CURS 1 ORIGINILE TURISMULUI SI EVOLUTIA SA

1.GENEZA FENOMENULUI TURISTIC
Fenomenele turistice a aparut si s-a dezvoltat in anumite conditii sociale,economice si politice.Geneza acestui fenomen a fost determinat de actiunea conjugata a unor factori a caror actiune este uneori pozitiva sau negativa. Acesti factori care sunt structurati astazi in 5grupe principale : -factori naturali -factori economici -factori demografici -factori politici -factori socio-psihologici. Acesti factori au avut un rol dominant in aparitia si dezvoltarea turismului. La baza oricarui act turistic sta o motivatie,un motiv,o dorinta. Specialistii in domeniu, afirma ca numarul motivatiilor care determina ca un turist potential sa devina un tursit active e tot atat de mare pe cat al numarului turistilor. Indiferent de modul cum le putem clasifica :motivatie de ordin personal,familiar,social,se constituie in elemente ce pot declansa actele turistice,adica trecerea omului din starea de turist in cea de turist activ.

2.ETAPELE DEZVOLTARII TURISMULUI
Sunt tot mai multi specialisti care afirma ca omul din prima clipa a existentei sale biologice si pana in ultima clipa e stapanit de dorinta de a calatori,de a vizita noi locuri si zone,comunitati si civilizatii,de a urca tot mai mult spre cer. In decursul vietii, aceasta dorinta naturala a tuturor oamenilor poate deveni realitate numai in conditiile in care acestia dispun de : timp liber,bani,mijloace de deplasare,de o stare de sanatate care sa le permita miscare si de un anumit nivel cultural. Aceasta dorinta de a calatori nu se manifesta insa cu aceeasi intensitate pe toata durata vietii omului.Astfel,in prima faza,dorinta exista,dar nu se poate manifesta fizic decat cu ajutorul parintilor, a persoanelor mature care trebuie sa conceapa actiunile,sa le suporte costul si sa le indrume spre reusita. In faza de elev,student,tanar,angajat si ,in general, persoana matura ,dorinta de a calatorie este traita la intensitatea cea mai mare. La o persoana de varsta a treia,dorinta de calatorie exista,dar din considerente: economice,medicale si familiale,aceste dorinte nu intoatdeauna sunt realizabile. O analiza a modului cum a aparut si evoluat turismul prin luarea in considerare a anumitor indicatori,ne pune in evidenta faptul ca acesta poate fi etapizat in cel putin patru etape : I. TURISMUL SUB FORMA SPONTANA Turismul a aparut pe scara istoriei sub forma sa spontana,adica la initiativa persoanelor

fizice care din diferite motive si dupa definitiile actuale au calatorit in spatii geografice mai mult sau mai putin apropiate locului lor de resedinta. Turismul din aceast aetapa istorica a avut de invins numeroase dificultati a).inexistenta mijloacelor de transport,rapide si comode ,au influentat in mod direct durata calatoriei care,de regula,era foarte lunga,alteori foarte scurta,in functie de distanta parcursa. b).caracterul singular al deplasarilor care dupa definitia actuala se putea incadra in categoria de turisti. c).costul uneori ridicat al calatoriilor. d).nesiguranta securitatii calatoriilor si pericolele la care se expuneau cei care practicau turismul. Scopurile acestor deplasari erau dintre cele mai diverse : -explorarea de noi locuri,zone si regiuni geografice. -vizite in localitati care ulterior s-au dezvoltat mai mult si in care se organizeaza diverse manifestari culturale-economice (hore,nunti,iarmaroace,targuri,balciuri). -pelerinaje la schituri,manastiri si biserici (la hramul acestora,dar si la calugari, preoti sau pustnici). In cazul acestei etape putem vorbi despre: -calatoriile la Templu lui Appollo din Delphi,sec.VI inainte de Hristos -pelerinajele budistilor chinezi spre India -Jocurile Olimpice in cinstea lui Zeus,desfasurate 1200 ani(din anul 776 i.de Hristos, pana in anul 393). Centre mai importante:GRECIA si ASIA MICA,EGIPTUL,ITALIA INSULARA. II. TURISMUL IN EVUL MEDIU SI PERIOADA DE PANA LA REVOLUTIA INDUSTRIALA DIN SEC.XIX In aceasta etap putem vorbi despre o intensificare a pelerinajelor spre PALESTINA,IERUSALIM,ROMA,TIBET si MECCA. -Datorita migratiei popoarelor si a nesigurantei calatorilor,aria de desfasurare era mai restransa. -Se intensifica calatoriile comerciale -Calatorii la studii la marile universitatii ale lumii i-au amploare(BOLOGNA- 1119, RAVENA- 1130,SORBONA -1200,CAMBRIGDE-1209,OXFORD-1214,PADOVA1222,NAPOLI-1224,PRAGA-1348,CRACOVIA-1364,VIENA-1365,KOLN1338,HARVARD-1636). III. TURISMUL IN EPOCA MODERNA EPOCA MODERNA a adus cu sine o dezvoltare si mai accentuata a mijloacelor de transport in toate componentele lor :comfort,viteza,structura, cu mijloace directe si favorabile asupra dinamicii si structurii miscarilor turistice. A aparut astfel posibilitatea transformarii turismului intr-un fenomen cu un oarecare caracter de masa si autonomia turistilor s-a cristalizat tot mai mult turismului de circulatie si s-a dezvoltat baza materiei specifica, in special cea din marele orrse prin hoteluri.

vila. In 1925.cand englezul Thomas Thaook. a organizat prima calatorie turistica cu 300 englezi ELVETIA. din EGIPTUL ANTIC din Epoca Romana si a casei de oaspeti sau a minihotelului din PALESTINA cu mai bine de 2000 ani in urma.apar Cluburile Alpine Elvetiene.complex balnear.prin cumpararea in sistem ENGROS si revinderea lor o oarecare reducere a 600 bilete de tren.organizatie cu caracter interguvernamental in structura ONU.de dupa al doilea Razboi Mondial. Dintre practicile turismului contemporan amintim : a). In 1895. Tot.motel.a facut o declaratie asupra drepturilor fundamentale ale omului . pune bazele conceptiei activitatilor agentiei de voiaj. ETAPA TURISMULUI CONTEMPORAN Turismul contemporan. aceasta data este receptata ca act de nastere pt turismul international.modernizarea si specializarea diferitelor sisteme de transport si de aparitia in tot mai multe Legislatii si Constitutii ale unor tari .Turismul a devenit un fenomen de masa.hotel. a dreptului la odihna si la circulatia libera a persoanelor.prin cresterea continua a nr. . iar in 1873 Societatea pt.pe principii economice in turism apar in 1841. In 1867.000 englezi au vizitat expozitia internationala de la PARIS prin firma « Thomas Thook & Sonet.Mobilitatea d).calatoriilor b).S-a dezvoltat turismul pe distante lungi.in RUSIA ia fiinta prima firma de turism cu numele de « Intreprinderea lui Leopold Lepsan » la PETERSBURG.in 1869 apare Clubul Alpin German. o zona foarte larga (cabana.pornind de la refugii pt. » In 1878.la nivel mondial ia fiinta Uniunea Internationala a Organismelor de Turism(UIOT).a luat fiinta OMT cu sediul la MADRID. Tatra din GALITIA.etc). Istoria turismului a retinut tipul de cazare sub forma de han.a fost hotarator influentat de evolutia.Amintim aici de acceptarea si promovarea de catre ONU a libertatilor de calatorie ale oamenilor. In 1863. Primele intreprinderi. STRUCTURI LA NIVEL CONTINENTAL SI INTERNATIONAL Turismul a fost recunoscut de ONU ca factor de pace si prietenie dintre popoare.Cresterea volumului de turism si a diversificarii formelor sale de practicare c).han.ia fiinta Automobil Clubul Francez. In 1885.iar in 1996 Societatea Politica de Turism.prin aceasta firma au plecat din ANGLIA spre alte tari 75.iar prin Aadunarea Generala din 16decembrie 1966.000 persoane. el in a doua jumatate a sec. CURS 2 APARITIA PRIMELOR FORME DE ORGANIZARE A TURISMULUI Inainte de aparitia turismului sub forma sa organizata au aparut aparut diferite structuri de cazare turistica.dupa care apare OMT.peste 20.IV.XIX. In 1970.

Termenul de potential poate fi : . Termenul de potential isi are originea in latinescul patentia.forta.1 mil -ITALIA 37 mil -RUSIA 19.deriva tot din patentia.8 mld.dolari -SPANIA 51.cat si cele naturale) au in vedere acele elemente care prin valuarea si originalitatea lor starnesc interesul turistilor.dolari -CHINA 33.3 mld. Geografii.dolari -FRANTA 46.care inseamna putere.dolari -AUSTRALIA 17.8 mil -CHINA 41 mil -GERMANIA 20. Topul rimelor 10 tari primitoare de turisti in 2004 :totalul mondial 764 mil. 1. Acest termen are o utilizare internationala.turisti.3mil turisti in 1950 s-a ajuns la 300 mil.8 mld. -de razboi.posibilitataea de dezvoltarea a unei forte.9mld.dolari -ITALIA 38.1mld. asa se explica faptul prin care atunci cand vorbim despre potentialul economic al unei .dolari -AUSTRIA 16.astfel de la 25.respectiv potential romanesc.1 mil -REGATUL UNIT 27.CONCEPTE REFERITOARE LA POTENTIAL Turismul dispune de o structura proprie si de o terminologie.In prezent ciclul turistic a atins dimensiuni foarte mari.4 mil -MEXIC 20. Exista legaturi stranse intre aceste acceptiuni. -al pietei. -organizatoric.tarie.1 mld.in 1984 si la 842 mil in 2006.dolari -REGATUL UNIT 33.o mare parte din terminologia turismului este preluata din alte discipline. -FRANTA 75.5mld.6 mil -SUA 46.8 mil -SPANIA 52.dolari -TURCIA 16.7 mld. -uman.economic.dolari -GERMANIA 32.element pt care utilizeaza denumirea de potential turistic.7 mld. -tehnic.totusi ele se definesc in mod diferit.dolari. -hidroenergetic.atunci cand vorbesc despre obiectivele de atractie turistica (cele antropice.care este in plin proces de cristalizare.cum ar fi din termeni utilizati de geografie. Venitul din turism in anul 2006 a primelor 10 tari : -SUA 85.potential latin si potential italian.Astfel. cu sensul de ceea ce se poate produce. in timp ce cuvantul latin potesialism.9 mld. -de crestere.9 mil. -stiintific.1 mil -TURCIA 16. -informational.

cum ar fi : a).fauna(fond cinegetic.pesteri g).care impreuna cu infrastructura se constituie in oferta turistica a unei destinatii.piscicol).clima prin temperatura aerului a apei.cuprinzand fondul turistic. Elemente generate de natura. Renumitul Dictionar Larus (1993).defilee. .carstic si vulcanic b). care mentioneaza : « Potentialul reprezinta ceea ce exista latent fara a se mainfesta momentan in actiune ».vai pitoresti si vai cu chei(EX :BICAZ.reprezinta o categorie de baza a geografiei turistice.localitati.poieni h).Mai pe larg privita.etc) f).putem afirma ca « potentialul turistic.iar cand ne referim la potential hidroenergetic avem in vedere cu totul alti indicatori.paduri.rauri si in special malurile acestora d).forme pitoresti de relief glaciar. Dictionarele Lb.potentiale a unui teritoriu.Romane acorda termenului te potential si anume : « ceva care are in sine toate conditiile pt realizare.in calitate de adjectiv.datarile tehnice-edilitare si serviciile turistice.lacurile naturale si glaciare c).rezervatii naturale si monumente ale naturii i). care exista ca posibiliatate. Fondul turistic natural in calitatea lui de element de baza a potentialului turistic se compune in general din : I.fondul turistic reprezinta totalitatea resurselor naturale si antropice de natura turistica si constituie baza ofertei turistice.NEREI. care exista in mod virtual » sau « care prezinat o actiune posibila fara sa precizeze daca se realizeaza sau nu ». a). 2.precipitatii.in aceste definitii rezulta ca potentialul este un termen care exprima un anumit aspect al resurselor “de a dezvolta ceva social util”.durata de stralucire a soarelui j). Romane Moderne. reprezinta ceva « care nu exprima decat posibilitatea conditionata a unei actiuni ».iar ca substantiv.arata ca potential.zone sau tari avem in vedere anumiti indicatori.arata ca potentialul in sens fizic este ceva care este redat de Dictionarul de Psihologie. b).cascade. specificand in continuare ca « Pt ca potentialul sa fie realizat si valorificat sunt necesare anumite conditii si eforturi ».potentialul se refera la forta. « ceea ce se poate produce ».aceasta natiune care sa aiba in vedere dezvoltarea stiintelor geografice. la putere.litoralele marilor si oceanelor e). Astfel. Ce spun dictionarele ? Prezinta interes acceptiunea pe care dictionarul explicativ al Lb.POTENTIALUL TURISTIC-DEFINITIE Se intelege totalitatea resurselor naturale antropice si cultural istorice.

manifestari si obiective economice j).compusa din: -caile de comunicatie -cele de asigurare.mijloace de transport g).infrastructura turistica.Fondul turistic antropic.obiective istorice c).reteaua comerciala ce deserveste inclusiv turismul d).Atunci.manifestari sportive h). tratament.mijloace de agreement si de distractie f).lucrari de arta.II.agrement.baza de tratament balnear e).obiective culturale b).obiective stiintifice f). Datarile tehnico-ereditare cu elementele lor principale.obiective rtistice e). . SERVICII TURISTICE : -servicii auto -schimb valutar -servicii de cazare. -servicii bancare -servicii medicale -servicii postale -diverse alte servicii comerciale.asezari urbane si rurale k).de aprovizionare cu energie electrica si termica -gaze si apa potabila -sistem de canalizare si epurare.reteau de alimentatie publica c).generat de societatea umana in decursul mileniilor se compune din : a). cand vorbim despre problemele tehnice ereditare.manifestari artistice i).capacitatile de cazare turistica b).obiective etnografice si folclorice d).materiala specifica.hidrotehnice si de comunicatie.manifestari culturale g).avem in vedere: a).baza tehnica.

Vladeasa. 4) complexiate exprimata de varietatea formelor de relief.salinitate ridicata cum ar fi la Sovata.zone antropizate.bogate in retele hidrografice.Teleaga.unele dintre ele cu o exceptionala valoare stiintifica sau estetica.Turzii.Sacele.o larga paleta de forme:munti.Ghetarul de la Scarisoara.Ocnele Mari.In comparatie cu ceilanti munti ai Europei se caracterizeaza prin: 1 diversitate peisagistica a) peisaje alpine si glaciare in Fagaras.dealuri si podisuri.fond cinegetic.Herculane.Oltulul.CURS 3 STRUCTURA SI DISTRIBUTIA POTENTIALULUI TURISTIC DIN ROMANIA Romania dispune de multiple disponibilati de afirmare in plan turistic datorita cadrului natural de o mare diversitate cu o structura variata si un grad de atractivitate ridicat.in acest areal fiind identificate peste 200 de calitati ce dispun de factori naturali de cura ce pot fi utilizate in peste 14 tipuri de afectiuni cu valoare terapeutica deosebita.Vatra Dornei b) locuri terapeutice ce prezinta unele particularitati cum ar fi fenomene de heliatermie(apa unor locuri sarate se incalzeste la o anumita adancime si datorita incalzirii solare apa de suprafata mai dulce nu permite racirea).se in principal prin bogatia prin bogatia si varietatea resurselor balneare. 3) bogatia potentialului speologic Peste 10 000 mii de pesteri.Ocnele Mari.Cetatile Ponorului.Rotnei b) peisaje carstice in Aninei.domeniu schiabil.Mehedinti c) abrupturi calcatoase in Piatra Craiului d) cheii si defilee.Turda. -minerale de izvor la Sangioarz Bai.Caciulata.Amara si Lacul Sarat c) Namoluri terapeutice de natura diversa:sarapelice Sovata.Bazna .Tusnad d)emanatii naturale de gaze terapeutice de tipul mafetelor si solfatarelor specific muntilor vulcanici. ZONA DEALUTILOR SI A PODISURILOR SI SUBCARPATICE Prezinta interes pentru turism impunandu.Felix -de turbe descompuse chimic la Vatra Dornei.Ocna Mures.declarate monumente ale naturii sau rezervatii.Bihor.Bicazului.Ex::Topolnita.ne la potentialul balnear al Romaniei putem remarca prezenta: a) apelor minerale si termale Covasna.Retezat. .fasii de litoral etc.Parang. Relieful este exprimat printr.Pestera Scarisoara etc.campii cheii si defilee.fapt ce pune Romania pe locul 3 in Europa.Calimanesti.ofera conditii pentru o complexa valorificare turistica.Slanic Prahova.Jiului 2 acesibilitate Datorita prezentei centrale configuratia lor si a numeroaselor vaii si cursuri de ape care ii strabat.Borsec. Referindu. MUNTII CARPATI acopera cca 35% din suprafata totala a tarii si reprezinta si principala bogatie turistica.

e)salinele:Slanic Prahova.Praid. -varietate si originalitate peisagistica si faunistica reprezinta una din cele mai importante zone turistice din Romania -elementele turistice definitorii sunt redate de: .Arges.garle.Targul Ocna.vegetatie variata(Codrii de stejar de la Letea.medical.prezenta dunelor de nisip .si salcii uriase.Mures.balti si lacuri alternand cu uscatul respectiv cu grindurile.fond ginegetic si piscicol.care prin debitul lor peisajele malurilor.reteaua hidrografica si a resurselor balneare prezinta interes pentru turisti.Siret.Tisa) si interioare(Olt.stufarisuri) . .fond cinegetic si piscicol bogat HIROGRAFIA Este reprezentata de o vasta retea de rauri de granita(Dunarea.o pozitie avantajoasa pe plan national si international. Prut.plaje intinse in zona litoralului Sulina.zavoaie de pluta.Jiu.Sfantul Gheorghe .Petrisor. Plaja romaniei se diferentiaza de celeante plaje prin: -orientare spre E SE cu o indelungata expunere la soare(10 ore/zi) -coborarea mare cu o panta lina -latimea relativ mare a plajelor -calitatea nisipului -lipsa riscurilor datorate animalelor marine de prada sau a celor de uscat -salinitate relativ redusa a apei -bioclimatul marin caracterizat prin temperaturi moderate DELTA DUNARII -suprafata de 4375km impreuna cu sistemul natural Razim SINOE -se impune printr.etc). ZONA DE CAMPIE Cele mai putine resurse termale de ordin natural.fondul piscicol si probabil de agrement pune tara noastra intr.Litoralul ce se extinde pe o suprafata de 245km prezinta o mare varietate de atractii cu o utilizare diversa cum ar fi: -cura heliomarina -sporturi nautice -odihna si recreere -tratament balneo.fauna piscicola si ornitologica autohtona sau de peisaj cu multe specii ocrotita .o retea densa de canale.totusi prin arealele faunistice.

Spatiul geografic exprima o realitate obiectiva care se raporteaza la un sistem de unitati taxonomice superioare(spatiul terestru.SPATIUL MISTIC-ca raspuns al sentimentelor.locul care ne inconjoara.distanta.intindrerea. perceptiei si imaginatiei la cerintele umane fundamentale.miscarea lor.intinderile lor delimitate. D.NOTIUNEA DE SPATIU In genere. c). Pot fi astfel intelese diferite acceptiuni.obiectele sau fenomenele. In mod firesc.costuri. b). filozofic.in care isi exercita autoritatea statul respectiv e).v. cu un numar mai mare sau mai mic de componente si o serie de relatii .al carei specific este determinat in primul rand de vegetatie si in al doilea rand de dotari si echipari corespunzatoare odihnei. Intr-o forma mult simplificata. interactiunile dintre ele.De aici se poate deduce ca spatiul reprezinta o intindere nemarginita care cuprinde toate obiectele lumii reale. inseparabil de material care are aspectul unui intreg continuu tridimensional si exprima ordinea coexistentei lumii reale. b).mentioneaza ca notiunea de spatiu reprezinta : a).p.SPATIUL VEREDE-categorie functionala din cadrul localitatii sau din zona sa inconjuratoare.SPATIUL ECONOMIC-asociaza fuluxurile vizibile de materiale produse cu cele invizibile de preturi.spatial reprezinta forma obiectiva si universala a existentei materiei.in care se realizeaza functia cea mai semnificativa si originala a TERREI si anume functia biotica sub toate formele si treptele ei de evolutie. spatiul a devenit un segment conceptual al multor stiinte.spatiul cosmic) si contine ideea de organizare sistemica cu o serie de subsisteme (subspatii). Spatiul este dupa DOREL UNGURAS « mediul in care situam corpurile.recreatiei si agrementului in aer liber.profituri sau pierderi.portiune din atmosferea c). f).Acest autor arata ca spatial inseamna pt noi de fiecare data mediul cosmic.SPATIUL ABSTRACT-matematic constrans de limite rigide si supus unor legi axiomatice.SPATIUL AERIAN-portiunea din atmosfera.CURS 4 SPATIILE TURISTICE-CONCEPT.o ointindere nematginita in care se vad corpurile ceresti. Dictionarul Lb.sistemul solar.d.care prin natura obiectului lor de studiu si a metodelor de analiza au incercat sa descrie si sa inteleaga semnificatia acestuia. corespunzatoare granitelor unor tari.care este un spatiu particular de mare complexitate si dinamism.pozitia.SPATIUL GEOGRAFIC Un loc aparte este detinut de notiunea de spatiu geografic.TIPOLOGIE 1.prin spatiu se intelege un mediu infinit si tridimensional in care exista lumea inconjuratoare.cum ar fi : a).spatiul geografic poate fi redus la un spatiu multidimensional. d). Romane. 2.SPATIUL DE LOCUIT-reprezinta spatiul in care o persoana traieste si in care e inconjurat de un mediu considerat familiar.

ca domeniu de activitate.volume. atat prin proprietati dimensionale (metrice). cum ar fi cele naturale (spatil montan. Notiunea de spatiu geografic.PROPRIETATILE SPATIULUI GEOGRAFIC Spatiul geografic se caracterizeaza. Astfel.fiind aparuta in anii 60.apreciata ca materie prima.el poate fi impartit in : a).o alcatuire morfologica individuala. 3. Prin aplicarea metodelor analitice.agricole). c).al sec.dar si ca instrument conceptual de lucru.Astfel.putem sa vorbim despre : a).spatiul geografic natural b).considera spatiul drept un mijloc de productie (forta de productie).distante.care asigura functionalitatea acestuia. el efectuand prin morfologia sa performanta economica.Astfel. in functie de scolile geografice care au abordat fenomenul. Aceste doua tipuri de spatii geografice. 4.comerciale. irepetabil.are proprietatea de a se auto-regla.spatiul geografic e concret.criteriul extensiunii(dimensiunii) diferentiaza: .este neomogen.de campie. fiind stabilite in mod aprioric prin limite administrativ teritoriale sau prin delimitari subiective.coerenta permite cuantificarea (masurarea) proceselor specifice spatiului geografic. ce impune o serie de restrictii de care trebuie sa se tina seama. e).deluros.inclusiv o structura ierarhica.stepic. prin natura componentelor.CLASIFICAREA SPATIULUI GEOGRAFIC Spatiul geografic.cat si altele mai vechi. desertic) sau cele sociale-economice(spatiul de munca.geografii francofoni considera spatiul geografic ca fiind suprafata terestra utila si amenajata de societate. Proprietatile topologice se refera la caracteristicile calitative ale spatiului geografic.care rezulta din bogatia componentelor lui. f).complexitatea si coerenta spatiului geografic.atat trasaturile actuale.dar divizibil structural. Geografii anglofoni.cum ar fi : a). pe care societatea o prelucreaza.spatiul geographic antropizat .decurg din marea varietate cantitativa si calitativa a elementelor ce compun spatiul din relatiile si conexiunile locale sau regionale dintre componentele naturale si social-economice.de consum. In acest sens putem observa ca orice spatiu are dimensiuni metrice exprimate prin : -suprafete. prin luarea in considerare a unor criterii pot conduce la diverse clasificari.XX a capatat nuantari.poseda o anumita structura.socio-culturale sau industriale.stabilite intre acestea.proprietatile spatiului geografic.umanizat.cat si prin aspecte calitative(proprietati topologice).ca sistem global se constituie in obiect de studiu pt geografii.de a se auto-organiza.inglobeaza .forestier. d).Unele dintre acestea. b).In acest context. Spatiul geografic se poate considera ca un rezultat al suprapunerii unor spatii specializate.

urbane.termale. Conturarea spatiilor turistice.unde turismul reprezinta principalul activ economic de ocupare a spatiului.specificul componentelor geografice.pot crea spatii turistice de diferite tipuri si de dimensiuni varabile. turistic. .criteriul functional ce defineste: -spatiile urbane si rurale -spatiile industriale.generatoare de fluxuri turistice.precum si de sistemul investitional aplicat domeniului. b).turismului. MAREA NEAGRA. 5.DELTA DUNARII. pot fi identificate anumite modele si variante de spatii turistice. In paralel si intr-o mai larga masura.spatiul montan si premontan.continentala si mondiala.depinde de raporturile dintre cererea si oferta turistica.economiei. Teritoriul ROMANIEI a impus cateva spatii turistice cu o mare putere de atractie :litoral. Prin luarea in considerare a unor criterii de ordin calitativ si cantitativ.rurale.de agreement.caracteristicile diverselor amenajari turistice c).lacustre.in corelatie cu factorii de atractie turistica au aparut si s-au dezvoltat pe teritoriul tarii noastre spatii turistice specializate.de importanta locala.pornind de la « spatiul privit » la « spatiul consumat » combinatiile ce pot rezulta din utilizarea factorilor geografici (relief.SPATIUL TURISTIC Specialistii din domeniul geografiei.montane.in sensul ca ele prin potentialul de care dispun sunt purtatoare de activitati turistice.Astfel.culturii sunt aproape unanimi in aprecierile ce le fac asupra spatiilor geografice. D.fauna) sunt deosebit de mari.Pornind de la formele de amenajare turistica a spatiului.vegetatie.verzi.productive si recreative.clima.p.regionala.in decursul anilor. periurbane.de prezenta unei baze tehnico-materiale specifice.d.specializare sau diversificare.apa. Aceste spatii prin dezvoltare . de la tipul de clientela.agricole -spatiile turistice -spatiile verzi. indispensabila productiei si consumului turistic.exista spatii turistice polivalente.v.unde activitatea turistica se deruleaza in paralel cu alte activitati.cum ar fi : a). Viata a demonstrat faptul ca intre spatiile turistice specializate si cele polivalente exista o complementaritate.criteriul tipurilor majore de relief: -spatiul muntos -spatiul deluros -spatiul de campie -spatiul deltaic c).-spatii continentale -spatii nationale -spatii regionale de diferite tipuri -spatii locale.caracteristicile functionale ale spatiului turistic d). Spatiile turistice sunt sisteme determinate de existenta unui potential turistic natural sau antropic. Putem vorbi despre spatiile turistice balneare.prezenta spatiala a turismului b).nationala.

care au effect asupra luarii unor decizii .apa. Asa cum se cunoaste sunt trei conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pt a putea fi definita ca TURIST :de timp. Locurile unde se desfasoara activitatile turistice sunr dintre cele mai diverse : uscat.6.in timp ce strategiile pe un termen mult mai lung. Teoria localizarii care s-a dezvoltat foarte mult in ultimul timp. de deplasarea persoanelor de la locul de domiciliu la cel de petrecere a timpului liber.LOCALIZAREA ACTIVITATILOR TURISTICE In genere.CONCEPTUL DE POLITICI.AMENAJARE SI DEZVOLTARE Avem trei termeni care exprima o anumita relatie de interdependenta.amenajare turistica si dezvoltare a turismului. Localizarea activitatilor turistice reprezinta aplicarea unui principiu general la o activitate specifica. Atunci cand avem in vedere activitati care se desfasoara pe pamant. In ultimul timp sunt creionate tot mai bine unele activitati turistice. -politica se refera la acele obligatii sau conditii.in toate tipurile de localitati.Privita din acest punct de vedere problema suntem feriti de a cadea in confuzii .analizele au vizat localizarea optima a culturilor agricole. Cand folosim insa notiunea de « politici in turism ». tactica si politica.care se desfasoara in aer si anume doua situatii : -activitati care se desfasoara in spatiul atmosferic -activitati din spatiul cosmic.atunci cand vorbim de localizare avem in vedere « fixarea in spatiu » adica “limitarea sau restrangerea la un anumit loc sau spatiu”.iar apoi o cuprinde si sfera industriala(amplasarea intreprinderilor in raport cu sursele de materie prima.Toate aceste trei conditii sunt legate intre ele de elemente de miscare. CURS 5 POLITICI TURISTICE DE AMENAJARE SI DEZVOLTARE 1.acestea se pot derula pe toate formele de relief. deoarece cele trei notiuni au campuri de actiune oarecum definite si anume : -tactica are in vedere decizii pe termen scurt. Cand avem in vedere activitati turistice care se pot desfasura pe apa putem intalni cel putin trei situatii :pe apa.analizeaza factorii care determina localizarea active-economica.cu pietele de desfacere .de scop si de loc.in functie de distanta dintre locul de productie si piata de desfacere.avem in vedere ansamblul de mijloace si metode utilizate in conceperea derularea si finalizarea activitatii turistice.aer.intre notiunea de strategii.sub apa si pe malurile apelor.Initial. cum ar fi in cazul nostru: TURISMUL.cat si in exteriorul acestora.prezenta infrastructurilor si a fortei de munca) si chiar pe cea a serviciilor cum e si turismul.si anume politici turistice.

Dezvoltarea turistica este un termen a tot cuprinzator.aproape automat ne gandim la modalitatea de stabilire a modului de evolutie a pretului pt un produs turistic sau o gama de produse in contextul obiectivelor generale ale firmei. precum si imaginea pe care o firma doreste sa o aiba. Notiunea de politica poate fi utilizata in turism cu diverse acceptiuni: -politica de amenajasre turistica a teritoriului -politica de dezvoltare a turismului intr-o anumita localitate.deci a fi in evolutie. in functie de latura activitatii la care se refera. In momentul in care avem in vedere politica de pret. .Practic.precum si toti factorii care influenteaza aceste relatii. De exemplu.de distributie.intr-un sens larg prin amenajare intelegem actiunea de a pune in ordine.regiune sau zona -politica de marketing.adoptate de firmele turistice sunt :pretul de prenetrare a pietei.-strategia are ca principal obiectiv alegerea pietelor.ne gandim la un ansamblu de linii directoare pe care trebuie sa le urmeze o firma de turism in scopul vanzarii produselor sale.a aranja. a intocmi ceva rational.luand in considerare relatiile dintre mediu si colectivitatile umane. amenajarea spatiului in zonele turistice reprezinta un proces dinamic si complex.a mari.loc sau spatiu se executa de obicei dupa efectuarea unor studii si cercetari care au in vedere optinerea celei mai bune utilizari a resurselor turistice.prin amenajare turistica intelegem un proces dinamic.a extinde. cum ar fi : -dezvoltarea capacitatilor de primire turistica -dezvoltarea miscarii turistice -dezvoltarea bazelor de tratament balnear -dezvoltarea infrastructurii specifice -dezvoltarea durabila a turismului.cat si un process de lunga durata cu privire la crestere in infrastructura sau la economia turistica. Amenajarea turistica a unui punct.Astfel.fara a avea in vedere ampla problema a amenajarii stiintifice a spatiilor turistice. In turism.Cel de-al doilea cuvant cheie este cel de amenajare turistica. Tot in inteles larg. a influentei zesonalitatii si a concurentei de pe piata.Nu putem sa vorbimdespre utilizarea unor instrumente de marketing(politica de pret. pretul competitiv.complex de organizare stiintifica a spatiului turistic. Cele mai utilizate politici de pret.a creste. Pornind de la aceste acceptiuni.atunci cand ne fixam ca obiectiv sa stabilim o anumita politica de marketing.etc. care inseamna atat construirea unei singure facilitati turistice(un hotel).a se afla in progres.De aceea.care va reflecta segmentele de piata ce trebuie atinse.penetrarea lor. realizarea unei politici a pretului este dificila si aceasta va trebui dezvoltata prin planul de marketing.datorita naturii perisabile a multora din obiectivele turistice.cresterea vanzarilor.nu putem sa vorbim despre dezvoltarea activitatilor turistice fara sa avem in vedere in primul rand procesul de amenajare turistica a spatiului in care turistii isi petrec vacantele.de prêt. Termenul de dezvoltare turistica poate capata sensuri diferite.de promovare).prin a dezvolta intelegem actiunea de a spori.

sau intre diferite sisteme(zone)se stabilesc legaturi functionale de cooperare.gama produselor sau serviciilor oferite este restransa. e). prin ampalasarea stiintifica a acestora se contribuie la mentinerea naturaletei cadrului natural. d).pt cresterea eficientei economice si sociale a investitiilor intre subsistemele aceluiasi sistem.cum ar fi : -pozitia in teritoriu -caile de acces -valoarea resurselor turistice -dotarile cu baza tehnico-materiala specifica -populatie .imbunatatirea si conservarea conditiilor de mediu in zonele in care se amenajea activitati turistice.regiunea turistica). Aceasta urmareste valorificarea resurselor specifice. care consta in incercarea de vanzare a noi produse sau servicii pe pietele existente. Conceptul de amenajare turistica are in vedere: a). stimuleaza cresterea activitatii turistice.TIPURI DE AMENAJARE TURISTICA Amenajarea turistica a spatiului geografic este un proces complex cu o probelematica ampla incluzand solutii de stimulare a circulatiei turistice si de asigurare a integrarii . In sens demn de retinut este cel de dezvotare a produsului turistic.pe piata exista o concurenta mare.AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI Reprezinta o parte componenta a politicii generale de organizare si amenajare a teritoriului.iar diversificarea lor ar avea influente asupra cresterii numarului de turisti din zona.care sa impuna. 2. b). iar calitatea produselor sau serviciilor oferite de firma nu este cea mai atragatoare.Aceasta optiune strategica este de preferat atunci cand: a).Din acest motiv. unitatea taxonomica de amenajat (zona.puncte si obiective turistice). care are in vedere mentinerea capacitatii de reproducere a resurselor turistice. Repartitia spatiala a dotarilor trebuie realizata prin mentinerea unor proportii corespunzatoare pt a pastra calitatea resurselor turistice. Structura zonelor turistice trebuie conceputa ca un sistem multifunctional.amenajarea turistica este parte componenta a procesului de sistematizare si se integreaza in sistemul de ansamblu al turismului romanesc .localitati. La conturarea unei zone turistice se iau in vedere o serie de elemente.ingloband o serie de subsisteme (subzone. atat o dezvoltare continua.fiind considerata ca sistem recreativ socio-spatial. b). 3.asigura armonizarea dezvoltarii echilibrate a zonelor tarii in consens cu natura resurselor de care dispune.pastrarea unui raport optimal intre dotarile si echiparile turistice din teritoriu si nevoia de pastrare curata a mediului.amenajarea turistica trebuie conceputa intr-o viziune sistemica. c).In acest din urma caz(dezvoltarea durabila) avem in vedere modul de dezvoltare a activitatii turistice.venituri.cat si modoificari corespunzatoare evolutiilor de pe piata.

.tehnologii si etape de elaborare si realizarea noilor proiecte.o extindere a pietei pe care opereaza o imbunatatire a imaginii proprii sau a lucrarii pe care o are.amenajarea complexa cu o infrastructura dezvoltata si o diversitate de unitati turistice.izvoare ).cererea este cea care dicteaza tendinta de amenajare turistica.pt zonele turistice omogene cu o larga intindere.v al bazei tehnico- . mediu si lung.solutiile de amenajare turistica se diferentiaza. -rezultatele obtinerii in domeniul turismului pana in acel moment. c).care atrag atentia unui numar mare de persoane. Cand se stabileste o strategie de amenajare turistica se are in vedere mai multi factori : -resursele turistice naturale si antropice si gradul lor de valorificare.amenajare bazata pe unicitatea prestatiei determinata de caracterul limitat al resurselor turistice.care se adreseaza unui cerc larg de turisti potentiali. BRASOV).se apeleaza la liniile specializate.STRTEGII DE AMENAJARE TURISTICA Prin strategii.precum si de corelatiile posibile intre acestea pot fi stabilite urmatoarele tipuri de amenajare turistica: a).echivoce. In functie de natura spatiului geografic.aferente turismului.univoce.turismul integrandu-se in actiunea de « crestere a tertiarului ».luand forma unor statiuni sau centre turistice.resursele materiale umane si financiare. Prin luarea in considerare a trasaturilor caracteristice ale unei zone.atunci cand amplasarile sunt legate de existenta unui singur obiectiv de atractie turistica cu o valoare aparte ce polarizeaza cererea. c).p. -obiectivele politice si economice pe termen scurt. intelegem o modalitatea de actiune conceputa si menita sa atinga un scop bine definit.turismului in economia teritoriului. notiunea de strategie se defineste printr-un plan conceput pt a fixa si detalia modul in care isi va derula.d.astfel : -organizarea si amenajarea spatiilor litoral-balneare -organizarea si amenajarea spatiilor balnear-termale si balneo-climaterice -amenajarea spatiilor montane -amenajarea spatiilor de tip verde(agroturism) -amenajarea siturilor istorice si arheologice -amenajarea parcurilor si rezervatiilor naturale -amenajarea zonelor periurbane. b). Obligatia intocmirii acestui plan de actiune revine conducerii firmei.caracteristica zonelor ce au atins un nivel mai ridicat de dezvoltare economica.d.Atunci cand avem in vedere o firma oarecare. desfasura activitatea cu scopul tinta de a obtine profit.iar in unele cazuri.(ex. Daca avem in vedere dimensiunile si raspandirea in teritoriu a resurselor turistice. d).In acest caz. 4.fie pt confruntarea ideilor.localizarile turistice pot fi : a).amenajarea suprastructurata. iar pe de alta.atunci cand localizarea se integreaza intr-un ansamblu de conditii si obiective(zone cu monumente. b).fie pt imbunatatire a liniilor de actiune.amenajarea turistica polivalenta cu o diversificata paleta de servicii. metode privind selectia si delimitarea zonei.dar fara o anumita particularitate.plurivoce.

locurile de parcare a mijloacelor de transport.etc.principiul flexibilitatii sau al structurilor evolutive.pe termen lung(6-10 ani).materiale specifice.in acest sistem structurarea zonei turistice trbuie sa asigure un acces direct.strategiile de amenajare turistica pot fi : a).arhitectura.cu dezvoltari si modernizari ale spatiului amenajat c).psihologia.ceea ce ar insemna ca dotarile din zona turistica trebuie sa se prezinte sub forma unui sistem polifunctional.principiul rentabilitatii directe si indirecte. Amenajarea turistica a unui teritoriu se integreaza in amplul proces de punere a lui in valoare.stiintele naturii.infrastructura.sociologia.principiul interdependentei retelelor. b).pe termen scurt(1-2 ani).principiul integrarii armonioase a constructiilor(echipamente turistice si infrastructura) cu conditiile naturale.pe termen mediu(3-5 ani). f). Amenajarea turistica a unui teritoriu este o actiune interdisciplinara.locurile de plimbare si agrement. Pe baza acestor elemente se stabilesc obiectivele principale ale strategiei de amenajare turistica.prin care se urmareste integrarea fluxurilor sociale. Statiune turistica. -circulatia turistica si rezultatele economice obtinute. In functie de principiile amintite.servicii).Amenajarea turistica a teritoriului trebuie sa priveasca aceasta actiune in .care presupune dezvoltarea corespunzatoare a dotarilor cu caracter recreativ pt a stimula turismul de tip activ.acest principiu urmareste asigurarea unei activitati eficiente directe si efecte pozitive asupra celorlalte ramuri de activitate.statiuni. care pot consta in : -valorificarea potentialului turistic -diminuarea efectelor sezonalitatii -echiparea teritoriului cu dotari functionale tot timpul anului -atragerea unui numar mare de turisti -largirea ariei geografice de provenienta a turistilor -cresterea eficientei economice si sociale a activitatii de turism -amplificarea formelor de manifestare a turismului -pastrarea si conservarea mediului inconjurator .capabil de a raspunde la exigentele cereri.ce vizeaza amenajarea unor noi puncte.usor si comod spre toate componentele retelei turistice(obiective turistice .geologia.principiul corelarii activitatii si receptiei secundare. la care contribuie economia si organizarea turismului.Pt a inlatura fenomenul de respingere si pt o localizare turistica rationala e nevoie de relatii de interconditionare intre :turisti si localnici.geografia. d).PRINCIPII ALE PROCESULUI DE AMENAJARE TURISTICA In literatura de specialitate sunt prezentate multe principii de baza in procesul de amenajare turistica a teritoriului : a).care pornesc de la studii de detaliu si se incheie cu explicatia economica a zonei la care se refera.ecologia.directie de moment impusa de cererea turistica b). 5. c).spatii verzi.principiul functionalitatii optime a intregului sistem de retele. e).de pilda va fi conceputa ca un sistem integrat in interiorul caruia sunt repartizate : zone de cazare.

Scopul unor asemenea amenajari este dublu estetic dar si pentru umbra.de constructie.nationale.economic).protectie contra intemperiilor.Se impune respectarea unei armonii intre cladiri.partii de schi.locale. 8 configuratia acoperisurilor care influenteaza aspectul constructiilor 9 utilizarea mat de constructii locale 10 respectarea conditiilor climaterice 11 adaptarea constructiilor turistice pentru primirea bataranilor si a persoanelor cu deficiente motorii -amenajarea peisagistica si estetica a echipamentelor turistice si a siturilor confera un aspect atragator estetic si relaxant.pt obtinerea unui echilibru dinamic. .in reglementarile din Romania.cunoasterea vegetatiei locale.social.spre bazele si sursele de tratament 6 reglementari referitoare la secutitatea fizica a turistilor 7 respectarea stilurilor arhitecturale traditionale.mascarea unor elemente mai putin placute.rezistenta 2 de calitate a instalatiilor:apa incalzire climatice 3 de facilitate a circulatiei in conditii de pericol -norme de calitate a echipamentelor turistice care sunt definite atat la scare nationala cat si regionala si se regasesc in toate structurile de primire turistica prin norme de clasificare si intretinere.mod sistemic.pe baza carora se obine licenta de functionare la categoria respectiva. Aceste norme se regasesc la OMT .aeroporturi) 4 amenajarea parcarilor pe exteriorul cailor de acces 5 spatiile de acces la plaje.mentinerea unui echilibru intre constructiile si spatiile verzi -dorme de dezvoltare aplicabile in realizarea echipamentelor si instalatiilor turistice cum ar fi: 1 densitatea constructiilor in raport cu ariile de recreere 2 limitarea in inaltime a cladirilor in raport cu mediul natural cu arhitectura locului pentru o armonioasa incadrare in teren 3 retragerea cladirilor si amplasarea lor fata deelementele generale ale stilului(artere rutiere. -ingineria infrastructurii care trebuie sa corespunda normelor internationale pentru a putea garanta securitatea si calitatea mediului -ingineria constructiilor turistice impuse de un set de norme de securitatemondiale cum ar fi: 1 respectarea reglementarilor tehnice.cai ferate. Norme de amenajare turistica a teritoriului Se inscriu in conceptul de dezvoltare durabila si sunt grupate in mai multe categorii: -planificarea locatiilor care se refera la amplasarea echipamentului si sistemelor turistice in afara ariilor cu risc natural.in cadrul sistemului general al turismului si in stransa legatura cu celelalte sisteme(politic.

Criteriul cadrului natural impun lacalitatii care direste sa fie atestata un numar de 3 conditii obligatorii pentru ambale categorii de statiuni 1 amplasament in cadrul natural pitoresc fara factori poluanti .este cea de noriune omologata pentru functionarea intr.localitatea sau parte a unei localitati cu functii turistice specifice.localitate situata intr.localitatile ce dispun de instalatii pentru tratamentul balnear cat si in care resursele naturale existente sunt utilizate pentru vindecarea unor boli. CURS 6 OMOLOGAREA STRUCTURILOR TURISTICE In legatura cu notiunea de statiune turistica. -statiuni climaterice .o zona cu conditii climaterice ce favorizeaza tratarea unor boli si fortificarea organismului -statiuni de litoral loc situata pe tarmul marii dotata corespunzator cu instalatii pentru petrecerea unui sejur.In Romania ca in toate tarile de destinatie turistica statiunile pentru a putea functiona legal.un anumit scop.in care activitatile economice sustin exclusiv realizarea produsului turistic.in functie de conditiile naturale si de scopul prin care au fost construite statiunile se impart in: -statiunea balneara .echipamente si instalatii sanitare necesare celor gazduiti.Statiuni turistice si dezvoltarea turismului Prin statiune turistica se intelege o asezare dotata cu structuri de primire turistica.trebuie omologate si clasificate in functie de conditiile pe care le asigura. -statiuni pentru sporturi de iarna localitate in zona montana dotata cu echipamente specifice -statiuni termale localitate situata in zona izvoarelor termale cu propietati terapeutice in tratarea unor afectiuni -statiuni de cura de struguri localitate pe teritoriul careia se cultiva vita-de-viesi unde turistii pot urma o cura consumand-i.factorii naturali de cura si calitatea mediului -accesul si drumul spre statiune -utilitati urbane edilitare -structuri de primire La randul lor fiecare criteriu include o serie de elemente obligatorii dar care in acelasi timp fac si de partajerea intre cele 2 tipuri de statiuni.delimitata pe baza documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism cf legii si care indeplinesc o serie de categorii minimale: -cadrul natural.Sunt clasificate in: -statiuni turistice de interes national -statiuni turistice de interes local Pentru a fi atestata ca statiune de interes national sau local.care dispun de resurse naturale si antropice.

Baile Turda.Saturn.Buzau .Praid-Sacele.Moneasa..apa curenta.Baltatesti.Snagov.Mamaia. Hot de Guv 1122 retine 29 de statiuni de interes national(Busteni.doteri tehnice pentru exploatarea si protectia resurselor minerale terapeutice.Eforie N si S.Venus.Mangalia. Harghita.Calimanesti.conditii obligatorii pentru stat de interes national.Predeal. Sali de spectacole. Baile Baita.conferinte.Tusnad.asistenta balneara.canalizare si energie electrica.Herculane.harti si alte elemente) Anexele de specialitate(documentatia de urbanism sau de amenajare teritoriala) Autorizarea pentr-u a desfasura activitati economice in turism Pentr-u a putea introduce o locuinta sau un alt imobil in circuit touristic ca pensiune tutistica personala fizica se poate autoriza dupa cum urmeaza: • Persoana fizica autorizata .Costinesti.2 existenta studiilor si documentatiilor care atesta prezenta si valoarea factorului natural de cura 3 consituirea perimetrelor de protectie ecologica.schimb valutar.asistenta medicala si salvari. . Referitor la criteriul utilitatilor urbane-edilitare acestea includ un nr de 11 conditii: 1 spatii comerciale pentru activitati de prestari servicii(banca. Criteriul al 4lea STRUCTURI DE PRIMIRE include un nr de 10 conditii: -numarul minim de locuri in structuri de primire turistica clasificate fara campinguri -amenajari si dotari pentru servicii de revigorare in spatii construite.Tg.Sinaia.Giurgiu. Stana de Vale.Buzias.Borsec.Ocna.Baile Felix.magazine).Sarata.inclusiv terenuri de sport -terenuri de joaca pentru copii -parc amenajat -numar minim de terase turistice marcate -baza de valorificare a resurselor naturale terapeutice daca esta cazul -amenajari si dotari pentru plimbari sau practicarea sporturilor nautice -localitati pentru practicarea skiului sa aiba cel putin 2 partii de schi omologate si mijloace de transport pe cablu -localitatile de pe litoral trebuie sa dispuna de plaje si amenajari. Timisul de Sus.amenajarea si iluminarea lacurilor de promenada.hidrologica si sanitara a factorilor naturali Conditiile de acces impun: -drum rutier modernizat -transport in comun si gara care deervesc stat precum si trenuri cu regim de rezervare a locurilor care sa opreasca in garile care deservesc stat. Voineasa)si 36 de statiuni de interes local(Bazna.Sacelu Documentatia pentru atestarea statiunilor turistice se intalneste de autoritatile administratiei publice locale si cuprinde: • Memorii de prezentare • • Piese desenate(incadrare in planul baristic general.Borsa.Sali de intretinere -amenajari si dotari pentru relaxare in aer liber.Campullung Moldovenesc.Soveja.

care atesta pregatirea profesionala LICENTE SI BREVETE DE TURIST HG 238/2001 privind conditiile de acorda licentei si brevetul de turist Acest articol prevede ca: • Agentiile de turism I.31/90privind societatea comerciala.iar persoana care asigura conducerea .o inregistreze in deplin condiilor sanitar-veterinare Copie de pe doc. domiciliul sau rezidenta Certificate medical Declaratia tip ca baza pe care el o vrea s.si pot desfasura actiuni de aferte comerciale si vanzare a serviciilor si a pechetelor de servicii turistice dar asta fiind numai in baza licentei de turist emise de Ministerul Turismului.• • Ca asociatie familial Ca societate comerciala Persoana fizica sau juridical care desfasureaza activitati economice trebuie sa detina autorizatia si certificatul de inregistrare eliberate conform legii 300/2004 pt. personae fizice si asociatii familial in legea nr. Actele necesarepentru persoanele fizice si asociatiile familiar care se depun la primaria locala: • • • • • • • • Cerere tip Rezervarea denumirii la registrul comertului Certificate fiscal Copie de pe actele de identitate Actele pt.

operative a unei agentii de turism sau a unei structure de primire turistica trebuie sa posede brevet de turism .amplasarea si nominalizarea camerelor Fisa privind incadrarea nominala a camerelor si a spatiilor de alimentare publica Avizele specific privind amplasamentul si facilitate obiectivului emis de Ministerul. • Licenta atesta capacitatea titularului de a comercializa servicii turistice in conditiile de calitate ai siguranta iar brevetul de turism atesta capacitatea profesionala a persoanei fizice care asigura conducerea agentiilor. CERTIFICATE DE CLASIFICARE H6 1328/2001-privind clasificarea structurilor de primire turistica arata ca: • Acesta indifferent de forma de proprietate si organizare se clasifica in functie de caracteristicile constructive de calitatea dotarilor si serviciilor prestate Clasificarea se face de catre Ministerul Turismului care elibereaza certificate de clasificare DOCUMENTELE NECESARE • Cerere de eliberare a certificatului • • • • • • • • Certificate constatator de la Registrul Comertului din care sa rezulte obiectul activitatii Certificate de inregistrare la RC Schita privind amplasare unitatii Schita privind structura .Tr Copie dupa brevetul de turism Copie dupa actele de clasificare a personalului TIPURI DE STRUCTURA DE PRIMIRE CU FUNCTIE DE CAZARE • Hoteluri de 1-5stele • • Hotel apartament 2-5st Moteluri 1-3st .

specializat 1-2 st Restaurant cu program artistic 3-5st Barul de noapte 3-5st De zi 2-5st • • • • Café bar si cafenea Fast food Cofetarie Patisserie .• • • • • • • • • Hoteluri pt tineret 1-3st Vile 1-5st Cabane turistice de vanatoare si pescuit 1-3st Sate de vacant 2-3st Campinguri 1-3st Popasuri turistice 1-2st Pensiuni turistice urbane 1-5st Pensiuni turistice rurale1-5 margarete Nave fluvial maritime 1-5st TIPURI SI STRUCTURI DE PRIMIRE CU FUNCTII DE ALIMENTATIE • • • Restaurant de tip classic.

si consuma timpul touristic in acea localitate. . agreement).si peisaje.asezarile omenesti ofera dotari pentru atractii (muzee.perioade.asezarile omenesti prin structura forma. Raportul touristic a fost indelung dezbatut de elementele definitorii ale acestor inflatii.Astfel asezarea omeneasca reprezinta rezervorul de unde se formeaza curentii turistici in parallel cu obiectivele si atractiile turistice pe care numeroase localitati le poseda.turismul impune aparitia unor dotari specific in vatra localitatii.masa.atractie si sejur touristic. In general LITERATURA DE SPECIALITATE AFERENTA a asezarilor turistice structureaza cateva tipuri: • Statiuni balneare • • • • • • Asezari isolate montane Asezari de transit touristic Orase turistice Localitate de pelerinaj Sate turistice Statiuni climaterice Multe din asezarile turistice sunt asezari sezoniere cu exceptia altora in care datorita factorilor naturali de cura utilizarea lor e aproape continua Functia turistica a asezarilor se incadreaza de regula in cadrul celorlalte functii rezidentiale si productive.Astfel intre turistii si asezarile omenesti sunt raportate tipul directe determinate in principiu si de faptul ca:turismul contribuie si la crearea de noi asezari ca urmare a dezvoltarilor acestor activitati.n altul.turismul contribuie la extinderea unor asezari la configuratii peisajului rural si urban. pot avea rol de atractie sau de frana a activitatii.turismul impune uneori restrictii prin inchiderea circulatiei pe anumite zile.TURISMUL SI ASEZARILE OMENESTI Turismul prin actiunile pe care le inglobeaza exercita o putere asupra asezarilor omenesti cum ar fi: • Functiile asezarilor.un sens si.asezarile omenesti ofera dotari pt. La randul lor turistii i-si aduc o contributie de cele mai multe ori asupra localitatilor urbane si rurale. Functia turistica a unei asezari este redata de nr mai mare sau mai mic de turisti care o viziteaza si care.fluxurile turistice.cetati)si sejurul touristic(cazari.fizionomia acestora.asezarile omenesti in special cele urbane reprezinta puncte principale de sprijin pt.raporturile asezarilor cu mediu Intre turism si asezarea omeneasca exista o stransa corelatie care se manifesta cu intensitate sintr.

Astfel vestigiile arheologice pe care le poseda Romania sunt numeroase.9tari si4 capitale cu lungimea de 2864 de km 1075 pe teritoriul Romaniei cu unj bazin hidrografic de 33250 km². constructiile tehno economice. 114 poduri rutiere.Functii turistice de baza in raport cu celelalte fct. Targoviste. 3500 de lacuri raspandite pe cuprinsul tarii multe dintre ele de tip glaciar ( Bucura si Zanoaga in Retezat...Sinaia. 6670 pe locul I Nilul urmat de Amazon cu 6387 km. Pt turism cele mai importante sunt: 1. Bucurestiul vechi) 2. mijloc de transport viata subacvatica(resusurse de peste). Costesti.monumente istorice de arta si arhitectura carcterizata prin varietate si originalitate datand din diferite perioade istorice: . evenimentele cultural artisice. vegetatia si fauna. Suceava. Lala si Buhaiescu in Rodnei) si de tip carstic (Zaton in Mehedinti Vintileasa in Vrancea) de tip vulcanic (lacul Sf. Un loc aparte in ceea ce priveste reteaua hidrografica este detinut de cele aprox. Potaisa sau Turda. Ana) de baraj natural (lacul Rosu din Hasmas).a) cetatile grecesti de pe tarmul Marii Negre( Histria. traditiile popolare.Functii turistice echilibrate in raport cu celelalte fct c).urbane:Predeal.etc. in Europa Volga este pe primul loc cu 3534 km urmat de Dunare Raul Dunarea are aproape 300 de afluienti. Din randul acestora retinem atentia doar asupra vestigiilor arheologice.Dupa lungime este al 13 de pe glob. cai ferate si conducte. Callatis) datand din sec VII-VI inainte de Hristos b) cetatile dacice din muntii Orastiei (Gradistea Muncelului. principal se gasesc amenajate 40 de bazine portuare. Un rol deosebit de important in turism il reprezinta clima. 30 de baraje.Evolutia fluxurilor turistice nu are un character singular ci se incadreaza evolutiei celorlalte functii ale localitatii respective. Sighisoara. in diversele ei forme de exprimare mult vestite in intreg spatiul locuit de romani. Capra si Balea in Fagaras. Apullum.orasele pot fi impartite in 3 categorii dpdv al functiilor turistice pe care o indeplinesc: a). Urmele acestie civilizatii. CURS 7 DUNAREA..Calimanesti Aceste functii domina structura asezarilor si influienteaza fizionomia acesteia b). Pe . Napoca) d)cetatile medievale din epoca timpurie sec XI-XII (Biharia Severin) si din epoca moderna sec XIX-XX (Neamt... si Sarmisegetusa) c)cetatile (castrele romane de la Drobeta.Alba Iulia. Tomis . Importanta ca resursa de apa. diverse si de mare valoare istorica.Functii turistice complementare:Bucuresti. monumentelor istorice si de arta. Potentialulu turistic antropic: tara noastra dispune de un variat bogat si valoros potential antropic rezultat al civilizatiei de peste 2 milenii a poporului roman in acest spatiu.

Cj. Suceava. drumuri.obiective economice cum ar fi amenajarile hidroenergetice. lacuri de acumulare. Cotroceni-Bucuresti. national. monumente si statui. Ateneul Roman. etc. teatrelor. etc. centrale hidroelectrice pe canale de navigatie cu ecluze.etc. ale lui Stefan cel Mare din Iasi. 1834. Jiu. Palatul Culturii din Is si cel din Tg Mures.PiatraNeamt. dans. ale filmului. bibliotecile din Oradea. tehnci utilizate de prelucrarea lemnului(impletituri). Hunedoara -serbari populare. b)creatia artistica reprezentata prin productia mestesugareasca. e)edificii religioase. viaducte. 27 castele. -ceramica. la care se adauga circa 1000 de case memoriale de interes local. Alba si Is. Ansamblul Sculptural a lui Brancusi dinTg. Cerbul de aur. 15obiective de arhitectura populara. 7ansambluri traditionale rurale 144 munumente si situri arheologice. specific. 81 de biserici din lemn. edificii religioase) mori. teatrele national din Bucuresti. 5 ansambluri si foste curti domnesti. Sucevita. Ghica. Humor. istoria tehnicii. de artizanat. istoric etnografic. 6. Catedrala RomanoCatolica din Alba Iuila. Moldovita si Arbore) b)bisericile din lemn din Maramures sec XVIII Bogdan Voda. operele din Bucuresti. Surtesti. Mausoleul de la Marasesti. istoria culturii. Calinesti c)biserici si cetati taranesti fortificate din Transilvania( Rasinari. statuia lui Ovidiu din Ct. serbari(a muntelui. poduri. a zapezii) 4. tesaturi. Targul de fete de pe muntele Gaina 5. bogatie si varietate atrage un nr mare de turisti. Biserica Curtea de Arges. Bacau. etc -port popular. Trei Ierarhi din Iasi. Mamaia. pictura pe sticla. Bucovina. Arcul de Triumf din Bucuresti. b)reteaua de muzee si case memoriale care sunt in nr de peste 450 in Romania de diferite profile: stiintele naturii. manastiri.a)manastirile pictate in fresca din Bucovina sec XV-XVI (Voronet. Maramures. 70 cladiri civile urbane. a)arhitectura si tehnica populara(case. Biserica Neagra din Brasov.muzeul de stiinte din Is primul din Romania 1915-Bojdeuca lui Creanga-Is prima casa memoriala din tara c)evenimentele culturale detipul festivalurilor muzicale (George Enescu. 22 biserici fortificate. . Oboca in Olt. si a stiintei. Cula Poienaru din Almaj) d)castele si palatele: Bran. Vaslui si Podu Inalt) 3. Pe total. Cj. porturi. targuri. in tara nr obiectivelor antropice de atractie turistica se ridica la: -511 monumente si ansambluri de arhitectura(35 de cetati.port.localitati urbane si rurale care prin pitorescul cadrului natural sau prin frumusetea caselor devin atractive. baraje. Marginea in Sv. Is. Biertan) si Oltenia( Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneti.Peles-Sinaia. artei.institutiile si evenimentele cultural artistice care isi au sediul sau se desfasoara in principalele localitati ale tarii si care sunt in acelasi timp si obiective de atractie turistica: a)edificiile unor institutii culturale. si international. Horezu. porti. conace si palate. Mogosoaia. targuri si festivaluri. Tm.arta si traditia popolara prin originalitate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful