Sunteți pe pagina 1din 25

CURS 1 ORIGINILE TURISMULUI SI EVOLUTIA SA

1.GENEZA FENOMENULUI TURISTIC


Fenomenele turistice a aparut si s-a dezvoltat in anumite conditii sociale,economice si politice.Geneza acestui fenomen a fost determinat de actiunea conjugata a unor factori a caror actiune este uneori pozitiva sau negativa. Acesti factori care sunt structurati astazi in 5grupe principale : -factori naturali -factori economici -factori demografici -factori politici -factori socio-psihologici. Acesti factori au avut un rol dominant in aparitia si dezvoltarea turismului. La baza oricarui act turistic sta o motivatie,un motiv,o dorinta. Specialistii in domeniu, afirma ca numarul motivatiilor care determina ca un turist potential sa devina un tursit active e tot atat de mare pe cat al numarului turistilor. Indiferent de modul cum le putem clasifica :motivatie de ordin personal,familiar,social,se constituie in elemente ce pot declansa actele turistice,adica trecerea omului din starea de turist in cea de turist activ.

2.ETAPELE DEZVOLTARII TURISMULUI


Sunt tot mai multi specialisti care afirma ca omul din prima clipa a existentei sale biologice si pana in ultima clipa e stapanit de dorinta de a calatori,de a vizita noi locuri si zone,comunitati si civilizatii,de a urca tot mai mult spre cer. In decursul vietii, aceasta dorinta naturala a tuturor oamenilor poate deveni realitate numai in conditiile in care acestia dispun de : timp liber,bani,mijloace de deplasare,de o stare de sanatate care sa le permita miscare si de un anumit nivel cultural. Aceasta dorinta de a calatori nu se manifesta insa cu aceeasi intensitate pe toata durata vietii omului.Astfel,in prima faza,dorinta exista,dar nu se poate manifesta fizic decat cu ajutorul parintilor, a persoanelor mature care trebuie sa conceapa actiunile,sa le suporte costul si sa le indrume spre reusita. In faza de elev,student,tanar,angajat si ,in general, persoana matura ,dorinta de a calatorie este traita la intensitatea cea mai mare. La o persoana de varsta a treia,dorinta de calatorie exista,dar din considerente: economice,medicale si familiale,aceste dorinte nu intoatdeauna sunt realizabile. O analiza a modului cum a aparut si evoluat turismul prin luarea in considerare a anumitor indicatori,ne pune in evidenta faptul ca acesta poate fi etapizat in cel putin patru etape : I. TURISMUL SUB FORMA SPONTANA Turismul a aparut pe scara istoriei sub forma sa spontana,adica la initiativa persoanelor

fizice care din diferite motive si dupa definitiile actuale au calatorit in spatii geografice mai mult sau mai putin apropiate locului lor de resedinta. Turismul din aceast aetapa istorica a avut de invins numeroase dificultati a).inexistenta mijloacelor de transport,rapide si comode ,au influentat in mod direct durata calatoriei care,de regula,era foarte lunga,alteori foarte scurta,in functie de distanta parcursa. b).caracterul singular al deplasarilor care dupa definitia actuala se putea incadra in categoria de turisti. c).costul uneori ridicat al calatoriilor. d).nesiguranta securitatii calatoriilor si pericolele la care se expuneau cei care practicau turismul. Scopurile acestor deplasari erau dintre cele mai diverse : -explorarea de noi locuri,zone si regiuni geografice. -vizite in localitati care ulterior s-au dezvoltat mai mult si in care se organizeaza diverse manifestari culturale-economice (hore,nunti,iarmaroace,targuri,balciuri). -pelerinaje la schituri,manastiri si biserici (la hramul acestora,dar si la calugari, preoti sau pustnici). In cazul acestei etape putem vorbi despre: -calatoriile la Templu lui Appollo din Delphi,sec.VI inainte de Hristos -pelerinajele budistilor chinezi spre India -Jocurile Olimpice in cinstea lui Zeus,desfasurate 1200 ani(din anul 776 i.de Hristos, pana in anul 393). Centre mai importante:GRECIA si ASIA MICA,EGIPTUL,ITALIA INSULARA. II. TURISMUL IN EVUL MEDIU SI PERIOADA DE PANA LA REVOLUTIA INDUSTRIALA DIN SEC.XIX In aceasta etap putem vorbi despre o intensificare a pelerinajelor spre PALESTINA,IERUSALIM,ROMA,TIBET si MECCA. -Datorita migratiei popoarelor si a nesigurantei calatorilor,aria de desfasurare era mai restransa. -Se intensifica calatoriile comerciale -Calatorii la studii la marile universitatii ale lumii i-au amploare(BOLOGNA- 1119, RAVENA- 1130,SORBONA -1200,CAMBRIGDE-1209,OXFORD-1214,PADOVA1222,NAPOLI-1224,PRAGA-1348,CRACOVIA-1364,VIENA-1365,KOLN1338,HARVARD-1636). III. TURISMUL IN EPOCA MODERNA EPOCA MODERNA a adus cu sine o dezvoltare si mai accentuata a mijloacelor de transport in toate componentele lor :comfort,viteza,structura, cu mijloace directe si favorabile asupra dinamicii si structurii miscarilor turistice. A aparut astfel posibilitatea transformarii turismului intr-un fenomen cu un oarecare caracter de masa si autonomia turistilor s-a cristalizat tot mai mult turismului de circulatie si s-a dezvoltat baza materiei specifica, in special cea din marele orrse prin hoteluri.

IV. ETAPA TURISMULUI CONTEMPORAN Turismul contemporan,de dupa al doilea Razboi Mondial,a fost hotarator influentat de evolutia,modernizarea si specializarea diferitelor sisteme de transport si de aparitia in tot mai multe Legislatii si Constitutii ale unor tari , a dreptului la odihna si la circulatia libera a persoanelor.Amintim aici de acceptarea si promovarea de catre ONU a libertatilor de calatorie ale oamenilor,iar prin Aadunarea Generala din 16decembrie 1966,a facut o declaratie asupra drepturilor fundamentale ale omului . Dintre practicile turismului contemporan amintim : a).Turismul a devenit un fenomen de masa,prin cresterea continua a nr.calatoriilor b).Cresterea volumului de turism si a diversificarii formelor sale de practicare c).Mobilitatea d).S-a dezvoltat turismul pe distante lungi.

CURS 2 APARITIA PRIMELOR FORME DE ORGANIZARE A TURISMULUI


Inainte de aparitia turismului sub forma sa organizata au aparut aparut diferite structuri de cazare turistica,pornind de la refugii pt. o zona foarte larga (cabana,han,hotel,vila,motel,complex balnear,etc). Istoria turismului a retinut tipul de cazare sub forma de han, din EGIPTUL ANTIC din Epoca Romana si a casei de oaspeti sau a minihotelului din PALESTINA cu mai bine de 2000 ani in urma. Primele intreprinderi,pe principii economice in turism apar in 1841,cand englezul Thomas Thaook, a organizat prima calatorie turistica cu 300 englezi ELVETIA, aceasta data este receptata ca act de nastere pt turismul international. Tot, el in a doua jumatate a sec.XIX, pune bazele conceptiei activitatilor agentiei de voiaj,prin cumpararea in sistem ENGROS si revinderea lor o oarecare reducere a 600 bilete de tren. In 1867,peste 20.000 englezi au vizitat expozitia internationala de la PARIS prin firma Thomas Thook & Sonet. In 1878,prin aceasta firma au plecat din ANGLIA spre alte tari 75.000 persoane. In 1885,in RUSIA ia fiinta prima firma de turism cu numele de Intreprinderea lui Leopold Lepsan la PETERSBURG. In 1895,ia fiinta Automobil Clubul Francez,iar in 1996 Societatea Politica de Turism,dupa care apare OMT. In 1863,apar Cluburile Alpine Elvetiene,in 1869 apare Clubul Alpin German, iar in 1873 Societatea pt. Tatra din GALITIA. STRUCTURI LA NIVEL CONTINENTAL SI INTERNATIONAL Turismul a fost recunoscut de ONU ca factor de pace si prietenie dintre popoare. In 1925,la nivel mondial ia fiinta Uniunea Internationala a Organismelor de Turism(UIOT). In 1970,a luat fiinta OMT cu sediul la MADRID,organizatie cu caracter interguvernamental in structura ONU.

In prezent ciclul turistic a atins dimensiuni foarte mari,astfel de la 25,3mil turisti in 1950 s-a ajuns la 300 mil.in 1984 si la 842 mil in 2006. Venitul din turism in anul 2006 a primelor 10 tari : -SUA 85,7 mld.dolari -REGATUL UNIT 33,5mld.dolari -SPANIA 51,1mld.dolari -GERMANIA 32,8 mld.dolari -FRANTA 46,3 mld.dolari -AUSTRALIA 17,8 mld.dolari -ITALIA 38,1 mld.dolari -TURCIA 16,9 mld.dolari -CHINA 33,9mld.dolari -AUSTRIA 16,7 mld.dolari. Topul rimelor 10 tari primitoare de turisti in 2004 :totalul mondial 764 mil.turisti. -FRANTA 75,1 mil -REGATUL UNIT 27,8 mil -SPANIA 52,4 mil -MEXIC 20,6 mil -SUA 46,1 mil -TURCIA 16,8 mil -CHINA 41 mil -GERMANIA 20,1 mil -ITALIA 37 mil -RUSIA 19,9 mil. 1.CONCEPTE REFERITOARE LA POTENTIAL Turismul dispune de o structura proprie si de o terminologie,care este in plin proces de cristalizare.Astfel,o mare parte din terminologia turismului este preluata din alte discipline,cum ar fi din termeni utilizati de geografie. Geografii,atunci cand vorbesc despre obiectivele de atractie turistica (cele antropice,cat si cele naturale) au in vedere acele elemente care prin valuarea si originalitatea lor starnesc interesul turistilor,element pt care utilizeaza denumirea de potential turistic. Acest termen are o utilizare internationala,respectiv potential romanesc,potential latin si potential italian. Termenul de potential isi are originea in latinescul patentia,care inseamna putere,forta,tarie,posibilitataea de dezvoltarea a unei forte, in timp ce cuvantul latin potesialism,deriva tot din patentia, cu sensul de ceea ce se poate produce. Termenul de potential poate fi : - economic, -uman, -de crestere, -hidroenergetic, -de razboi, -informational, -stiintific, -tehnic, -organizatoric, -al pietei. Exista legaturi stranse intre aceste acceptiuni,totusi ele se definesc in mod diferit, asa se explica faptul prin care atunci cand vorbim despre potentialul economic al unei

localitati,zone sau tari avem in vedere anumiti indicatori,iar cand ne referim la potential hidroenergetic avem in vedere cu totul alti indicatori.

Ce spun dictionarele ?
Prezinta interes acceptiunea pe care dictionarul explicativ al Lb.Romane acorda termenului te potential si anume : ceva care are in sine toate conditiile pt realizare, care exista ca posibiliatate, care exista in mod virtual sau care prezinat o actiune posibila fara sa precizeze daca se realizeaza sau nu . Dictionarele Lb. Romane Moderne,arata ca potentialul in sens fizic este ceva care este redat de Dictionarul de Psihologie, care mentioneaza : Potentialul reprezinta ceea ce exista latent fara a se mainfesta momentan in actiune , specificand in continuare ca Pt ca potentialul sa fie realizat si valorificat sunt necesare anumite conditii si eforturi . Renumitul Dictionar Larus (1993),arata ca potential,in calitate de adjectiv, reprezinta ceva care nu exprima decat posibilitatea conditionata a unei actiuni ,iar ca substantiv, ceea ce se poate produce . a).in aceste definitii rezulta ca potentialul este un termen care exprima un anumit aspect al resurselor de a dezvolta ceva social util. b).potentialul se refera la forta, la putere.

2.POTENTIALUL TURISTIC-DEFINITIE Se intelege totalitatea resurselor naturale antropice si cultural istorice,care impreuna cu infrastructura se constituie in oferta turistica a unei destinatii.Mai pe larg privita,aceasta natiune care sa aiba in vedere dezvoltarea stiintelor geografice,putem afirma ca potentialul turistic,reprezinta o categorie de baza a geografiei turistice,cuprinzand fondul turistic,datarile tehnice-edilitare si serviciile turistice. Astfel,fondul turistic reprezinta totalitatea resurselor naturale si antropice de natura turistica si constituie baza ofertei turistice,potentiale a unui teritoriu. Fondul turistic natural in calitatea lui de element de baza a potentialului turistic se compune in general din :

I. Elemente generate de natura,cum ar fi :


a).forme pitoresti de relief glaciar,carstic si vulcanic b).lacurile naturale si glaciare c).rauri si in special malurile acestora d).litoralele marilor si oceanelor e).vai pitoresti si vai cu chei(EX :BICAZ,NEREI,etc) f).defilee,cascade,pesteri g).paduri,poieni h).rezervatii naturale si monumente ale naturii i).clima prin temperatura aerului a apei,precipitatii,durata de stralucire a soarelui j).fauna(fond cinegetic,piscicol).

II.Fondul turistic antropic,generat de societatea umana in decursul mileniilor se


compune din : a).obiective culturale b).obiective istorice c).obiective etnografice si folclorice d).obiective rtistice e).obiective stiintifice f).manifestari culturale g).manifestari sportive h).manifestari artistice i).manifestari si obiective economice j).asezari urbane si rurale k).lucrari de arta,hidrotehnice si de comunicatie. Datarile tehnico-ereditare cu elementele lor principale,baza tehnica,materiala specifica.Atunci, cand vorbim despre problemele tehnice ereditare,avem in vedere: a).capacitatile de cazare turistica b).reteau de alimentatie publica c).reteaua comerciala ce deserveste inclusiv turismul d).baza de tratament balnear e).mijloace de agreement si de distractie f).mijloace de transport g).infrastructura turistica,compusa din: -caile de comunicatie -cele de asigurare,de aprovizionare cu energie electrica si termica -gaze si apa potabila -sistem de canalizare si epurare. SERVICII TURISTICE : -servicii auto -schimb valutar -servicii de cazare, tratament,agrement. -servicii bancare -servicii medicale -servicii postale -diverse alte servicii comerciale.

CURS 3 STRUCTURA SI DISTRIBUTIA POTENTIALULUI TURISTIC DIN ROMANIA

Romania dispune de multiple disponibilati de afirmare in plan turistic datorita cadrului natural de o mare diversitate cu o structura variata si un grad de atractivitate ridicat. Relieful este exprimat printr.o larga paleta de forme:munti,dealuri si podisuri,campii cheii si defilee,fasii de litoral etc;ofera conditii pentru o complexa valorificare turistica. MUNTII CARPATI acopera cca 35% din suprafata totala a tarii si reprezinta si principala bogatie turistica.In comparatie cu ceilanti munti ai Europei se caracterizeaza prin: 1 diversitate peisagistica a) peisaje alpine si glaciare in Fagaras.Retezat,Parang,Rotnei b) peisaje carstice in Aninei,Bihor,Vladeasa,Mehedinti c) abrupturi calcatoase in Piatra Craiului d) cheii si defilee;Bicazului,Oltulul,Turzii,Jiului 2 acesibilitate Datorita prezentei centrale configuratia lor si a numeroaselor vaii si cursuri de ape care ii strabat. 3) bogatia potentialului speologic Peste 10 000 mii de pesteri,fapt ce pune Romania pe locul 3 in Europa,unele dintre ele cu o exceptionala valoare stiintifica sau estetica,declarate monumente ale naturii sau rezervatii.Ex::Topolnita,Cetatile Ponorului,Ghetarul de la Scarisoara,Pestera Scarisoara etc. 4) complexiate exprimata de varietatea formelor de relief,bogate in retele hidrografice,fond cinegetic,domeniu schiabil,zone antropizate. ZONA DEALUTILOR SI A PODISURILOR SI SUBCARPATICE Prezinta interes pentru turism impunandu.se in principal prin bogatia prin bogatia si varietatea resurselor balneare,in acest areal fiind identificate peste 200 de calitati ce dispun de factori naturali de cura ce pot fi utilizate in peste 14 tipuri de afectiuni cu valoare terapeutica deosebita. Referindu.ne la potentialul balnear al Romaniei putem remarca prezenta: a) apelor minerale si termale Covasna,Turda,Calimanesti,Caciulata,Herculane,Vatra Dornei b) locuri terapeutice ce prezinta unele particularitati cum ar fi fenomene de heliatermie(apa unor locuri sarate se incalzeste la o anumita adancime si datorita incalzirii solare apa de suprafata mai dulce nu permite racirea);salinitate ridicata cum ar fi la Sovata,Ocnele Mari,Bazna ,Ocna Mures,Slanic Prahova,Teleaga,Amara si Lacul Sarat c) Namoluri terapeutice de natura diversa:sarapelice Sovata,Ocnele Mari,Sacele; -minerale de izvor la Sangioarz Bai,Felix -de turbe descompuse chimic la Vatra Dornei,Borsec,Tusnad d)emanatii naturale de gaze terapeutice de tipul mafetelor si solfatarelor specific muntilor vulcanici.

e)salinele:Slanic Prahova,Praid,Targul Ocna. ZONA DE CAMPIE Cele mai putine resurse termale de ordin natural,totusi prin arealele faunistice,fond ginegetic si piscicol,reteaua hidrografica si a resurselor balneare prezinta interes pentru turisti.Litoralul ce se extinde pe o suprafata de 245km prezinta o mare varietate de atractii cu o utilizare diversa cum ar fi: -cura heliomarina -sporturi nautice -odihna si recreere -tratament balneo.medical. Plaja romaniei se diferentiaza de celeante plaje prin: -orientare spre E SE cu o indelungata expunere la soare(10 ore/zi) -coborarea mare cu o panta lina -latimea relativ mare a plajelor -calitatea nisipului -lipsa riscurilor datorate animalelor marine de prada sau a celor de uscat -salinitate relativ redusa a apei -bioclimatul marin caracterizat prin temperaturi moderate DELTA DUNARII -suprafata de 4375km impreuna cu sistemul natural Razim SINOE -se impune printr.o retea densa de canale,garle,balti si lacuri alternand cu uscatul respectiv cu grindurile. -varietate si originalitate peisagistica si faunistica reprezinta una din cele mai importante zone turistice din Romania -elementele turistice definitorii sunt redate de: .plaje intinse in zona litoralului Sulina,Petrisor,Sfantul Gheorghe .prezenta dunelor de nisip .vegetatie variata(Codrii de stejar de la Letea,zavoaie de pluta,si salcii uriase,stufarisuri) .fauna piscicola si ornitologica autohtona sau de peisaj cu multe specii ocrotita .fond cinegetic si piscicol bogat HIROGRAFIA Este reprezentata de o vasta retea de rauri de granita(Dunarea, Prut,Tisa) si interioare(Olt,Arges,Mures,Siret,Jiu,etc),care prin debitul lor peisajele malurilor,fondul piscicol si probabil de agrement pune tara noastra intr.o pozitie avantajoasa pe plan national si international.

CURS 4 SPATIILE TURISTICE-CONCEPT,TIPOLOGIE


1.NOTIUNEA DE SPATIU
In genere,prin spatiu se intelege un mediu infinit si tridimensional in care exista lumea inconjuratoare.De aici se poate deduce ca spatiul reprezinta o intindere nemarginita care cuprinde toate obiectele lumii reale. Dictionarul Lb. Romane,mentioneaza ca notiunea de spatiu reprezinta : a).o ointindere nematginita in care se vad corpurile ceresti. b).portiune din atmosferea c).intindrerea,locul care ne inconjoara. D.p.d.v. filozofic,spatial reprezinta forma obiectiva si universala a existentei materiei, inseparabil de material care are aspectul unui intreg continuu tridimensional si exprima ordinea coexistentei lumii reale. Spatiul este dupa DOREL UNGURAS mediul in care situam corpurile,obiectele sau fenomenele,intinderile lor delimitate,distanta,pozitia, interactiunile dintre ele,miscarea lor.Acest autor arata ca spatial inseamna pt noi de fiecare data mediul cosmic. In mod firesc, spatiul a devenit un segment conceptual al multor stiinte,care prin natura obiectului lor de studiu si a metodelor de analiza au incercat sa descrie si sa inteleaga semnificatia acestuia. Pot fi astfel intelese diferite acceptiuni,cum ar fi : a).SPATIUL ECONOMIC-asociaza fuluxurile vizibile de materiale produse cu cele invizibile de preturi,costuri,profituri sau pierderi. b).SPATIUL ABSTRACT-matematic constrans de limite rigide si supus unor legi axiomatice. c).SPATIUL MISTIC-ca raspuns al sentimentelor, perceptiei si imaginatiei la cerintele umane fundamentale. d).SPATIUL AERIAN-portiunea din atmosfera, corespunzatoare granitelor unor tari,in care isi exercita autoritatea statul respectiv e).SPATIUL DE LOCUIT-reprezinta spatiul in care o persoana traieste si in care e inconjurat de un mediu considerat familiar. f).SPATIUL VEREDE-categorie functionala din cadrul localitatii sau din zona sa inconjuratoare,al carei specific este determinat in primul rand de vegetatie si in al doilea rand de dotari si echipari corespunzatoare odihnei,recreatiei si agrementului in aer liber. 2.SPATIUL GEOGRAFIC Un loc aparte este detinut de notiunea de spatiu geografic,care este un spatiu particular de mare complexitate si dinamism,in care se realizeaza functia cea mai semnificativa si originala a TERREI si anume functia biotica sub toate formele si treptele ei de evolutie. Spatiul geografic exprima o realitate obiectiva care se raporteaza la un sistem de unitati taxonomice superioare(spatiul terestru,sistemul solar,spatiul cosmic) si contine ideea de organizare sistemica cu o serie de subsisteme (subspatii). Intr-o forma mult simplificata,spatiul geografic poate fi redus la un spatiu multidimensional, cu un numar mai mare sau mai mic de componente si o serie de relatii

stabilite intre acestea. Notiunea de spatiu geografic,fiind aparuta in anii 60,al sec.XX a capatat nuantari, in functie de scolile geografice care au abordat fenomenul.Astfel,geografii francofoni considera spatiul geografic ca fiind suprafata terestra utila si amenajata de societate,apreciata ca materie prima, pe care societatea o prelucreaza. Geografii anglofoni,considera spatiul drept un mijloc de productie (forta de productie), el efectuand prin morfologia sa performanta economica. Spatiul geografic se poate considera ca un rezultat al suprapunerii unor spatii specializate, cum ar fi cele naturale (spatil montan,deluros,de campie,forestier,stepic, desertic) sau cele sociale-economice(spatiul de munca,de consum,socio-culturale sau industriale,comerciale,agricole).

3.PROPRIETATILE SPATIULUI GEOGRAFIC Spatiul geografic se caracterizeaza, atat prin proprietati dimensionale (metrice),cat si prin aspecte calitative(proprietati topologice). Astfel,proprietatile spatiului geografic,decurg din marea varietate cantitativa si calitativa a elementelor ce compun spatiul din relatiile si conexiunile locale sau regionale dintre componentele naturale si social-economice. In acest sens putem observa ca orice spatiu are dimensiuni metrice exprimate prin : -suprafete,volume,distante.Unele dintre acestea, fiind stabilite in mod aprioric prin limite administrativ teritoriale sau prin delimitari subiective. Proprietatile topologice se refera la caracteristicile calitative ale spatiului geografic,care asigura functionalitatea acestuia.In acest context,putem sa vorbim despre : a).complexitatea si coerenta spatiului geografic,care rezulta din bogatia componentelor lui.Astfel,coerenta permite cuantificarea (masurarea) proceselor specifice spatiului geografic. b).spatiul geografic e concret, ce impune o serie de restrictii de care trebuie sa se tina seama. c).poseda o anumita structura,o alcatuire morfologica individuala,inclusiv o structura ierarhica. d).este neomogen, prin natura componentelor, irepetabil,dar divizibil structural. e).inglobeaza ,atat trasaturile actuale,cat si altele mai vechi. f).are proprietatea de a se auto-regla,de a se auto-organiza. 4.CLASIFICAREA SPATIULUI GEOGRAFIC Spatiul geografic,ca sistem global se constituie in obiect de studiu pt geografii,ca domeniu de activitate,dar si ca instrument conceptual de lucru. Prin aplicarea metodelor analitice,el poate fi impartit in : a).spatiul geografic natural b).spatiul geographic antropizat ,umanizat. Aceste doua tipuri de spatii geografice, prin luarea in considerare a unor criterii pot conduce la diverse clasificari,cum ar fi :

a).criteriul extensiunii(dimensiunii) diferentiaza:

-spatii continentale -spatii nationale -spatii regionale de diferite tipuri -spatii locale.

b).criteriul tipurilor majore de relief:


-spatiul muntos -spatiul deluros -spatiul de campie -spatiul deltaic

c).criteriul functional ce defineste:


-spatiile urbane si rurale -spatiile industriale,agricole -spatiile turistice -spatiile verzi,productive si recreative,de agreement.

5.SPATIUL TURISTIC Specialistii din domeniul geografiei,turismului,economiei,culturii sunt aproape unanimi in aprecierile ce le fac asupra spatiilor geografice,in sensul ca ele prin potentialul de care dispun sunt purtatoare de activitati turistice. Aceste spatii prin dezvoltare ,specializare sau diversificare,pot crea spatii turistice de diferite tipuri si de dimensiuni varabile.Astfel,in decursul anilor,in corelatie cu factorii de atractie turistica au aparut si s-au dezvoltat pe teritoriul tarii noastre spatii turistice specializate,unde turismul reprezinta principalul activ economic de ocupare a spatiului. In paralel si intr-o mai larga masura,exista spatii turistice polivalente,unde activitatea turistica se deruleaza in paralel cu alte activitati. Viata a demonstrat faptul ca intre spatiile turistice specializate si cele polivalente exista o complementaritate, indispensabila productiei si consumului turistic. Spatiile turistice sunt sisteme determinate de existenta unui potential turistic natural sau antropic,de prezenta unei baze tehnico-materiale specifice. Conturarea spatiilor turistice,depinde de raporturile dintre cererea si oferta turistica,precum si de sistemul investitional aplicat domeniului. D.p.d.v. turistic,pornind de la spatiul privit la spatiul consumat combinatiile ce pot rezulta din utilizarea factorilor geografici (relief,clima,apa,vegetatie,fauna) sunt deosebit de mari.Pornind de la formele de amenajare turistica a spatiului, de la tipul de clientela, pot fi identificate anumite modele si variante de spatii turistice. Prin luarea in considerare a unor criterii de ordin calitativ si cantitativ,cum ar fi : a).prezenta spatiala a turismului b).caracteristicile diverselor amenajari turistice c).caracteristicile functionale ale spatiului turistic d).specificul componentelor geografice,generatoare de fluxuri turistice. Putem vorbi despre spatiile turistice balneare,termale,lacustre,montane, urbane, periurbane,rurale.verzi,de importanta locala,regionala,nationala,continentala si mondiala. Teritoriul ROMANIEI a impus cateva spatii turistice cu o mare putere de atractie :litoral, MAREA NEAGRA,DELTA DUNARII,spatiul montan si premontan.

6.LOCALIZAREA ACTIVITATILOR TURISTICE In genere,atunci cand vorbim de localizare avem in vedere fixarea in spatiu adica limitarea sau restrangerea la un anumit loc sau spatiu. Localizarea activitatilor turistice reprezinta aplicarea unui principiu general la o activitate specifica, cum ar fi in cazul nostru: TURISMUL. Teoria localizarii care s-a dezvoltat foarte mult in ultimul timp,analizeaza factorii care determina localizarea active-economica.Initial,analizele au vizat localizarea optima a culturilor agricole,in functie de distanta dintre locul de productie si piata de desfacere,iar apoi o cuprinde si sfera industriala(amplasarea intreprinderilor in raport cu sursele de materie prima,cu pietele de desfacere ,prezenta infrastructurilor si a fortei de munca) si chiar pe cea a serviciilor cum e si turismul. Asa cum se cunoaste sunt trei conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pt a putea fi definita ca TURIST :de timp,de scop si de loc.Toate aceste trei conditii sunt legate intre ele de elemente de miscare, de deplasarea persoanelor de la locul de domiciliu la cel de petrecere a timpului liber. Locurile unde se desfasoara activitatile turistice sunr dintre cele mai diverse : uscat,aer,apa. Atunci cand avem in vedere activitati care se desfasoara pe pamant,acestea se pot derula pe toate formele de relief,in toate tipurile de localitati,cat si in exteriorul acestora. Cand avem in vedere activitati turistice care se pot desfasura pe apa putem intalni cel putin trei situatii :pe apa,sub apa si pe malurile apelor. In ultimul timp sunt creionate tot mai bine unele activitati turistice,care se desfasoara in aer si anume doua situatii : -activitati care se desfasoara in spatiul atmosferic -activitati din spatiul cosmic.

CURS 5 POLITICI TURISTICE DE AMENAJARE SI DEZVOLTARE


1.CONCEPTUL DE POLITICI,AMENAJARE SI DEZVOLTARE Avem trei termeni care exprima o anumita relatie de interdependenta,si anume politici turistice,amenajare turistica si dezvoltare a turismului. Cand folosim insa notiunea de politici in turism ,avem in vedere ansamblul de mijloace si metode utilizate in conceperea derularea si finalizarea activitatii turistice.Privita din acest punct de vedere problema suntem feriti de a cadea in confuzii ,intre notiunea de strategii, tactica si politica, deoarece cele trei notiuni au campuri de actiune oarecum definite si anume : -tactica are in vedere decizii pe termen scurt,in timp ce strategiile pe un termen mult mai lung. -politica se refera la acele obligatii sau conditii, care au effect asupra luarii unor decizii

-strategia are ca principal obiectiv alegerea pietelor,penetrarea lor,cresterea vanzarilor,etc. Notiunea de politica poate fi utilizata in turism cu diverse acceptiuni: -politica de amenajasre turistica a teritoriului -politica de dezvoltare a turismului intr-o anumita localitate,regiune sau zona -politica de marketing,de prt. De exemplu,atunci cand ne fixam ca obiectiv sa stabilim o anumita politica de marketing,ne gandim la un ansamblu de linii directoare pe care trebuie sa le urmeze o firma de turism in scopul vanzarii produselor sale. In momentul in care avem in vedere politica de pret,aproape automat ne gandim la modalitatea de stabilire a modului de evolutie a pretului pt un produs turistic sau o gama de produse in contextul obiectivelor generale ale firmei. In turism,datorita naturii perisabile a multora din obiectivele turistice, a influentei zesonalitatii si a concurentei de pe piata, realizarea unei politici a pretului este dificila si aceasta va trebui dezvoltata prin planul de marketing,care va reflecta segmentele de piata ce trebuie atinse, precum si imaginea pe care o firma doreste sa o aiba. Cele mai utilizate politici de pret,adoptate de firmele turistice sunt :pretul de prenetrare a pietei, pretul competitiv.Cel de-al doilea cuvant cheie este cel de amenajare turistica.Astfel,intr-un sens larg prin amenajare intelegem actiunea de a pune in ordine,a aranja, a intocmi ceva rational. Pornind de la aceste acceptiuni,prin amenajare turistica intelegem un proces dinamic,complex de organizare stiintifica a spatiului turistic,luand in considerare relatiile dintre mediu si colectivitatile umane,precum si toti factorii care influenteaza aceste relatii. Amenajarea turistica a unui punct,loc sau spatiu se executa de obicei dupa efectuarea unor studii si cercetari care au in vedere optinerea celei mai bune utilizari a resurselor turistice.Practic,nu putem sa vorbim despre dezvoltarea activitatilor turistice fara sa avem in vedere in primul rand procesul de amenajare turistica a spatiului in care turistii isi petrec vacantele.De aceea, amenajarea spatiului in zonele turistice reprezinta un proces dinamic si complex.Nu putem sa vorbimdespre utilizarea unor instrumente de marketing(politica de pret,de distributie,de promovare),fara a avea in vedere ampla problema a amenajarii stiintifice a spatiilor turistice. Tot in inteles larg,prin a dezvolta intelegem actiunea de a spori,a mari,a creste,a extinde,deci a fi in evolutie,a se afla in progres. Dezvoltarea turistica este un termen a tot cuprinzator, care inseamna atat construirea unei singure facilitati turistice(un hotel),cat si un process de lunga durata cu privire la crestere in infrastructura sau la economia turistica. Termenul de dezvoltare turistica poate capata sensuri diferite, in functie de latura activitatii la care se refera, cum ar fi : -dezvoltarea capacitatilor de primire turistica -dezvoltarea miscarii turistice -dezvoltarea bazelor de tratament balnear -dezvoltarea infrastructurii specifice -dezvoltarea durabila a turismului.

In acest din urma caz(dezvoltarea durabila) avem in vedere modul de dezvoltare a activitatii turistice, care are in vedere mentinerea capacitatii de reproducere a resurselor turistice. In sens demn de retinut este cel de dezvotare a produsului turistic, care consta in incercarea de vanzare a noi produse sau servicii pe pietele existente.Aceasta optiune strategica este de preferat atunci cand: a).pe piata exista o concurenta mare, iar calitatea produselor sau serviciilor oferite de firma nu este cea mai atragatoare. b).gama produselor sau serviciilor oferite este restransa,iar diversificarea lor ar avea influente asupra cresterii numarului de turisti din zona. 2.AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI Reprezinta o parte componenta a politicii generale de organizare si amenajare a teritoriului. Aceasta urmareste valorificarea resurselor specifice,asigura armonizarea dezvoltarii echilibrate a zonelor tarii in consens cu natura resurselor de care dispune, stimuleaza cresterea activitatii turistice.Din acest motiv,amenajarea turistica trebuie conceputa intr-o viziune sistemica, unitatea taxonomica de amenajat (zona,regiunea turistica),fiind considerata ca sistem recreativ socio-spatial. La conturarea unei zone turistice se iau in vedere o serie de elemente,cum ar fi : -pozitia in teritoriu -caile de acces -valoarea resurselor turistice -dotarile cu baza tehnico-materiala specifica -populatie ,venituri. Conceptul de amenajare turistica are in vedere: a).amenajarea turistica este parte componenta a procesului de sistematizare si se integreaza in sistemul de ansamblu al turismului romanesc ,ingloband o serie de subsisteme (subzone,localitati,puncte si obiective turistice). b).pt cresterea eficientei economice si sociale a investitiilor intre subsistemele aceluiasi sistem,sau intre diferite sisteme(zone)se stabilesc legaturi functionale de cooperare. Structura zonelor turistice trebuie conceputa ca un sistem multifunctional,care sa impuna, atat o dezvoltare continua,cat si modoificari corespunzatoare evolutiilor de pe piata. c). Repartitia spatiala a dotarilor trebuie realizata prin mentinerea unor proportii corespunzatoare pt a pastra calitatea resurselor turistice. d).pastrarea unui raport optimal intre dotarile si echiparile turistice din teritoriu si nevoia de pastrare curata a mediului. e).imbunatatirea si conservarea conditiilor de mediu in zonele in care se amenajea activitati turistice, prin ampalasarea stiintifica a acestora se contribuie la mentinerea naturaletei cadrului natural.

3.TIPURI DE AMENAJARE TURISTICA Amenajarea turistica a spatiului geografic este un proces complex cu o probelematica ampla incluzand solutii de stimulare a circulatiei turistice si de asigurare a integrarii

turismului in economia teritoriului, iar pe de alta, metode privind selectia si delimitarea zonei,tehnologii si etape de elaborare si realizarea noilor proiecte. Prin luarea in considerare a trasaturilor caracteristice ale unei zone,precum si de corelatiile posibile intre acestea pot fi stabilite urmatoarele tipuri de amenajare turistica: a).amenajare bazata pe unicitatea prestatiei determinata de caracterul limitat al resurselor turistice. b).amenajarea complexa cu o infrastructura dezvoltata si o diversitate de unitati turistice. c).amenajarea turistica polivalenta cu o diversificata paleta de servicii,care se adreseaza unui cerc larg de turisti potentiali. d).amenajarea suprastructurata,caracteristica zonelor ce au atins un nivel mai ridicat de dezvoltare economica,turismul integrandu-se in actiunea de crestere a tertiarului .(ex. BRASOV). Daca avem in vedere dimensiunile si raspandirea in teritoriu a resurselor turistice,localizarile turistice pot fi : a).univoce,atunci cand amplasarile sunt legate de existenta unui singur obiectiv de atractie turistica cu o valoare aparte ce polarizeaza cererea. b).plurivoce,atunci cand localizarea se integreaza intr-un ansamblu de conditii si obiective(zone cu monumente,izvoare ),care atrag atentia unui numar mare de persoane,luand forma unor statiuni sau centre turistice. c).echivoce,pt zonele turistice omogene cu o larga intindere,dar fara o anumita particularitate.In acest caz,cererea este cea care dicteaza tendinta de amenajare turistica. In functie de natura spatiului geografic,solutiile de amenajare turistica se diferentiaza,astfel : -organizarea si amenajarea spatiilor litoral-balneare -organizarea si amenajarea spatiilor balnear-termale si balneo-climaterice -amenajarea spatiilor montane -amenajarea spatiilor de tip verde(agroturism) -amenajarea siturilor istorice si arheologice -amenajarea parcurilor si rezervatiilor naturale -amenajarea zonelor periurbane. 4.STRTEGII DE AMENAJARE TURISTICA Prin strategii, intelegem o modalitatea de actiune conceputa si menita sa atinga un scop bine definit.Atunci cand avem in vedere o firma oarecare, notiunea de strategie se defineste printr-un plan conceput pt a fixa si detalia modul in care isi va derula, desfasura activitatea cu scopul tinta de a obtine profit,o extindere a pietei pe care opereaza o imbunatatire a imaginii proprii sau a lucrarii pe care o are. Obligatia intocmirii acestui plan de actiune revine conducerii firmei,iar in unele cazuri,fie pt confruntarea ideilor,fie pt imbunatatire a liniilor de actiune,se apeleaza la liniile specializate. Cand se stabileste o strategie de amenajare turistica se are in vedere mai multi factori : -resursele turistice naturale si antropice si gradul lor de valorificare, - resursele materiale umane si financiare,aferente turismului, -obiectivele politice si economice pe termen scurt, mediu si lung, -rezultatele obtinerii in domeniul turismului pana in acel moment,d.p.d.v al bazei tehnico-

materiale specifice, -circulatia turistica si rezultatele economice obtinute. Pe baza acestor elemente se stabilesc obiectivele principale ale strategiei de amenajare turistica, care pot consta in : -valorificarea potentialului turistic -diminuarea efectelor sezonalitatii -echiparea teritoriului cu dotari functionale tot timpul anului -atragerea unui numar mare de turisti -largirea ariei geografice de provenienta a turistilor -cresterea eficientei economice si sociale a activitatii de turism -amplificarea formelor de manifestare a turismului -pastrarea si conservarea mediului inconjurator . 5.PRINCIPII ALE PROCESULUI DE AMENAJARE TURISTICA In literatura de specialitate sunt prezentate multe principii de baza in procesul de amenajare turistica a teritoriului : a).principiul integrarii armonioase a constructiilor(echipamente turistice si infrastructura) cu conditiile naturale. b).principiul corelarii activitatii si receptiei secundare,care presupune dezvoltarea corespunzatoare a dotarilor cu caracter recreativ pt a stimula turismul de tip activ. c).principiul flexibilitatii sau al structurilor evolutive,ceea ce ar insemna ca dotarile din zona turistica trebuie sa se prezinte sub forma unui sistem polifunctional,capabil de a raspunde la exigentele cereri. d).principiul interdependentei retelelor,prin care se urmareste integrarea fluxurilor sociale.Pt a inlatura fenomenul de respingere si pt o localizare turistica rationala e nevoie de relatii de interconditionare intre :turisti si localnici. e).principiul functionalitatii optime a intregului sistem de retele,in acest sistem structurarea zonei turistice trbuie sa asigure un acces direct,usor si comod spre toate componentele retelei turistice(obiective turistice ,infrastructura,servicii). Statiune turistica,de pilda va fi conceputa ca un sistem integrat in interiorul caruia sunt repartizate : zone de cazare,spatii verzi,locurile de plimbare si agrement,locurile de parcare a mijloacelor de transport. f).principiul rentabilitatii directe si indirecte,acest principiu urmareste asigurarea unei activitati eficiente directe si efecte pozitive asupra celorlalte ramuri de activitate. In functie de principiile amintite,strategiile de amenajare turistica pot fi : a).pe termen scurt(1-2 ani),directie de moment impusa de cererea turistica b).pe termen mediu(3-5 ani),cu dezvoltari si modernizari ale spatiului amenajat c).pe termen lung(6-10 ani),ce vizeaza amenajarea unor noi puncte,statiuni. Amenajarea turistica a unui teritoriu este o actiune interdisciplinara, la care contribuie economia si organizarea turismului,ecologia,geografia,arhitectura,stiintele naturii,geologia,sociologia,psihologia,etc,care pornesc de la studii de detaliu si se incheie cu explicatia economica a zonei la care se refera. Amenajarea turistica a unui teritoriu se integreaza in amplul proces de punere a lui in valoare.Amenajarea turistica a teritoriului trebuie sa priveasca aceasta actiune in

mod sistemic,in cadrul sistemului general al turismului si in stransa legatura cu celelalte sisteme(politic,social,economic),pt obtinerea unui echilibru dinamic.

Norme de amenajare turistica a teritoriului


Se inscriu in conceptul de dezvoltare durabila si sunt grupate in mai multe categorii: -planificarea locatiilor care se refera la amplasarea echipamentului si sistemelor turistice in afara ariilor cu risc natural,mentinerea unui echilibru intre constructiile si spatiile verzi -dorme de dezvoltare aplicabile in realizarea echipamentelor si instalatiilor turistice cum ar fi: 1 densitatea constructiilor in raport cu ariile de recreere 2 limitarea in inaltime a cladirilor in raport cu mediul natural cu arhitectura locului pentru o armonioasa incadrare in teren 3 retragerea cladirilor si amplasarea lor fata deelementele generale ale stilului(artere rutiere,cai ferate,aeroporturi) 4 amenajarea parcarilor pe exteriorul cailor de acces 5 spatiile de acces la plaje,partii de schi,spre bazele si sursele de tratament 6 reglementari referitoare la secutitatea fizica a turistilor 7 respectarea stilurilor arhitecturale traditionale,locale,nationale.Se impune respectarea unei armonii intre cladiri. 8 configuratia acoperisurilor care influenteaza aspectul constructiilor 9 utilizarea mat de constructii locale 10 respectarea conditiilor climaterice 11 adaptarea constructiilor turistice pentru primirea bataranilor si a persoanelor cu deficiente motorii -amenajarea peisagistica si estetica a echipamentelor turistice si a siturilor confera un aspect atragator estetic si relaxant.Scopul unor asemenea amenajari este dublu estetic dar si pentru umbra,protectie contra intemperiilor,cunoasterea vegetatiei locale,mascarea unor elemente mai putin placute. -ingineria infrastructurii care trebuie sa corespunda normelor internationale pentru a putea garanta securitatea si calitatea mediului -ingineria constructiilor turistice impuse de un set de norme de securitatemondiale cum ar fi: 1 respectarea reglementarilor tehnice,de constructie,rezistenta 2 de calitate a instalatiilor:apa incalzire climatice 3 de facilitate a circulatiei in conditii de pericol -norme de calitate a echipamentelor turistice care sunt definite atat la scare nationala cat si regionala si se regasesc in toate structurile de primire turistica prin norme de clasificare si intretinere,pe baza carora se obine licenta de functionare la categoria respectiva. Aceste norme se regasesc la OMT ,in reglementarile din Romania.

Statiuni turistice si dezvoltarea turismului


Prin statiune turistica se intelege o asezare dotata cu structuri de primire turistica,echipamente si instalatii sanitare necesare celor gazduiti,in functie de conditiile naturale si de scopul prin care au fost construite statiunile se impart in: -statiunea balneara ,localitatile ce dispun de instalatii pentru tratamentul balnear cat si in care resursele naturale existente sunt utilizate pentru vindecarea unor boli. -statiuni climaterice ,localitate situata intr.o zona cu conditii climaterice ce favorizeaza tratarea unor boli si fortificarea organismului -statiuni de litoral loc situata pe tarmul marii dotata corespunzator cu instalatii pentru petrecerea unui sejur. -statiuni pentru sporturi de iarna localitate in zona montana dotata cu echipamente specifice -statiuni termale localitate situata in zona izvoarelor termale cu propietati terapeutice in tratarea unor afectiuni -statiuni de cura de struguri localitate pe teritoriul careia se cultiva vita-de-viesi unde turistii pot urma o cura consumand-i.

CURS 6 OMOLOGAREA STRUCTURILOR TURISTICE

In legatura cu notiunea de statiune turistica,este cea de noriune omologata pentru functionarea intr.un anumit scop.In Romania ca in toate tarile de destinatie turistica statiunile pentru a putea functiona legal,trebuie omologate si clasificate in functie de conditiile pe care le asigura.Sunt clasificate in: -statiuni turistice de interes national -statiuni turistice de interes local Pentru a fi atestata ca statiune de interes national sau local,localitatea sau parte a unei localitati cu functii turistice specifice,in care activitatile economice sustin exclusiv realizarea produsului turistic,care dispun de resurse naturale si antropice,delimitata pe baza documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism cf legii si care indeplinesc o serie de categorii minimale: -cadrul natural,factorii naturali de cura si calitatea mediului -accesul si drumul spre statiune -utilitati urbane edilitare -structuri de primire La randul lor fiecare criteriu include o serie de elemente obligatorii dar care in acelasi timp fac si de partajerea intre cele 2 tipuri de statiuni. Criteriul cadrului natural impun lacalitatii care direste sa fie atestata un numar de 3 conditii obligatorii pentru ambale categorii de statiuni 1 amplasament in cadrul natural pitoresc fara factori poluanti

2 existenta studiilor si documentatiilor care atesta prezenta si valoarea factorului natural de cura 3 consituirea perimetrelor de protectie ecologica,hidrologica si sanitara a factorilor naturali Conditiile de acces impun: -drum rutier modernizat -transport in comun si gara care deervesc stat precum si trenuri cu regim de rezervare a locurilor care sa opreasca in garile care deservesc stat,conditii obligatorii pentru stat de interes national. Referitor la criteriul utilitatilor urbane-edilitare acestea includ un nr de 11 conditii: 1 spatii comerciale pentru activitati de prestari servicii(banca,schimb valutar,magazine), Sali de spectacole,conferinte,asistenta medicala si salvari,asistenta balneara,amenajarea si iluminarea lacurilor de promenada,apa curenta,canalizare si energie electrica,doteri tehnice pentru exploatarea si protectia resurselor minerale terapeutice. Criteriul al 4lea STRUCTURI DE PRIMIRE include un nr de 10 conditii: -numarul minim de locuri in structuri de primire turistica clasificate fara campinguri -amenajari si dotari pentru servicii de revigorare in spatii construite,Sali de intretinere -amenajari si dotari pentru relaxare in aer liber,inclusiv terenuri de sport -terenuri de joaca pentru copii -parc amenajat -numar minim de terase turistice marcate -baza de valorificare a resurselor naturale terapeutice daca esta cazul -amenajari si dotari pentru plimbari sau practicarea sporturilor nautice -localitati pentru practicarea skiului sa aiba cel putin 2 partii de schi omologate si mijloace de transport pe cablu -localitatile de pe litoral trebuie sa dispuna de plaje si amenajari. Hot de Guv 1122 retine 29 de statiuni de interes national(Busteni,Buzias, ,Baile Felix,,Herculane,Tusnad,Calimanesti,Costinesti,Eforie N si S,Giurgiu,Predeal,Saturn,Mangalia,Moneasa,Sinaia,Mamaia,Tg,Ocna,Venus, Voineasa)si 36 de statiuni de interes local(Bazna,Baltatesti, Baile Baita,Baile Turda,Borsec,Borsa,Campullung Moldovenesc,Buzau , Harghita,Praid-Sacele,Snagov, Stana de Vale,Soveja, Timisul de Sus,Sarata,Sacelu Documentatia pentru atestarea statiunilor turistice se intalneste de autoritatile administratiei publice locale si cuprinde: Memorii de prezentare Piese desenate(incadrare in planul baristic general,harti si alte elemente) Anexele de specialitate(documentatia de urbanism sau de amenajare teritoriala)

Autorizarea pentr-u a desfasura activitati economice in turism Pentr-u a putea introduce o locuinta sau un alt imobil in circuit touristic ca pensiune tutistica personala fizica se poate autoriza dupa cum urmeaza: Persoana fizica autorizata

Ca asociatie familial Ca societate comerciala

Persoana fizica sau juridical care desfasureaza activitati economice trebuie sa detina autorizatia si certificatul de inregistrare eliberate conform legii 300/2004 pt. personae fizice si asociatii familial in legea nr,31/90privind societatea comerciala. Actele necesarepentru persoanele fizice si asociatiile familiar care se depun la primaria locala: Cerere tip Rezervarea denumirii la registrul comertului Certificate fiscal Copie de pe actele de identitate Actele pt, domiciliul sau rezidenta Certificate medical Declaratia tip ca baza pe care el o vrea s,o inregistreze in deplin condiilor sanitar-veterinare Copie de pe doc, care atesta pregatirea profesionala

LICENTE SI BREVETE DE TURIST HG 238/2001 privind conditiile de acorda licentei si brevetul de turist Acest articol prevede ca: Agentiile de turism I,si pot desfasura actiuni de aferte comerciale si vanzare a serviciilor si a pechetelor de servicii turistice dar asta fiind numai in baza licentei de turist emise de Ministerul Turismului,iar persoana care asigura conducerea

operative a unei agentii de turism sau a unei structure de primire turistica trebuie sa posede brevet de turism . Licenta atesta capacitatea titularului de a comercializa servicii turistice in conditiile de calitate ai siguranta iar brevetul de turism atesta capacitatea profesionala a persoanei fizice care asigura conducerea agentiilor.

CERTIFICATE DE CLASIFICARE H6 1328/2001-privind clasificarea structurilor de primire turistica arata ca: Acesta indifferent de forma de proprietate si organizare se clasifica in functie de caracteristicile constructive de calitatea dotarilor si serviciilor prestate Clasificarea se face de catre Ministerul Turismului care elibereaza certificate de clasificare DOCUMENTELE NECESARE Cerere de eliberare a certificatului Certificate constatator de la Registrul Comertului din care sa rezulte obiectul activitatii Certificate de inregistrare la RC Schita privind amplasare unitatii Schita privind structura ,amplasarea si nominalizarea camerelor Fisa privind incadrarea nominala a camerelor si a spatiilor de alimentare publica Avizele specific privind amplasamentul si facilitate obiectivului emis de Ministerul.Tr Copie dupa brevetul de turism Copie dupa actele de clasificare a personalului

TIPURI DE STRUCTURA DE PRIMIRE CU FUNCTIE DE CAZARE Hoteluri de 1-5stele Hotel apartament 2-5st Moteluri 1-3st

Hoteluri pt tineret 1-3st Vile 1-5st Cabane turistice de vanatoare si pescuit 1-3st Sate de vacant 2-3st Campinguri 1-3st Popasuri turistice 1-2st Pensiuni turistice urbane 1-5st Pensiuni turistice rurale1-5 margarete Nave fluvial maritime 1-5st

TIPURI SI STRUCTURI DE PRIMIRE CU FUNCTII DE ALIMENTATIE Restaurant de tip classic,specializat 1-2 st Restaurant cu program artistic 3-5st Barul de noapte 3-5st De zi 2-5st Caf bar si cafenea Fast food Cofetarie Patisserie

TURISMUL SI ASEZARILE OMENESTI Turismul prin actiunile pe care le inglobeaza exercita o putere asupra asezarilor omenesti cum ar fi: Functiile asezarilor,fizionomia acestora,raporturile asezarilor cu mediu Intre turism si asezarea omeneasca exista o stransa corelatie care se manifesta cu intensitate sintr,un sens si,n altul.Astfel asezarea omeneasca reprezinta rezervorul de unde se formeaza curentii turistici in parallel cu obiectivele si atractiile turistice pe care numeroase localitati le poseda. La randul lor turistii i-si aduc o contributie de cele mai multe ori asupra localitatilor urbane si rurale. Raportul touristic a fost indelung dezbatut de elementele definitorii ale acestor inflatii.Astfel intre turistii si asezarile omenesti sunt raportate tipul directe determinate in principiu si de faptul ca:turismul contribuie si la crearea de noi asezari ca urmare a dezvoltarilor acestor activitati,turismul contribuie la extinderea unor asezari la configuratii peisajului rural si urban,turismul impune aparitia unor dotari specific in vatra localitatii,turismul impune uneori restrictii prin inchiderea circulatiei pe anumite zile,perioade,asezarile omenesti ofera dotari pentru atractii (muzee,cetati)si sejurul touristic(cazari,masa, agreement),asezarile omenesti ofera dotari pt,atractie si sejur touristic,asezarile omenesti prin structura forma,si peisaje, pot avea rol de atractie sau de frana a activitatii,asezarile omenesti in special cele urbane reprezinta puncte principale de sprijin pt,fluxurile turistice, In general LITERATURA DE SPECIALITATE AFERENTA a asezarilor turistice structureaza cateva tipuri: Statiuni balneare Asezari isolate montane Asezari de transit touristic Orase turistice Localitate de pelerinaj Sate turistice Statiuni climaterice

Multe din asezarile turistice sunt asezari sezoniere cu exceptia altora in care datorita factorilor naturali de cura utilizarea lor e aproape continua Functia turistica a asezarilor se incadreaza de regula in cadrul celorlalte functii rezidentiale si productive. Functia turistica a unei asezari este redata de nr mai mare sau mai mic de turisti care o viziteaza si care,si consuma timpul touristic in acea localitate.

Evolutia fluxurilor turistice nu are un character singular ci se incadreaza evolutiei celorlalte functii ale localitatii respective.orasele pot fi impartite in 3 categorii dpdv al functiilor turistice pe care o indeplinesc: a).Functii turistice de baza in raport cu celelalte fct,urbane:Predeal,Sinaia,Calimanesti Aceste functii domina structura asezarilor si influienteaza fizionomia acesteia b).Functii turistice echilibrate in raport cu celelalte fct c).Functii turistice complementare:Bucuresti. CURS 7 DUNAREA- 9tari si4 capitale cu lungimea de 2864 de km 1075 pe teritoriul Romaniei cu unj bazin hidrografic de 33250 km.Dupa lungime este al 13 de pe glob; 6670 pe locul I Nilul urmat de Amazon cu 6387 km, in Europa Volga este pe primul loc cu 3534 km urmat de Dunare Raul Dunarea are aproape 300 de afluienti. Pe ...... principal se gasesc amenajate 40 de bazine portuare, 114 poduri rutiere, cai ferate si conducte, 30 de baraje. Importanta ca resursa de apa, mijloc de transport viata subacvatica(resusurse de peste). Un loc aparte in ceea ce priveste reteaua hidrografica este detinut de cele aprox. 3500 de lacuri raspandite pe cuprinsul tarii multe dintre ele de tip glaciar ( Bucura si Zanoaga in Retezat, Capra si Balea in Fagaras, Lala si Buhaiescu in Rodnei) si de tip carstic (Zaton in Mehedinti Vintileasa in Vrancea) de tip vulcanic (lacul Sf. Ana) de baraj natural (lacul Rosu din Hasmas). Un rol deosebit de important in turism il reprezinta clima, vegetatia si fauna. Potentialulu turistic antropic: tara noastra dispune de un variat bogat si valoros potential antropic rezultat al civilizatiei de peste 2 milenii a poporului roman in acest spatiu. Urmele acestie civilizatii, in diversele ei forme de exprimare mult vestite in intreg spatiul locuit de romani. Din randul acestora retinem atentia doar asupra vestigiilor arheologice, monumentelor istorice si de arta, evenimentele cultural artisice, traditiile popolare, constructiile tehno economice,etc. Astfel vestigiile arheologice pe care le poseda Romania sunt numeroase, diverse si de mare valoare istorica. Pt turism cele mai importante sunt: 1.a) cetatile grecesti de pe tarmul Marii Negre( Histria, Tomis , Callatis) datand din sec VII-VI inainte de Hristos b) cetatile dacice din muntii Orastiei (Gradistea Muncelului, Costesti, si Sarmisegetusa) c)cetatile (castrele romane de la Drobeta, Potaisa sau Turda, Apullum- Alba Iulia, Napoca) d)cetatile medievale din epoca timpurie sec XI-XII (Biharia Severin) si din epoca moderna sec XIX-XX (Neamt, Suceava, Sighisoara, Targoviste, Bucurestiul vechi) 2.monumente istorice de arta si arhitectura carcterizata prin varietate si originalitate datand din diferite perioade istorice:

a)manastirile pictate in fresca din Bucovina sec XV-XVI (Voronet, Humor, Sucevita, Moldovita si Arbore) b)bisericile din lemn din Maramures sec XVIII Bogdan Voda, Surtesti, Calinesti c)biserici si cetati taranesti fortificate din Transilvania( Rasinari, Biertan) si Oltenia( Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneti, Cula Poienaru din Almaj) d)castele si palatele: Bran, Mogosoaia,Peles-Sinaia, Cotroceni-Bucuresti, Ghica, etc. e)edificii religioase, monumente si statui; Trei Ierarhi din Iasi, Catedrala RomanoCatolica din Alba Iuila, Biserica Neagra din Brasov, Biserica Curtea de Arges, Arcul de Triumf din Bucuresti, Ansamblul Sculptural a lui Brancusi dinTg. Jiu, Mausoleul de la Marasesti, statuia lui Ovidiu din Ct, ale lui Stefan cel Mare din Iasi, Suceava,PiatraNeamt, Bacau, Vaslui si Podu Inalt) 3.institutiile si evenimentele cultural artistice care isi au sediul sau se desfasoara in principalele localitati ale tarii si care sunt in acelasi timp si obiective de atractie turistica: a)edificiile unor institutii culturale; Ateneul Roman, operele din Bucuresti, Tm, Cj, teatrele national din Bucuresti, Is, Cj, Palatul Culturii din Is si cel din Tg Mures, bibliotecile din Oradea, Alba si Is. b)reteaua de muzee si case memoriale care sunt in nr de peste 450 in Romania de diferite profile: stiintele naturii, istoria tehnicii, si a stiintei, istoric etnografic, istoria culturii, artei, la care se adauga circa 1000 de case memoriale de interes local, national, si international. 1834- muzeul de stiinte din Is primul din Romania 1915-Bojdeuca lui Creanga-Is prima casa memoriala din tara c)evenimentele culturale detipul festivalurilor muzicale (George Enescu, Mamaia, Cerbul de aur, etc; ale filmului, teatrelor, targuri, serbari(a muntelui, a zapezii) 4.arta si traditia popolara prin originalitate, specific, bogatie si varietate atrage un nr mare de turisti. a)arhitectura si tehnica populara(case, porti, edificii religioase) mori, tehnci utilizate de prelucrarea lemnului(impletituri), tesaturi, pictura pe sticla,etc. b)creatia artistica reprezentata prin productia mestesugareasca, de artizanat,port, dans. -ceramica; Horezu, Oboca in Olt, Marginea in Sv, etc -port popular; Maramures, Bucovina, Hunedoara -serbari populare, targuri si festivaluri; Targul de fete de pe muntele Gaina 5.obiective economice cum ar fi amenajarile hidroenergetice, baraje, lacuri de acumulare, centrale hidroelectrice pe canale de navigatie cu ecluze, drumuri, poduri, viaducte, porturi. 6.localitati urbane si rurale care prin pitorescul cadrului natural sau prin frumusetea caselor devin atractive. Pe total, in tara nr obiectivelor antropice de atractie turistica se ridica la: -511 monumente si ansambluri de arhitectura(35 de cetati, 5 ansambluri si foste curti domnesti, 22 biserici fortificate, 27 castele, conace si palate, 70 cladiri civile urbane, 81 de biserici din lemn, manastiri, 15obiective de arhitectura populara, 7ansambluri traditionale rurale 144 munumente si situri arheologice.

S-ar putea să vă placă și