cu program artistic 3-5st Barul de noapte 3-5st De zi 2-5st • • • • Café bar si cafenea Fast food Cofetarie Patisserie .

n altul. Raportul touristic a fost indelung dezbatut de elementele definitorii ale acestor inflatii.turismul impune uneori restrictii prin inchiderea circulatiei pe anumite zile. In general LITERATURA DE SPECIALITATE AFERENTA a asezarilor turistice structureaza cateva tipuri: • Statiuni balneare • • • • • • Asezari isolate montane Asezari de transit touristic Orase turistice Localitate de pelerinaj Sate turistice Statiuni climaterice Multe din asezarile turistice sunt asezari sezoniere cu exceptia altora in care datorita factorilor naturali de cura utilizarea lor e aproape continua Functia turistica a asezarilor se incadreaza de regula in cadrul celorlalte functii rezidentiale si productive.un sens si. agreement).masa.asezarile omenesti prin structura forma.Astfel intre turistii si asezarile omenesti sunt raportate tipul directe determinate in principiu si de faptul ca:turismul contribuie si la crearea de noi asezari ca urmare a dezvoltarilor acestor activitati.fizionomia acestora.asezarile omenesti ofera dotari pt.turismul contribuie la extinderea unor asezari la configuratii peisajului rural si urban. La randul lor turistii i-si aduc o contributie de cele mai multe ori asupra localitatilor urbane si rurale.raporturile asezarilor cu mediu Intre turism si asezarea omeneasca exista o stransa corelatie care se manifesta cu intensitate sintr.perioade.asezarile omenesti ofera dotari pentru atractii (muzee.si peisaje.TURISMUL SI ASEZARILE OMENESTI Turismul prin actiunile pe care le inglobeaza exercita o putere asupra asezarilor omenesti cum ar fi: • Functiile asezarilor.turismul impune aparitia unor dotari specific in vatra localitatii.fluxurile turistice.Astfel asezarea omeneasca reprezinta rezervorul de unde se formeaza curentii turistici in parallel cu obiectivele si atractiile turistice pe care numeroase localitati le poseda.cetati)si sejurul touristic(cazari.asezarile omenesti in special cele urbane reprezinta puncte principale de sprijin pt. . Functia turistica a unei asezari este redata de nr mai mare sau mai mic de turisti care o viziteaza si care.atractie si sejur touristic. pot avea rol de atractie sau de frana a activitatii.si consuma timpul touristic in acea localitate.

Ana) de baraj natural (lacul Rosu din Hasmas). vegetatia si fauna. Astfel vestigiile arheologice pe care le poseda Romania sunt numeroase. Sighisoara. Potaisa sau Turda.Dupa lungime este al 13 de pe glob..etc.Functii turistice complementare:Bucuresti. si Sarmisegetusa) c)cetatile (castrele romane de la Drobeta. Apullum. traditiile popolare.. Tomis .urbane:Predeal. 114 poduri rutiere. cai ferate si conducte. Din randul acestora retinem atentia doar asupra vestigiilor arheologice.Calimanesti Aceste functii domina structura asezarilor si influienteaza fizionomia acesteia b).. 30 de baraje. Suceava.monumente istorice de arta si arhitectura carcterizata prin varietate si originalitate datand din diferite perioade istorice: .9tari si4 capitale cu lungimea de 2864 de km 1075 pe teritoriul Romaniei cu unj bazin hidrografic de 33250 km².orasele pot fi impartite in 3 categorii dpdv al functiilor turistice pe care o indeplinesc: a). Napoca) d)cetatile medievale din epoca timpurie sec XI-XII (Biharia Severin) si din epoca moderna sec XIX-XX (Neamt. Capra si Balea in Fagaras. 3500 de lacuri raspandite pe cuprinsul tarii multe dintre ele de tip glaciar ( Bucura si Zanoaga in Retezat. Un loc aparte in ceea ce priveste reteaua hidrografica este detinut de cele aprox.Functii turistice echilibrate in raport cu celelalte fct c). constructiile tehno economice. Costesti. Potentialulu turistic antropic: tara noastra dispune de un variat bogat si valoros potential antropic rezultat al civilizatiei de peste 2 milenii a poporului roman in acest spatiu. in diversele ei forme de exprimare mult vestite in intreg spatiul locuit de romani. CURS 7 DUNAREA. Targoviste. in Europa Volga este pe primul loc cu 3534 km urmat de Dunare Raul Dunarea are aproape 300 de afluienti. Callatis) datand din sec VII-VI inainte de Hristos b) cetatile dacice din muntii Orastiei (Gradistea Muncelului. Lala si Buhaiescu in Rodnei) si de tip carstic (Zaton in Mehedinti Vintileasa in Vrancea) de tip vulcanic (lacul Sf. 6670 pe locul I Nilul urmat de Amazon cu 6387 km.a) cetatile grecesti de pe tarmul Marii Negre( Histria. Pt turism cele mai importante sunt: 1. Un rol deosebit de important in turism il reprezinta clima.Functii turistice de baza in raport cu celelalte fct. diverse si de mare valoare istorica. monumentelor istorice si de arta.. Importanta ca resursa de apa.. evenimentele cultural artisice. Urmele acestie civilizatii.Alba Iulia. mijloc de transport viata subacvatica(resusurse de peste). principal se gasesc amenajate 40 de bazine portuare. Pe .Sinaia.Evolutia fluxurilor turistice nu are un character singular ci se incadreaza evolutiei celorlalte functii ale localitatii respective. Bucurestiul vechi) 2.

e)edificii religioase. Ansamblul Sculptural a lui Brancusi dinTg. manastiri. targuri. Horezu. 1834. Humor. Cj. Palatul Culturii din Is si cel din Tg Mures. Hunedoara -serbari populare.etc. etc.localitati urbane si rurale care prin pitorescul cadrului natural sau prin frumusetea caselor devin atractive. Moldovita si Arbore) b)bisericile din lemn din Maramures sec XVIII Bogdan Voda. istoria culturii. Mogosoaia. Is. Calinesti c)biserici si cetati taranesti fortificate din Transilvania( Rasinari. Mausoleul de la Marasesti. teatrelor. Cula Poienaru din Almaj) d)castele si palatele: Bran.port. -ceramica. si a stiintei.a)manastirile pictate in fresca din Bucovina sec XV-XVI (Voronet. 6. Cerbul de aur. operele din Bucuresti. centrale hidroelectrice pe canale de navigatie cu ecluze. drumuri. Alba si Is. etc. in tara nr obiectivelor antropice de atractie turistica se ridica la: -511 monumente si ansambluri de arhitectura(35 de cetati. Catedrala RomanoCatolica din Alba Iuila. porti.arta si traditia popolara prin originalitate. Ghica. etc -port popular. 5 ansambluri si foste curti domnesti.Peles-Sinaia. istoric etnografic. poduri. edificii religioase) mori. Trei Ierarhi din Iasi. Arcul de Triumf din Bucuresti. ale lui Stefan cel Mare din Iasi.PiatraNeamt. Mamaia.muzeul de stiinte din Is primul din Romania 1915-Bojdeuca lui Creanga-Is prima casa memoriala din tara c)evenimentele culturale detipul festivalurilor muzicale (George Enescu. 15obiective de arhitectura populara. bibliotecile din Oradea. Surtesti. tehnci utilizate de prelucrarea lemnului(impletituri). baraje. de artizanat. 70 cladiri civile urbane. specific. a zapezii) 4. Suceava. tesaturi. Marginea in Sv. b)reteaua de muzee si case memoriale care sunt in nr de peste 450 in Romania de diferite profile: stiintele naturii. pictura pe sticla. Bacau. b)creatia artistica reprezentata prin productia mestesugareasca. Biserica Curtea de Arges. conace si palate. Bucovina. Sucevita.institutiile si evenimentele cultural artistice care isi au sediul sau se desfasoara in principalele localitati ale tarii si care sunt in acelasi timp si obiective de atractie turistica: a)edificiile unor institutii culturale. la care se adauga circa 1000 de case memoriale de interes local. Maramures. ale filmului. Cj. targuri si festivaluri. Cotroceni-Bucuresti.obiective economice cum ar fi amenajarile hidroenergetice. monumente si statui. porturi. lacuri de acumulare. istoria tehnicii. Jiu. viaducte. dans. teatrele national din Bucuresti. Tm. Targul de fete de pe muntele Gaina 5. Biserica Neagra din Brasov. Biertan) si Oltenia( Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneti. statuia lui Ovidiu din Ct. national. 27 castele. bogatie si varietate atrage un nr mare de turisti. 81 de biserici din lemn. 22 biserici fortificate. serbari(a muntelui. Vaslui si Podu Inalt) 3. a)arhitectura si tehnica populara(case. . 7ansambluri traditionale rurale 144 munumente si situri arheologice. Ateneul Roman. si international. artei. Oboca in Olt. Pe total.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful