CURS 1 ORIGINILE TURISMULUI SI EVOLUTIA SA

1.GENEZA FENOMENULUI TURISTIC
Fenomenele turistice a aparut si s-a dezvoltat in anumite conditii sociale,economice si politice.Geneza acestui fenomen a fost determinat de actiunea conjugata a unor factori a caror actiune este uneori pozitiva sau negativa. Acesti factori care sunt structurati astazi in 5grupe principale : -factori naturali -factori economici -factori demografici -factori politici -factori socio-psihologici. Acesti factori au avut un rol dominant in aparitia si dezvoltarea turismului. La baza oricarui act turistic sta o motivatie,un motiv,o dorinta. Specialistii in domeniu, afirma ca numarul motivatiilor care determina ca un turist potential sa devina un tursit active e tot atat de mare pe cat al numarului turistilor. Indiferent de modul cum le putem clasifica :motivatie de ordin personal,familiar,social,se constituie in elemente ce pot declansa actele turistice,adica trecerea omului din starea de turist in cea de turist activ.

2.ETAPELE DEZVOLTARII TURISMULUI
Sunt tot mai multi specialisti care afirma ca omul din prima clipa a existentei sale biologice si pana in ultima clipa e stapanit de dorinta de a calatori,de a vizita noi locuri si zone,comunitati si civilizatii,de a urca tot mai mult spre cer. In decursul vietii, aceasta dorinta naturala a tuturor oamenilor poate deveni realitate numai in conditiile in care acestia dispun de : timp liber,bani,mijloace de deplasare,de o stare de sanatate care sa le permita miscare si de un anumit nivel cultural. Aceasta dorinta de a calatori nu se manifesta insa cu aceeasi intensitate pe toata durata vietii omului.Astfel,in prima faza,dorinta exista,dar nu se poate manifesta fizic decat cu ajutorul parintilor, a persoanelor mature care trebuie sa conceapa actiunile,sa le suporte costul si sa le indrume spre reusita. In faza de elev,student,tanar,angajat si ,in general, persoana matura ,dorinta de a calatorie este traita la intensitatea cea mai mare. La o persoana de varsta a treia,dorinta de calatorie exista,dar din considerente: economice,medicale si familiale,aceste dorinte nu intoatdeauna sunt realizabile. O analiza a modului cum a aparut si evoluat turismul prin luarea in considerare a anumitor indicatori,ne pune in evidenta faptul ca acesta poate fi etapizat in cel putin patru etape : I. TURISMUL SUB FORMA SPONTANA Turismul a aparut pe scara istoriei sub forma sa spontana,adica la initiativa persoanelor

fizice care din diferite motive si dupa definitiile actuale au calatorit in spatii geografice mai mult sau mai putin apropiate locului lor de resedinta. Turismul din aceast aetapa istorica a avut de invins numeroase dificultati a).inexistenta mijloacelor de transport,rapide si comode ,au influentat in mod direct durata calatoriei care,de regula,era foarte lunga,alteori foarte scurta,in functie de distanta parcursa. b).caracterul singular al deplasarilor care dupa definitia actuala se putea incadra in categoria de turisti. c).costul uneori ridicat al calatoriilor. d).nesiguranta securitatii calatoriilor si pericolele la care se expuneau cei care practicau turismul. Scopurile acestor deplasari erau dintre cele mai diverse : -explorarea de noi locuri,zone si regiuni geografice. -vizite in localitati care ulterior s-au dezvoltat mai mult si in care se organizeaza diverse manifestari culturale-economice (hore,nunti,iarmaroace,targuri,balciuri). -pelerinaje la schituri,manastiri si biserici (la hramul acestora,dar si la calugari, preoti sau pustnici). In cazul acestei etape putem vorbi despre: -calatoriile la Templu lui Appollo din Delphi,sec.VI inainte de Hristos -pelerinajele budistilor chinezi spre India -Jocurile Olimpice in cinstea lui Zeus,desfasurate 1200 ani(din anul 776 i.de Hristos, pana in anul 393). Centre mai importante:GRECIA si ASIA MICA,EGIPTUL,ITALIA INSULARA. II. TURISMUL IN EVUL MEDIU SI PERIOADA DE PANA LA REVOLUTIA INDUSTRIALA DIN SEC.XIX In aceasta etap putem vorbi despre o intensificare a pelerinajelor spre PALESTINA,IERUSALIM,ROMA,TIBET si MECCA. -Datorita migratiei popoarelor si a nesigurantei calatorilor,aria de desfasurare era mai restransa. -Se intensifica calatoriile comerciale -Calatorii la studii la marile universitatii ale lumii i-au amploare(BOLOGNA- 1119, RAVENA- 1130,SORBONA -1200,CAMBRIGDE-1209,OXFORD-1214,PADOVA1222,NAPOLI-1224,PRAGA-1348,CRACOVIA-1364,VIENA-1365,KOLN1338,HARVARD-1636). III. TURISMUL IN EPOCA MODERNA EPOCA MODERNA a adus cu sine o dezvoltare si mai accentuata a mijloacelor de transport in toate componentele lor :comfort,viteza,structura, cu mijloace directe si favorabile asupra dinamicii si structurii miscarilor turistice. A aparut astfel posibilitatea transformarii turismului intr-un fenomen cu un oarecare caracter de masa si autonomia turistilor s-a cristalizat tot mai mult turismului de circulatie si s-a dezvoltat baza materiei specifica, in special cea din marele orrse prin hoteluri.

S-a dezvoltat turismul pe distante lungi.Turismul a devenit un fenomen de masa.000 englezi au vizitat expozitia internationala de la PARIS prin firma « Thomas Thook & Sonet. In 1885. pune bazele conceptiei activitatilor agentiei de voiaj.in RUSIA ia fiinta prima firma de turism cu numele de « Intreprinderea lui Leopold Lepsan » la PETERSBURG.calatoriilor b).vila. Primele intreprinderi. aceasta data este receptata ca act de nastere pt turismul international.dupa care apare OMT. In 1863.prin aceasta firma au plecat din ANGLIA spre alte tari 75. Dintre practicile turismului contemporan amintim : a). a dreptului la odihna si la circulatia libera a persoanelor.modernizarea si specializarea diferitelor sisteme de transport si de aparitia in tot mai multe Legislatii si Constitutii ale unor tari .Amintim aici de acceptarea si promovarea de catre ONU a libertatilor de calatorie ale oamenilor. Istoria turismului a retinut tipul de cazare sub forma de han.etc).han. .cand englezul Thomas Thaook.iar in 1996 Societatea Politica de Turism.organizatie cu caracter interguvernamental in structura ONU.pornind de la refugii pt. din EGIPTUL ANTIC din Epoca Romana si a casei de oaspeti sau a minihotelului din PALESTINA cu mai bine de 2000 ani in urma. In 1895.ia fiinta Automobil Clubul Francez. o zona foarte larga (cabana.de dupa al doilea Razboi Mondial.IV.Mobilitatea d).000 persoane. » In 1878. In 1867. CURS 2 APARITIA PRIMELOR FORME DE ORGANIZARE A TURISMULUI Inainte de aparitia turismului sub forma sa organizata au aparut aparut diferite structuri de cazare turistica.a fost hotarator influentat de evolutia. el in a doua jumatate a sec.pe principii economice in turism apar in 1841.a facut o declaratie asupra drepturilor fundamentale ale omului .iar prin Aadunarea Generala din 16decembrie 1966. In 1970.motel.Cresterea volumului de turism si a diversificarii formelor sale de practicare c).XIX.complex balnear.hotel. In 1925.prin cumpararea in sistem ENGROS si revinderea lor o oarecare reducere a 600 bilete de tren.prin cresterea continua a nr. Tatra din GALITIA.a luat fiinta OMT cu sediul la MADRID. iar in 1873 Societatea pt.la nivel mondial ia fiinta Uniunea Internationala a Organismelor de Turism(UIOT). a organizat prima calatorie turistica cu 300 englezi ELVETIA.peste 20.apar Cluburile Alpine Elvetiene. STRUCTURI LA NIVEL CONTINENTAL SI INTERNATIONAL Turismul a fost recunoscut de ONU ca factor de pace si prietenie dintre popoare.in 1869 apare Clubul Alpin German. ETAPA TURISMULUI CONTEMPORAN Turismul contemporan. Tot.

forta. Termenul de potential isi are originea in latinescul patentia.1 mil -TURCIA 16. -al pietei.element pt care utilizeaza denumirea de potential turistic.CONCEPTE REFERITOARE LA POTENTIAL Turismul dispune de o structura proprie si de o terminologie. asa se explica faptul prin care atunci cand vorbim despre potentialul economic al unei .dolari -TURCIA 16. -hidroenergetic.tarie. -stiintific.dolari -ITALIA 38.o mare parte din terminologia turismului este preluata din alte discipline.9 mil. -FRANTA 75.in 1984 si la 842 mil in 2006. Termenul de potential poate fi : .dolari -SPANIA 51. -de crestere. Exista legaturi stranse intre aceste acceptiuni.atunci cand vorbesc despre obiectivele de atractie turistica (cele antropice. -uman.3mil turisti in 1950 s-a ajuns la 300 mil.7 mld.8 mld. -organizatoric.turisti.deriva tot din patentia.dolari -AUSTRIA 16.1mld.respectiv potential romanesc.dolari -FRANTA 46.potential latin si potential italian.care este in plin proces de cristalizare. -informational.In prezent ciclul turistic a atins dimensiuni foarte mari.5mld.care inseamna putere.cat si cele naturale) au in vedere acele elemente care prin valuarea si originalitatea lor starnesc interesul turistilor.8 mil -CHINA 41 mil -GERMANIA 20.4 mil -MEXIC 20.dolari -AUSTRALIA 17.astfel de la 25.8 mil -SPANIA 52.1 mil -REGATUL UNIT 27.Astfel.totusi ele se definesc in mod diferit.6 mil -SUA 46. Topul rimelor 10 tari primitoare de turisti in 2004 :totalul mondial 764 mil.7 mld. Acest termen are o utilizare internationala. -tehnic.1 mil -ITALIA 37 mil -RUSIA 19.8 mld.economic.dolari -GERMANIA 32.dolari. 1. Geografii.dolari -REGATUL UNIT 33. cu sensul de ceea ce se poate produce.posibilitataea de dezvoltarea a unei forte.9 mld.cum ar fi din termeni utilizati de geografie.dolari -CHINA 33. Venitul din turism in anul 2006 a primelor 10 tari : -SUA 85.9mld. in timp ce cuvantul latin potesialism. -de razboi.3 mld.1 mld.

care exista ca posibiliatate. Elemente generate de natura.zone sau tari avem in vedere anumiti indicatori. Astfel.cuprinzand fondul turistic. b).pesteri g). care mentioneaza : « Potentialul reprezinta ceea ce exista latent fara a se mainfesta momentan in actiune ». 2. Renumitul Dictionar Larus (1993).fauna(fond cinegetic.vai pitoresti si vai cu chei(EX :BICAZ.arata ca potentialul in sens fizic este ceva care este redat de Dictionarul de Psihologie.paduri.poieni h).clima prin temperatura aerului a apei.iar cand ne referim la potential hidroenergetic avem in vedere cu totul alti indicatori.rezervatii naturale si monumente ale naturii i).putem afirma ca « potentialul turistic. care exista in mod virtual » sau « care prezinat o actiune posibila fara sa precizeze daca se realizeaza sau nu ».iar ca substantiv.localitati.in calitate de adjectiv. . Ce spun dictionarele ? Prezinta interes acceptiunea pe care dictionarul explicativ al Lb.precipitatii.durata de stralucire a soarelui j).fondul turistic reprezinta totalitatea resurselor naturale si antropice de natura turistica si constituie baza ofertei turistice.cum ar fi : a).lacurile naturale si glaciare c).litoralele marilor si oceanelor e).rauri si in special malurile acestora d).carstic si vulcanic b). reprezinta ceva « care nu exprima decat posibilitatea conditionata a unei actiuni ».POTENTIALUL TURISTIC-DEFINITIE Se intelege totalitatea resurselor naturale antropice si cultural istorice.etc) f).Mai pe larg privita.potentiale a unui teritoriu.datarile tehnice-edilitare si serviciile turistice.aceasta natiune care sa aiba in vedere dezvoltarea stiintelor geografice.piscicol). a).cascade.arata ca potential.forme pitoresti de relief glaciar.defilee.in aceste definitii rezulta ca potentialul este un termen care exprima un anumit aspect al resurselor “de a dezvolta ceva social util”. Fondul turistic natural in calitatea lui de element de baza a potentialului turistic se compune in general din : I. Romane Moderne. « ceea ce se poate produce ».care impreuna cu infrastructura se constituie in oferta turistica a unei destinatii.Romane acorda termenului te potential si anume : « ceva care are in sine toate conditiile pt realizare.NEREI. la putere.potentialul se refera la forta. Dictionarele Lb. specificand in continuare ca « Pt ca potentialul sa fie realizat si valorificat sunt necesare anumite conditii si eforturi ».reprezinta o categorie de baza a geografiei turistice.

agrement.obiective culturale b).II. . -servicii bancare -servicii medicale -servicii postale -diverse alte servicii comerciale. cand vorbim despre problemele tehnice ereditare.Fondul turistic antropic.infrastructura turistica.materiala specifica.reteaua comerciala ce deserveste inclusiv turismul d).baza tehnica. SERVICII TURISTICE : -servicii auto -schimb valutar -servicii de cazare.de aprovizionare cu energie electrica si termica -gaze si apa potabila -sistem de canalizare si epurare.manifestari artistice i).obiective rtistice e).reteau de alimentatie publica c).hidrotehnice si de comunicatie.Atunci.avem in vedere: a).manifestari si obiective economice j).baza de tratament balnear e). tratament.manifestari sportive h). Datarile tehnico-ereditare cu elementele lor principale.compusa din: -caile de comunicatie -cele de asigurare.capacitatile de cazare turistica b).mijloace de transport g).obiective stiintifice f).manifestari culturale g).obiective istorice c).mijloace de agreement si de distractie f).obiective etnografice si folclorice d).generat de societatea umana in decursul mileniilor se compune din : a).lucrari de arta.asezari urbane si rurale k).

campii cheii si defilee. 3) bogatia potentialului speologic Peste 10 000 mii de pesteri.fapt ce pune Romania pe locul 3 in Europa.Felix -de turbe descompuse chimic la Vatra Dornei.Vladeasa.Ocnele Mari.Slanic Prahova. -minerale de izvor la Sangioarz Bai.domeniu schiabil.CURS 3 STRUCTURA SI DISTRIBUTIA POTENTIALULUI TURISTIC DIN ROMANIA Romania dispune de multiple disponibilati de afirmare in plan turistic datorita cadrului natural de o mare diversitate cu o structura variata si un grad de atractivitate ridicat.unele dintre ele cu o exceptionala valoare stiintifica sau estetica.Bazna .Ocnele Mari.declarate monumente ale naturii sau rezervatii.bogate in retele hidrografice.Parang.Ex::Topolnita.Ocna Mures.Herculane.Sacele.Mehedinti c) abrupturi calcatoase in Piatra Craiului d) cheii si defilee.Amara si Lacul Sarat c) Namoluri terapeutice de natura diversa:sarapelice Sovata.Bicazului.salinitate ridicata cum ar fi la Sovata.Ghetarul de la Scarisoara.dealuri si podisuri. MUNTII CARPATI acopera cca 35% din suprafata totala a tarii si reprezinta si principala bogatie turistica.Cetatile Ponorului.Retezat. Relieful este exprimat printr.Oltulul.zone antropizate.fond cinegetic.ofera conditii pentru o complexa valorificare turistica.Turzii.Jiului 2 acesibilitate Datorita prezentei centrale configuratia lor si a numeroaselor vaii si cursuri de ape care ii strabat.Bihor. Referindu.ne la potentialul balnear al Romaniei putem remarca prezenta: a) apelor minerale si termale Covasna.Turda.o larga paleta de forme:munti. ZONA DEALUTILOR SI A PODISURILOR SI SUBCARPATICE Prezinta interes pentru turism impunandu.fasii de litoral etc.Teleaga.Calimanesti.Pestera Scarisoara etc.Rotnei b) peisaje carstice in Aninei. 4) complexiate exprimata de varietatea formelor de relief.in acest areal fiind identificate peste 200 de calitati ce dispun de factori naturali de cura ce pot fi utilizate in peste 14 tipuri de afectiuni cu valoare terapeutica deosebita.se in principal prin bogatia prin bogatia si varietatea resurselor balneare.Borsec.Tusnad d)emanatii naturale de gaze terapeutice de tipul mafetelor si solfatarelor specific muntilor vulcanici. .Caciulata.Vatra Dornei b) locuri terapeutice ce prezinta unele particularitati cum ar fi fenomene de heliatermie(apa unor locuri sarate se incalzeste la o anumita adancime si datorita incalzirii solare apa de suprafata mai dulce nu permite racirea).In comparatie cu ceilanti munti ai Europei se caracterizeaza prin: 1 diversitate peisagistica a) peisaje alpine si glaciare in Fagaras.

stufarisuri) .Litoralul ce se extinde pe o suprafata de 245km prezinta o mare varietate de atractii cu o utilizare diversa cum ar fi: -cura heliomarina -sporturi nautice -odihna si recreere -tratament balneo.si salcii uriase.Praid.Arges.Petrisor. -varietate si originalitate peisagistica si faunistica reprezinta una din cele mai importante zone turistice din Romania -elementele turistice definitorii sunt redate de: .Jiu.vegetatie variata(Codrii de stejar de la Letea.Mures.care prin debitul lor peisajele malurilor.Sfantul Gheorghe .fond ginegetic si piscicol.fond cinegetic si piscicol bogat HIROGRAFIA Este reprezentata de o vasta retea de rauri de granita(Dunarea.medical. ZONA DE CAMPIE Cele mai putine resurse termale de ordin natural.prezenta dunelor de nisip .o pozitie avantajoasa pe plan national si international.Tisa) si interioare(Olt.reteaua hidrografica si a resurselor balneare prezinta interes pentru turisti. .Siret.etc).e)salinele:Slanic Prahova.garle.zavoaie de pluta.balti si lacuri alternand cu uscatul respectiv cu grindurile.totusi prin arealele faunistice.fondul piscicol si probabil de agrement pune tara noastra intr.o retea densa de canale.Targul Ocna. Prut. Plaja romaniei se diferentiaza de celeante plaje prin: -orientare spre E SE cu o indelungata expunere la soare(10 ore/zi) -coborarea mare cu o panta lina -latimea relativ mare a plajelor -calitatea nisipului -lipsa riscurilor datorate animalelor marine de prada sau a celor de uscat -salinitate relativ redusa a apei -bioclimatul marin caracterizat prin temperaturi moderate DELTA DUNARII -suprafata de 4375km impreuna cu sistemul natural Razim SINOE -se impune printr.plaje intinse in zona litoralului Sulina.fauna piscicola si ornitologica autohtona sau de peisaj cu multe specii ocrotita .

Acest autor arata ca spatial inseamna pt noi de fiecare data mediul cosmic.p. d). inseparabil de material care are aspectul unui intreg continuu tridimensional si exprima ordinea coexistentei lumii reale.SPATIUL ECONOMIC-asociaza fuluxurile vizibile de materiale produse cu cele invizibile de preturi. cu un numar mai mare sau mai mic de componente si o serie de relatii .care prin natura obiectului lor de studiu si a metodelor de analiza au incercat sa descrie si sa inteleaga semnificatia acestuia.prin spatiu se intelege un mediu infinit si tridimensional in care exista lumea inconjuratoare. Dictionarul Lb.SPATIUL GEOGRAFIC Un loc aparte este detinut de notiunea de spatiu geografic.SPATIUL AERIAN-portiunea din atmosfera. b). corespunzatoare granitelor unor tari.SPATIUL VEREDE-categorie functionala din cadrul localitatii sau din zona sa inconjuratoare. f).pozitia.TIPOLOGIE 1.profituri sau pierderi.portiune din atmosferea c).in care isi exercita autoritatea statul respectiv e). spatiul a devenit un segment conceptual al multor stiinte.De aici se poate deduce ca spatiul reprezinta o intindere nemarginita care cuprinde toate obiectele lumii reale.cum ar fi : a).locul care ne inconjoara.SPATIUL DE LOCUIT-reprezinta spatiul in care o persoana traieste si in care e inconjurat de un mediu considerat familiar. Spatiul geografic exprima o realitate obiectiva care se raporteaza la un sistem de unitati taxonomice superioare(spatiul terestru.recreatiei si agrementului in aer liber.in care se realizeaza functia cea mai semnificativa si originala a TERREI si anume functia biotica sub toate formele si treptele ei de evolutie. filozofic. Pot fi astfel intelese diferite acceptiuni.spatial reprezinta forma obiectiva si universala a existentei materiei. Romane. b).al carei specific este determinat in primul rand de vegetatie si in al doilea rand de dotari si echipari corespunzatoare odihnei. perceptiei si imaginatiei la cerintele umane fundamentale. D.obiectele sau fenomenele.spatiul geografic poate fi redus la un spatiu multidimensional.v.miscarea lor. Spatiul este dupa DOREL UNGURAS « mediul in care situam corpurile.SPATIUL ABSTRACT-matematic constrans de limite rigide si supus unor legi axiomatice.costuri.intinderile lor delimitate. interactiunile dintre ele. In mod firesc.d.care este un spatiu particular de mare complexitate si dinamism.NOTIUNEA DE SPATIU In genere.spatiul cosmic) si contine ideea de organizare sistemica cu o serie de subsisteme (subspatii).SPATIUL MISTIC-ca raspuns al sentimentelor. 2.CURS 4 SPATIILE TURISTICE-CONCEPT. Intr-o forma mult simplificata.intindrerea.sistemul solar.mentioneaza ca notiunea de spatiu reprezinta : a). c).o ointindere nematginita in care se vad corpurile ceresti.distanta.

socio-culturale sau industriale.putem sa vorbim despre : a).spatiul geografic e concret.de consum.volume. 3. Notiunea de spatiu geografic. Spatiul geografic se poate considera ca un rezultat al suprapunerii unor spatii specializate.In acest context.ca sistem global se constituie in obiect de studiu pt geografii.poseda o anumita structura.spatiul geografic natural b). desertic) sau cele sociale-economice(spatiul de munca. b).distante.dar divizibil structural.criteriul extensiunii(dimensiunii) diferentiaza: .stepic.coerenta permite cuantificarea (masurarea) proceselor specifice spatiului geografic.spatiul geographic antropizat .complexitatea si coerenta spatiului geografic.XX a capatat nuantari. d).cum ar fi : a). prin natura componentelor.care rezulta din bogatia componentelor lui.umanizat.inclusiv o structura ierarhica.PROPRIETATILE SPATIULUI GEOGRAFIC Spatiul geografic se caracterizeaza.de a se auto-organiza.cat si altele mai vechi.el poate fi impartit in : a). prin luarea in considerare a unor criterii pot conduce la diverse clasificari. Aceste doua tipuri de spatii geografice.Unele dintre acestea. atat prin proprietati dimensionale (metrice).al sec. 4.de campie.o alcatuire morfologica individuala.care asigura functionalitatea acestuia.inglobeaza .cat si prin aspecte calitative(proprietati topologice).geografii francofoni considera spatiul geografic ca fiind suprafata terestra utila si amenajata de societate.are proprietatea de a se auto-regla. ce impune o serie de restrictii de care trebuie sa se tina seama.stabilite intre acestea. Proprietatile topologice se refera la caracteristicile calitative ale spatiului geografic. e).fiind aparuta in anii 60.deluros.dar si ca instrument conceptual de lucru.forestier. fiind stabilite in mod aprioric prin limite administrativ teritoriale sau prin delimitari subiective. c). cum ar fi cele naturale (spatil montan.comerciale.atat trasaturile actuale.decurg din marea varietate cantitativa si calitativa a elementelor ce compun spatiul din relatiile si conexiunile locale sau regionale dintre componentele naturale si social-economice.ca domeniu de activitate. el efectuand prin morfologia sa performanta economica. In acest sens putem observa ca orice spatiu are dimensiuni metrice exprimate prin : -suprafete.CLASIFICAREA SPATIULUI GEOGRAFIC Spatiul geografic. Astfel.Astfel.Astfel. Geografii anglofoni.agricole).proprietatile spatiului geografic. in functie de scolile geografice care au abordat fenomenul. irepetabil. pe care societatea o prelucreaza.este neomogen. Prin aplicarea metodelor analitice. f).considera spatiul drept un mijloc de productie (forta de productie).apreciata ca materie prima.

Prin luarea in considerare a unor criterii de ordin calitativ si cantitativ.lacustre.spatiul montan si premontan.in decursul anilor.nationala.pornind de la « spatiul privit » la « spatiul consumat » combinatiile ce pot rezulta din utilizarea factorilor geografici (relief. . turistic. Viata a demonstrat faptul ca intre spatiile turistice specializate si cele polivalente exista o complementaritate.unde activitatea turistica se deruleaza in paralel cu alte activitati. Putem vorbi despre spatiile turistice balneare.prezenta spatiala a turismului b).apa.-spatii continentale -spatii nationale -spatii regionale de diferite tipuri -spatii locale.in sensul ca ele prin potentialul de care dispun sunt purtatoare de activitati turistice.de agreement.economiei.productive si recreative.clima.v.SPATIUL TURISTIC Specialistii din domeniul geografiei.specializare sau diversificare. Teritoriul ROMANIEI a impus cateva spatii turistice cu o mare putere de atractie :litoral.criteriul tipurilor majore de relief: -spatiul muntos -spatiul deluros -spatiul de campie -spatiul deltaic c).criteriul functional ce defineste: -spatiile urbane si rurale -spatiile industriale. In paralel si intr-o mai larga masura.fauna) sunt deosebit de mari.agricole -spatiile turistice -spatiile verzi.pot crea spatii turistice de diferite tipuri si de dimensiuni varabile. indispensabila productiei si consumului turistic. MAREA NEAGRA.specificul componentelor geografice.verzi.continentala si mondiala.termale. 5.d. pot fi identificate anumite modele si variante de spatii turistice. Aceste spatii prin dezvoltare .culturii sunt aproape unanimi in aprecierile ce le fac asupra spatiilor geografice.rurale.montane. Conturarea spatiilor turistice.caracteristicile functionale ale spatiului turistic d).DELTA DUNARII.Astfel.exista spatii turistice polivalente. periurbane. urbane. de la tipul de clientela.Pornind de la formele de amenajare turistica a spatiului.cum ar fi : a).precum si de sistemul investitional aplicat domeniului.de importanta locala.turismului. b). D.regionala.p.generatoare de fluxuri turistice.vegetatie.unde turismul reprezinta principalul activ economic de ocupare a spatiului.caracteristicile diverselor amenajari turistice c). Spatiile turistice sunt sisteme determinate de existenta unui potential turistic natural sau antropic.de prezenta unei baze tehnico-materiale specifice.in corelatie cu factorii de atractie turistica au aparut si s-au dezvoltat pe teritoriul tarii noastre spatii turistice specializate.depinde de raporturile dintre cererea si oferta turistica.

In ultimul timp sunt creionate tot mai bine unele activitati turistice. cum ar fi in cazul nostru: TURISMUL. de deplasarea persoanelor de la locul de domiciliu la cel de petrecere a timpului liber. CURS 5 POLITICI TURISTICE DE AMENAJARE SI DEZVOLTARE 1.analizeaza factorii care determina localizarea active-economica.CONCEPTUL DE POLITICI. Teoria localizarii care s-a dezvoltat foarte mult in ultimul timp.intre notiunea de strategii.AMENAJARE SI DEZVOLTARE Avem trei termeni care exprima o anumita relatie de interdependenta.iar apoi o cuprinde si sfera industriala(amplasarea intreprinderilor in raport cu sursele de materie prima.in functie de distanta dintre locul de productie si piata de desfacere.atunci cand vorbim de localizare avem in vedere « fixarea in spatiu » adica “limitarea sau restrangerea la un anumit loc sau spatiu”.prezenta infrastructurilor si a fortei de munca) si chiar pe cea a serviciilor cum e si turismul.de scop si de loc. Cand avem in vedere activitati turistice care se pot desfasura pe apa putem intalni cel putin trei situatii :pe apa. deoarece cele trei notiuni au campuri de actiune oarecum definite si anume : -tactica are in vedere decizii pe termen scurt.cu pietele de desfacere .apa.in timp ce strategiile pe un termen mult mai lung. Cand folosim insa notiunea de « politici in turism ». -politica se refera la acele obligatii sau conditii.6.LOCALIZAREA ACTIVITATILOR TURISTICE In genere.cat si in exteriorul acestora.in toate tipurile de localitati.Privita din acest punct de vedere problema suntem feriti de a cadea in confuzii .Initial. Asa cum se cunoaste sunt trei conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pt a putea fi definita ca TURIST :de timp. Atunci cand avem in vedere activitati care se desfasoara pe pamant. care au effect asupra luarii unor decizii . Locurile unde se desfasoara activitatile turistice sunr dintre cele mai diverse : uscat.si anume politici turistice. Localizarea activitatilor turistice reprezinta aplicarea unui principiu general la o activitate specifica.aer.analizele au vizat localizarea optima a culturilor agricole.Toate aceste trei conditii sunt legate intre ele de elemente de miscare.acestea se pot derula pe toate formele de relief.sub apa si pe malurile apelor.avem in vedere ansamblul de mijloace si metode utilizate in conceperea derularea si finalizarea activitatii turistice. tactica si politica.care se desfasoara in aer si anume doua situatii : -activitati care se desfasoara in spatiul atmosferic -activitati din spatiul cosmic.amenajare turistica si dezvoltare a turismului.

Astfel. care inseamna atat construirea unei singure facilitati turistice(un hotel).regiune sau zona -politica de marketing. realizarea unei politici a pretului este dificila si aceasta va trebui dezvoltata prin planul de marketing. In turism.Cel de-al doilea cuvant cheie este cel de amenajare turistica.cresterea vanzarilor.ne gandim la un ansamblu de linii directoare pe care trebuie sa le urmeze o firma de turism in scopul vanzarii produselor sale.a aranja. Termenul de dezvoltare turistica poate capata sensuri diferite. Tot in inteles larg.Nu putem sa vorbimdespre utilizarea unor instrumente de marketing(politica de pret.a creste. Notiunea de politica poate fi utilizata in turism cu diverse acceptiuni: -politica de amenajasre turistica a teritoriului -politica de dezvoltare a turismului intr-o anumita localitate.complex de organizare stiintifica a spatiului turistic.a extinde.adoptate de firmele turistice sunt :pretul de prenetrare a pietei. in functie de latura activitatii la care se refera.cat si un process de lunga durata cu privire la crestere in infrastructura sau la economia turistica.luand in considerare relatiile dintre mediu si colectivitatile umane. .a se afla in progres.deci a fi in evolutie.de distributie.penetrarea lor. Cele mai utilizate politici de pret.precum si toti factorii care influenteaza aceste relatii.-strategia are ca principal obiectiv alegerea pietelor.intr-un sens larg prin amenajare intelegem actiunea de a pune in ordine.prin a dezvolta intelegem actiunea de a spori. In momentul in care avem in vedere politica de pret. a intocmi ceva rational.etc.nu putem sa vorbim despre dezvoltarea activitatilor turistice fara sa avem in vedere in primul rand procesul de amenajare turistica a spatiului in care turistii isi petrec vacantele. cum ar fi : -dezvoltarea capacitatilor de primire turistica -dezvoltarea miscarii turistice -dezvoltarea bazelor de tratament balnear -dezvoltarea infrastructurii specifice -dezvoltarea durabila a turismului.fara a avea in vedere ampla problema a amenajarii stiintifice a spatiilor turistice. precum si imaginea pe care o firma doreste sa o aiba. Amenajarea turistica a unui punct.datorita naturii perisabile a multora din obiectivele turistice. a influentei zesonalitatii si a concurentei de pe piata.atunci cand ne fixam ca obiectiv sa stabilim o anumita politica de marketing.prin amenajare turistica intelegem un proces dinamic. Dezvoltarea turistica este un termen a tot cuprinzator. amenajarea spatiului in zonele turistice reprezinta un proces dinamic si complex.care va reflecta segmentele de piata ce trebuie atinse. pretul competitiv.aproape automat ne gandim la modalitatea de stabilire a modului de evolutie a pretului pt un produs turistic sau o gama de produse in contextul obiectivelor generale ale firmei.De aceea.Practic.de prêt.a mari.loc sau spatiu se executa de obicei dupa efectuarea unor studii si cercetari care au in vedere optinerea celei mai bune utilizari a resurselor turistice. Pornind de la aceste acceptiuni.de promovare). De exemplu.

b).puncte si obiective turistice). Structura zonelor turistice trebuie conceputa ca un sistem multifunctional. e).In acest din urma caz(dezvoltarea durabila) avem in vedere modul de dezvoltare a activitatii turistice.sau intre diferite sisteme(zone)se stabilesc legaturi functionale de cooperare.care sa impuna. c). care consta in incercarea de vanzare a noi produse sau servicii pe pietele existente.cum ar fi : -pozitia in teritoriu -caile de acces -valoarea resurselor turistice -dotarile cu baza tehnico-materiala specifica -populatie .Din acest motiv. In sens demn de retinut este cel de dezvotare a produsului turistic.pe piata exista o concurenta mare.ingloband o serie de subsisteme (subzone. La conturarea unei zone turistice se iau in vedere o serie de elemente. Aceasta urmareste valorificarea resurselor specifice. prin ampalasarea stiintifica a acestora se contribuie la mentinerea naturaletei cadrului natural. 2.venituri.regiunea turistica). unitatea taxonomica de amenajat (zona.gama produselor sau serviciilor oferite este restransa. b).Aceasta optiune strategica este de preferat atunci cand: a).cat si modoificari corespunzatoare evolutiilor de pe piata.pt cresterea eficientei economice si sociale a investitiilor intre subsistemele aceluiasi sistem.asigura armonizarea dezvoltarii echilibrate a zonelor tarii in consens cu natura resurselor de care dispune.imbunatatirea si conservarea conditiilor de mediu in zonele in care se amenajea activitati turistice.TIPURI DE AMENAJARE TURISTICA Amenajarea turistica a spatiului geografic este un proces complex cu o probelematica ampla incluzand solutii de stimulare a circulatiei turistice si de asigurare a integrarii .amenajarea turistica trebuie conceputa intr-o viziune sistemica.AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI Reprezinta o parte componenta a politicii generale de organizare si amenajare a teritoriului. atat o dezvoltare continua. care are in vedere mentinerea capacitatii de reproducere a resurselor turistice. Conceptul de amenajare turistica are in vedere: a). d).localitati. 3. stimuleaza cresterea activitatii turistice. iar calitatea produselor sau serviciilor oferite de firma nu este cea mai atragatoare.amenajarea turistica este parte componenta a procesului de sistematizare si se integreaza in sistemul de ansamblu al turismului romanesc .pastrarea unui raport optimal intre dotarile si echiparile turistice din teritoriu si nevoia de pastrare curata a mediului. Repartitia spatiala a dotarilor trebuie realizata prin mentinerea unor proportii corespunzatoare pt a pastra calitatea resurselor turistice.iar diversificarea lor ar avea influente asupra cresterii numarului de turisti din zona.fiind considerata ca sistem recreativ socio-spatial.

b).se apeleaza la liniile specializate. desfasura activitatea cu scopul tinta de a obtine profit.resursele materiale umane si financiare.amenajarea suprastructurata.turismului in economia teritoriului.d.aferente turismului.fie pt imbunatatire a liniilor de actiune.care se adreseaza unui cerc larg de turisti potentiali. metode privind selectia si delimitarea zonei.localizarile turistice pot fi : a).(ex. Cand se stabileste o strategie de amenajare turistica se are in vedere mai multi factori : -resursele turistice naturale si antropice si gradul lor de valorificare.atunci cand amplasarile sunt legate de existenta unui singur obiectiv de atractie turistica cu o valoare aparte ce polarizeaza cererea.pt zonele turistice omogene cu o larga intindere.plurivoce. notiunea de strategie se defineste printr-un plan conceput pt a fixa si detalia modul in care isi va derula. . -rezultatele obtinerii in domeniul turismului pana in acel moment.caracteristica zonelor ce au atins un nivel mai ridicat de dezvoltare economica.STRTEGII DE AMENAJARE TURISTICA Prin strategii.tehnologii si etape de elaborare si realizarea noilor proiecte.dar fara o anumita particularitate.fie pt confruntarea ideilor. BRASOV). -obiectivele politice si economice pe termen scurt. d). Daca avem in vedere dimensiunile si raspandirea in teritoriu a resurselor turistice. mediu si lung.univoce.amenajarea turistica polivalenta cu o diversificata paleta de servicii. c).v al bazei tehnico- . intelegem o modalitatea de actiune conceputa si menita sa atinga un scop bine definit.Atunci cand avem in vedere o firma oarecare.p.care atrag atentia unui numar mare de persoane.solutiile de amenajare turistica se diferentiaza.cererea este cea care dicteaza tendinta de amenajare turistica.iar in unele cazuri.echivoce.o extindere a pietei pe care opereaza o imbunatatire a imaginii proprii sau a lucrarii pe care o are.d. iar pe de alta.astfel : -organizarea si amenajarea spatiilor litoral-balneare -organizarea si amenajarea spatiilor balnear-termale si balneo-climaterice -amenajarea spatiilor montane -amenajarea spatiilor de tip verde(agroturism) -amenajarea siturilor istorice si arheologice -amenajarea parcurilor si rezervatiilor naturale -amenajarea zonelor periurbane.luand forma unor statiuni sau centre turistice. Obligatia intocmirii acestui plan de actiune revine conducerii firmei. In functie de natura spatiului geografic.precum si de corelatiile posibile intre acestea pot fi stabilite urmatoarele tipuri de amenajare turistica: a). c).atunci cand localizarea se integreaza intr-un ansamblu de conditii si obiective(zone cu monumente. b).In acest caz.amenajarea complexa cu o infrastructura dezvoltata si o diversitate de unitati turistice.amenajare bazata pe unicitatea prestatiei determinata de caracterul limitat al resurselor turistice.turismul integrandu-se in actiunea de « crestere a tertiarului ».izvoare ). 4. Prin luarea in considerare a trasaturilor caracteristice ale unei zone.

la care contribuie economia si organizarea turismului.locurile de parcare a mijloacelor de transport.usor si comod spre toate componentele retelei turistice(obiective turistice .principiul interdependentei retelelor.acest principiu urmareste asigurarea unei activitati eficiente directe si efecte pozitive asupra celorlalte ramuri de activitate. -circulatia turistica si rezultatele economice obtinute.infrastructura.geografia.in acest sistem structurarea zonei turistice trbuie sa asigure un acces direct.principiul functionalitatii optime a intregului sistem de retele.ecologia.geologia.prin care se urmareste integrarea fluxurilor sociale.capabil de a raspunde la exigentele cereri. Amenajarea turistica a unui teritoriu este o actiune interdisciplinara. e).sociologia.principiul flexibilitatii sau al structurilor evolutive.servicii).care pornesc de la studii de detaliu si se incheie cu explicatia economica a zonei la care se refera.care presupune dezvoltarea corespunzatoare a dotarilor cu caracter recreativ pt a stimula turismul de tip activ.stiintele naturii.pe termen lung(6-10 ani).principiul rentabilitatii directe si indirecte.Pt a inlatura fenomenul de respingere si pt o localizare turistica rationala e nevoie de relatii de interconditionare intre :turisti si localnici.principiul integrarii armonioase a constructiilor(echipamente turistice si infrastructura) cu conditiile naturale. Pe baza acestor elemente se stabilesc obiectivele principale ale strategiei de amenajare turistica.strategiile de amenajare turistica pot fi : a).statiuni. Amenajarea turistica a unui teritoriu se integreaza in amplul proces de punere a lui in valoare.locurile de plimbare si agrement.materiale specifice.de pilda va fi conceputa ca un sistem integrat in interiorul caruia sunt repartizate : zone de cazare.pe termen mediu(3-5 ani). Statiune turistica. In functie de principiile amintite.etc.cu dezvoltari si modernizari ale spatiului amenajat c).psihologia.ceea ce ar insemna ca dotarile din zona turistica trebuie sa se prezinte sub forma unui sistem polifunctional. f).directie de moment impusa de cererea turistica b).PRINCIPII ALE PROCESULUI DE AMENAJARE TURISTICA In literatura de specialitate sunt prezentate multe principii de baza in procesul de amenajare turistica a teritoriului : a). d). b).arhitectura. 5.spatii verzi. care pot consta in : -valorificarea potentialului turistic -diminuarea efectelor sezonalitatii -echiparea teritoriului cu dotari functionale tot timpul anului -atragerea unui numar mare de turisti -largirea ariei geografice de provenienta a turistilor -cresterea eficientei economice si sociale a activitatii de turism -amplificarea formelor de manifestare a turismului -pastrarea si conservarea mediului inconjurator .pe termen scurt(1-2 ani). c).ce vizeaza amenajarea unor noi puncte.Amenajarea turistica a teritoriului trebuie sa priveasca aceasta actiune in .principiul corelarii activitatii si receptiei secundare.

mod sistemic. .rezistenta 2 de calitate a instalatiilor:apa incalzire climatice 3 de facilitate a circulatiei in conditii de pericol -norme de calitate a echipamentelor turistice care sunt definite atat la scare nationala cat si regionala si se regasesc in toate structurile de primire turistica prin norme de clasificare si intretinere. 8 configuratia acoperisurilor care influenteaza aspectul constructiilor 9 utilizarea mat de constructii locale 10 respectarea conditiilor climaterice 11 adaptarea constructiilor turistice pentru primirea bataranilor si a persoanelor cu deficiente motorii -amenajarea peisagistica si estetica a echipamentelor turistice si a siturilor confera un aspect atragator estetic si relaxant.Scopul unor asemenea amenajari este dublu estetic dar si pentru umbra.in cadrul sistemului general al turismului si in stransa legatura cu celelalte sisteme(politic.Se impune respectarea unei armonii intre cladiri.mentinerea unui echilibru intre constructiile si spatiile verzi -dorme de dezvoltare aplicabile in realizarea echipamentelor si instalatiilor turistice cum ar fi: 1 densitatea constructiilor in raport cu ariile de recreere 2 limitarea in inaltime a cladirilor in raport cu mediul natural cu arhitectura locului pentru o armonioasa incadrare in teren 3 retragerea cladirilor si amplasarea lor fata deelementele generale ale stilului(artere rutiere.in reglementarile din Romania.aeroporturi) 4 amenajarea parcarilor pe exteriorul cailor de acces 5 spatiile de acces la plaje.nationale.social.mascarea unor elemente mai putin placute. -ingineria infrastructurii care trebuie sa corespunda normelor internationale pentru a putea garanta securitatea si calitatea mediului -ingineria constructiilor turistice impuse de un set de norme de securitatemondiale cum ar fi: 1 respectarea reglementarilor tehnice.pe baza carora se obine licenta de functionare la categoria respectiva.partii de schi. Aceste norme se regasesc la OMT .economic).pt obtinerea unui echilibru dinamic.spre bazele si sursele de tratament 6 reglementari referitoare la secutitatea fizica a turistilor 7 respectarea stilurilor arhitecturale traditionale.cunoasterea vegetatiei locale. Norme de amenajare turistica a teritoriului Se inscriu in conceptul de dezvoltare durabila si sunt grupate in mai multe categorii: -planificarea locatiilor care se refera la amplasarea echipamentului si sistemelor turistice in afara ariilor cu risc natural.locale.de constructie.cai ferate.protectie contra intemperiilor.

localitatea sau parte a unei localitati cu functii turistice specifice. Criteriul cadrului natural impun lacalitatii care direste sa fie atestata un numar de 3 conditii obligatorii pentru ambale categorii de statiuni 1 amplasament in cadrul natural pitoresc fara factori poluanti .trebuie omologate si clasificate in functie de conditiile pe care le asigura.in care activitatile economice sustin exclusiv realizarea produsului turistic.delimitata pe baza documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism cf legii si care indeplinesc o serie de categorii minimale: -cadrul natural. -statiuni climaterice . CURS 6 OMOLOGAREA STRUCTURILOR TURISTICE In legatura cu notiunea de statiune turistica.care dispun de resurse naturale si antropice.factorii naturali de cura si calitatea mediului -accesul si drumul spre statiune -utilitati urbane edilitare -structuri de primire La randul lor fiecare criteriu include o serie de elemente obligatorii dar care in acelasi timp fac si de partajerea intre cele 2 tipuri de statiuni.un anumit scop.In Romania ca in toate tarile de destinatie turistica statiunile pentru a putea functiona legal.echipamente si instalatii sanitare necesare celor gazduiti. -statiuni pentru sporturi de iarna localitate in zona montana dotata cu echipamente specifice -statiuni termale localitate situata in zona izvoarelor termale cu propietati terapeutice in tratarea unor afectiuni -statiuni de cura de struguri localitate pe teritoriul careia se cultiva vita-de-viesi unde turistii pot urma o cura consumand-i.localitatile ce dispun de instalatii pentru tratamentul balnear cat si in care resursele naturale existente sunt utilizate pentru vindecarea unor boli.in functie de conditiile naturale si de scopul prin care au fost construite statiunile se impart in: -statiunea balneara .Statiuni turistice si dezvoltarea turismului Prin statiune turistica se intelege o asezare dotata cu structuri de primire turistica.o zona cu conditii climaterice ce favorizeaza tratarea unor boli si fortificarea organismului -statiuni de litoral loc situata pe tarmul marii dotata corespunzator cu instalatii pentru petrecerea unui sejur.este cea de noriune omologata pentru functionarea intr.localitate situata intr.Sunt clasificate in: -statiuni turistice de interes national -statiuni turistice de interes local Pentru a fi atestata ca statiune de interes national sau local.

Praid-Sacele.Predeal.asistenta balneara.doteri tehnice pentru exploatarea si protectia resurselor minerale terapeutice.Saturn. Referitor la criteriul utilitatilor urbane-edilitare acestea includ un nr de 11 conditii: 1 spatii comerciale pentru activitati de prestari servicii(banca. Hot de Guv 1122 retine 29 de statiuni de interes national(Busteni.Buzau .amenajarea si iluminarea lacurilor de promenada. Stana de Vale. Voineasa)si 36 de statiuni de interes local(Bazna.Sarata.hidrologica si sanitara a factorilor naturali Conditiile de acces impun: -drum rutier modernizat -transport in comun si gara care deervesc stat precum si trenuri cu regim de rezervare a locurilor care sa opreasca in garile care deservesc stat.Baile Turda.Calimanesti.Sinaia.Sacelu Documentatia pentru atestarea statiunilor turistice se intalneste de autoritatile administratiei publice locale si cuprinde: • Memorii de prezentare • • Piese desenate(incadrare in planul baristic general.asistenta medicala si salvari.Baile Felix.Borsec.Tg.Ocna.2 existenta studiilor si documentatiilor care atesta prezenta si valoarea factorului natural de cura 3 consituirea perimetrelor de protectie ecologica..Eforie N si S. .inclusiv terenuri de sport -terenuri de joaca pentru copii -parc amenajat -numar minim de terase turistice marcate -baza de valorificare a resurselor naturale terapeutice daca esta cazul -amenajari si dotari pentru plimbari sau practicarea sporturilor nautice -localitati pentru practicarea skiului sa aiba cel putin 2 partii de schi omologate si mijloace de transport pe cablu -localitatile de pe litoral trebuie sa dispuna de plaje si amenajari.Sali de intretinere -amenajari si dotari pentru relaxare in aer liber.Borsa.Moneasa. Baile Baita. Criteriul al 4lea STRUCTURI DE PRIMIRE include un nr de 10 conditii: -numarul minim de locuri in structuri de primire turistica clasificate fara campinguri -amenajari si dotari pentru servicii de revigorare in spatii construite.magazine).Venus.schimb valutar. Timisul de Sus. Sali de spectacole.Giurgiu.Baltatesti.apa curenta.Buzias.Tusnad.Mamaia.Campullung Moldovenesc.Snagov.conferinte.Herculane. Harghita.harti si alte elemente) Anexele de specialitate(documentatia de urbanism sau de amenajare teritoriala) Autorizarea pentr-u a desfasura activitati economice in turism Pentr-u a putea introduce o locuinta sau un alt imobil in circuit touristic ca pensiune tutistica personala fizica se poate autoriza dupa cum urmeaza: • Persoana fizica autorizata .canalizare si energie electrica.Mangalia.conditii obligatorii pentru stat de interes national.Costinesti.Soveja.

domiciliul sau rezidenta Certificate medical Declaratia tip ca baza pe care el o vrea s.• • Ca asociatie familial Ca societate comerciala Persoana fizica sau juridical care desfasureaza activitati economice trebuie sa detina autorizatia si certificatul de inregistrare eliberate conform legii 300/2004 pt.31/90privind societatea comerciala. Actele necesarepentru persoanele fizice si asociatiile familiar care se depun la primaria locala: • • • • • • • • Cerere tip Rezervarea denumirii la registrul comertului Certificate fiscal Copie de pe actele de identitate Actele pt.si pot desfasura actiuni de aferte comerciale si vanzare a serviciilor si a pechetelor de servicii turistice dar asta fiind numai in baza licentei de turist emise de Ministerul Turismului. personae fizice si asociatii familial in legea nr.o inregistreze in deplin condiilor sanitar-veterinare Copie de pe doc. care atesta pregatirea profesionala LICENTE SI BREVETE DE TURIST HG 238/2001 privind conditiile de acorda licentei si brevetul de turist Acest articol prevede ca: • Agentiile de turism I.iar persoana care asigura conducerea .

amplasarea si nominalizarea camerelor Fisa privind incadrarea nominala a camerelor si a spatiilor de alimentare publica Avizele specific privind amplasamentul si facilitate obiectivului emis de Ministerul.Tr Copie dupa brevetul de turism Copie dupa actele de clasificare a personalului TIPURI DE STRUCTURA DE PRIMIRE CU FUNCTIE DE CAZARE • Hoteluri de 1-5stele • • Hotel apartament 2-5st Moteluri 1-3st . • Licenta atesta capacitatea titularului de a comercializa servicii turistice in conditiile de calitate ai siguranta iar brevetul de turism atesta capacitatea profesionala a persoanei fizice care asigura conducerea agentiilor.operative a unei agentii de turism sau a unei structure de primire turistica trebuie sa posede brevet de turism . CERTIFICATE DE CLASIFICARE H6 1328/2001-privind clasificarea structurilor de primire turistica arata ca: • Acesta indifferent de forma de proprietate si organizare se clasifica in functie de caracteristicile constructive de calitatea dotarilor si serviciilor prestate Clasificarea se face de catre Ministerul Turismului care elibereaza certificate de clasificare DOCUMENTELE NECESARE • Cerere de eliberare a certificatului • • • • • • • • Certificate constatator de la Registrul Comertului din care sa rezulte obiectul activitatii Certificate de inregistrare la RC Schita privind amplasare unitatii Schita privind structura .

• • • • • • • • • Hoteluri pt tineret 1-3st Vile 1-5st Cabane turistice de vanatoare si pescuit 1-3st Sate de vacant 2-3st Campinguri 1-3st Popasuri turistice 1-2st Pensiuni turistice urbane 1-5st Pensiuni turistice rurale1-5 margarete Nave fluvial maritime 1-5st TIPURI SI STRUCTURI DE PRIMIRE CU FUNCTII DE ALIMENTATIE • • • Restaurant de tip classic.specializat 1-2 st Restaurant cu program artistic 3-5st Barul de noapte 3-5st De zi 2-5st • • • • Café bar si cafenea Fast food Cofetarie Patisserie .

si consuma timpul touristic in acea localitate.asezarile omenesti ofera dotari pentru atractii (muzee. pot avea rol de atractie sau de frana a activitatii. La randul lor turistii i-si aduc o contributie de cele mai multe ori asupra localitatilor urbane si rurale.perioade.n altul.asezarile omenesti prin structura forma.Astfel intre turistii si asezarile omenesti sunt raportate tipul directe determinate in principiu si de faptul ca:turismul contribuie si la crearea de noi asezari ca urmare a dezvoltarilor acestor activitati. Functia turistica a unei asezari este redata de nr mai mare sau mai mic de turisti care o viziteaza si care.asezarile omenesti in special cele urbane reprezinta puncte principale de sprijin pt.Astfel asezarea omeneasca reprezinta rezervorul de unde se formeaza curentii turistici in parallel cu obiectivele si atractiile turistice pe care numeroase localitati le poseda.turismul contribuie la extinderea unor asezari la configuratii peisajului rural si urban. agreement).raporturile asezarilor cu mediu Intre turism si asezarea omeneasca exista o stransa corelatie care se manifesta cu intensitate sintr.turismul impune aparitia unor dotari specific in vatra localitatii.atractie si sejur touristic.fizionomia acestora. In general LITERATURA DE SPECIALITATE AFERENTA a asezarilor turistice structureaza cateva tipuri: • Statiuni balneare • • • • • • Asezari isolate montane Asezari de transit touristic Orase turistice Localitate de pelerinaj Sate turistice Statiuni climaterice Multe din asezarile turistice sunt asezari sezoniere cu exceptia altora in care datorita factorilor naturali de cura utilizarea lor e aproape continua Functia turistica a asezarilor se incadreaza de regula in cadrul celorlalte functii rezidentiale si productive.si peisaje.un sens si.asezarile omenesti ofera dotari pt. . Raportul touristic a fost indelung dezbatut de elementele definitorii ale acestor inflatii.masa.turismul impune uneori restrictii prin inchiderea circulatiei pe anumite zile.fluxurile turistice.cetati)si sejurul touristic(cazari.TURISMUL SI ASEZARILE OMENESTI Turismul prin actiunile pe care le inglobeaza exercita o putere asupra asezarilor omenesti cum ar fi: • Functiile asezarilor.

orasele pot fi impartite in 3 categorii dpdv al functiilor turistice pe care o indeplinesc: a).Sinaia. Bucurestiul vechi) 2.Functii turistice echilibrate in raport cu celelalte fct c). Potaisa sau Turda. Sighisoara. 6670 pe locul I Nilul urmat de Amazon cu 6387 km.urbane:Predeal. Urmele acestie civilizatii. 3500 de lacuri raspandite pe cuprinsul tarii multe dintre ele de tip glaciar ( Bucura si Zanoaga in Retezat.Functii turistice de baza in raport cu celelalte fct. si Sarmisegetusa) c)cetatile (castrele romane de la Drobeta.. cai ferate si conducte.Evolutia fluxurilor turistice nu are un character singular ci se incadreaza evolutiei celorlalte functii ale localitatii respective.monumente istorice de arta si arhitectura carcterizata prin varietate si originalitate datand din diferite perioade istorice: . Un rol deosebit de important in turism il reprezinta clima. Astfel vestigiile arheologice pe care le poseda Romania sunt numeroase. mijloc de transport viata subacvatica(resusurse de peste). CURS 7 DUNAREA.a) cetatile grecesti de pe tarmul Marii Negre( Histria..Functii turistice complementare:Bucuresti. constructiile tehno economice. Pe . Ana) de baraj natural (lacul Rosu din Hasmas). 30 de baraje. Lala si Buhaiescu in Rodnei) si de tip carstic (Zaton in Mehedinti Vintileasa in Vrancea) de tip vulcanic (lacul Sf. 114 poduri rutiere. Capra si Balea in Fagaras. Apullum. vegetatia si fauna.Alba Iulia. Din randul acestora retinem atentia doar asupra vestigiilor arheologice.9tari si4 capitale cu lungimea de 2864 de km 1075 pe teritoriul Romaniei cu unj bazin hidrografic de 33250 km².. Un loc aparte in ceea ce priveste reteaua hidrografica este detinut de cele aprox. monumentelor istorice si de arta. Pt turism cele mai importante sunt: 1. Tomis . diverse si de mare valoare istorica. Importanta ca resursa de apa. evenimentele cultural artisice. traditiile popolare. Callatis) datand din sec VII-VI inainte de Hristos b) cetatile dacice din muntii Orastiei (Gradistea Muncelului. in Europa Volga este pe primul loc cu 3534 km urmat de Dunare Raul Dunarea are aproape 300 de afluienti. Napoca) d)cetatile medievale din epoca timpurie sec XI-XII (Biharia Severin) si din epoca moderna sec XIX-XX (Neamt. in diversele ei forme de exprimare mult vestite in intreg spatiul locuit de romani. Suceava. Targoviste... Costesti.etc. principal se gasesc amenajate 40 de bazine portuare. Potentialulu turistic antropic: tara noastra dispune de un variat bogat si valoros potential antropic rezultat al civilizatiei de peste 2 milenii a poporului roman in acest spatiu.Calimanesti Aceste functii domina structura asezarilor si influienteaza fizionomia acesteia b).Dupa lungime este al 13 de pe glob.

de artizanat. national. istoria tehnicii. operele din Bucuresti. Palatul Culturii din Is si cel din Tg Mures.localitati urbane si rurale care prin pitorescul cadrului natural sau prin frumusetea caselor devin atractive. istoric etnografic. 81 de biserici din lemn.PiatraNeamt. Targul de fete de pe muntele Gaina 5.muzeul de stiinte din Is primul din Romania 1915-Bojdeuca lui Creanga-Is prima casa memoriala din tara c)evenimentele culturale detipul festivalurilor muzicale (George Enescu. lacuri de acumulare.a)manastirile pictate in fresca din Bucovina sec XV-XVI (Voronet. Calinesti c)biserici si cetati taranesti fortificate din Transilvania( Rasinari. porturi. Cj. 70 cladiri civile urbane. conace si palate. Mausoleul de la Marasesti. Bacau. Surtesti. ale lui Stefan cel Mare din Iasi. 7ansambluri traditionale rurale 144 munumente si situri arheologice. 22 biserici fortificate. targuri. Biserica Neagra din Brasov. tesaturi. Cula Poienaru din Almaj) d)castele si palatele: Bran. Jiu. drumuri. Vaslui si Podu Inalt) 3. monumente si statui. bogatie si varietate atrage un nr mare de turisti. Mogosoaia. 15obiective de arhitectura populara. Hunedoara -serbari populare. b)creatia artistica reprezentata prin productia mestesugareasca. 6.institutiile si evenimentele cultural artistice care isi au sediul sau se desfasoara in principalele localitati ale tarii si care sunt in acelasi timp si obiective de atractie turistica: a)edificiile unor institutii culturale. Ateneul Roman. Pe total. Sucevita. Suceava. Biserica Curtea de Arges. baraje. tehnci utilizate de prelucrarea lemnului(impletituri). Ghica. b)reteaua de muzee si case memoriale care sunt in nr de peste 450 in Romania de diferite profile: stiintele naturii. Ansamblul Sculptural a lui Brancusi dinTg. Tm. Moldovita si Arbore) b)bisericile din lemn din Maramures sec XVIII Bogdan Voda. a)arhitectura si tehnica populara(case. etc. Alba si Is. centrale hidroelectrice pe canale de navigatie cu ecluze.Peles-Sinaia. Arcul de Triumf din Bucuresti. edificii religioase) mori. Biertan) si Oltenia( Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneti. 5 ansambluri si foste curti domnesti. etc. porti. artei. Trei Ierarhi din Iasi.port. 1834. si international. Maramures. viaducte. ale filmului. a zapezii) 4. bibliotecile din Oradea. . targuri si festivaluri. si a stiintei.etc. dans. poduri. Is. in tara nr obiectivelor antropice de atractie turistica se ridica la: -511 monumente si ansambluri de arhitectura(35 de cetati. e)edificii religioase. etc -port popular. Oboca in Olt. statuia lui Ovidiu din Ct.arta si traditia popolara prin originalitate. teatrele national din Bucuresti. Mamaia. manastiri. specific. la care se adauga circa 1000 de case memoriale de interes local. -ceramica. Catedrala RomanoCatolica din Alba Iuila. teatrelor. istoria culturii. Cotroceni-Bucuresti. Bucovina. pictura pe sticla. Horezu. 27 castele. serbari(a muntelui.obiective economice cum ar fi amenajarile hidroenergetice. Humor. Cerbul de aur. Cj. Marginea in Sv.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful