da 0 opera ord.ginala 9i stranie, considerata de uniii comentatori ca anticipind atmosfera romanelor lui Kafka. ~~ecul ?e ;-ecept::,re a par,?

dieii lui Caragiale se poate exphca pron. ImpreJu~area ca dramaturgul a fost prea repede ~on?,tLentde liipsa de productivitate reala a unor nor:n: ~a.ca a inCiercat discreditarea unui gen de literat~ra, ;namte ca acesta sa-9i fi epuizat publicul. Mai tir~u, cmd o. ~eceptare co~ecta ar fi fost cu putinta, modelele parodlel au fost Ultate, caci in sis'bemul lecturilor populare, locul foliletonului sentimental a fost luat dp romanul politist sau de science fiction.
"...de!?i imprejurarile in can se ivesc intimPJ~ rile se deosebesc intotdeauna, intimplariJe nu sunt de atitea nenumarate felun cum IIli s-arparea nOlla, muritoriJor." --..J

Pornind de la v,irsta la care Moliere a COUTIpUS Pretioasele ridicole, Voltaire stabilea in 1739, pentru toti dramaturgii, "regula" celor 34 de ani: "Moliere avoit alons t!r,ente-quaitJre ans, c'est l'age ou Corneille fit Ie Cid; il est bien difficile de reussir avant cet age dans Ie genre dramatique, qui exige la 'Connoissance du monde & du coellr humain." 141 La mai putin de 27 de ani, Caragiale ne ofera prima sa capodopera dramaturgica, 0 noapte furtunoasa, urmata la intervale relativ scurte de celelalte trei mari comedii, Conul Leonida faPa cu Reactiunea, 0 scrisoare pierduta l?i D-ale Carnavalului. Inainte de a implini 34 de ani, intre 1879 l?i 1885, Caragiale se tConsacra aproape in exclusivitate teatrului, infirmind regula lui Voltaire si realizind un numar de comedii care au dimas pina astazi cele mai importante din intreaga literatura romana, de1?iin proza sau in poezie s-au produs atitea

modificari de gust ~i atitea opere noi au reu~it sa se ridice 'la inaltimea celor vechi sau chiar sa Ie intreaca. De aceea, 'este surprinzator sa constatam astazi diilcultatea cu care dramaturgul s-a impus ~i violenta cntica cu care au fost intimpinate piesele sale. Fire~te, bigotii i-au privit intotdeauna cu suspiciune pe autorii de comedii ~i spiritelor critice nu Ii s-a rezervat niciodata 0 viata prea u~oara. Dupa cum se ~tie, lui Moliere i s-au repro~at obscenitatea, tonul grosolan, jocurile de cuvinte considerate licentioase, plagiatul din Rabelais ~i din Don Quijote, lipsa de respect fata de iJiserica ~i fata de marchizi ~i chiar apariHorul sau, Boileau, ar fi dorit ca inspiratia dramaturgului sa ocoleasca zonele prea populare ale comicului. Printre marii sai detractori s-au numarat Bossuet ~i Rousseau, ultimul intr-o scrisoare celebra catre d' Alembert, in care este condamnat teatruJ in genere o$iMoliere in SiP>eaiaJ1, pentru ca piesele sale ar fi fost 0 ~coala a viciilor ~i a obiceiurilor proaste. Dupa reprezentatia lui Tartuffe, un preot a cerut intr-un pamflet arderea autorului pe rug sau macar aplicarea unei pedepse publice, iar in Dosarul Moliere, Leon Thoorens citeaza din bro~ura unui Sieur de Rochemont citeva fraze in care regasim intregul repertoriu de obstructii al spiritelor obtuze din toate timpurile: "August a trimis la moarte un bufon care a facut glume pe seama lui Jupiter $i a intierzis femeilor sa asiste la comedii mult mai modeste decit cele ale lui Moliere. Teodosie a dat pra1da fiiareilor ni:;;te farsori care au luat in deridere ceremoniile noastre ; ~i cu toate acestea, nu erau nici pe departe pe potriva vehementei lui Moliere ~i ar fi greu sa mai existe 0 ,crima oe sa poata fi a'diiJugata1a ace-lea de care este plina piesa sa." 142

de .~espect. decit Caragiale, cu ocazia primelor reprezent,atll ale pleselor sale. In 1879, cind s-a jucat 0 noapte jurtunoasa, d~am~turgului i s-a repro~at faptul ca se a?ate de la drlrectl1ainaugura1a de tlraducerea Romei invmse, care sugera 0 cariera de scriitor ortodox, ~i ea se intoaroe la glumele ,w;;ooredin Claponul : _ . ."Marturisesc ca ~i-~ c:'lm ru~ine sa povestesc alcl asemen~a l~crur:. E!l'bme, eram 0 mie de persoane aseara, barbati, femei, baieti, fete chiar, care as:cu11Jau cu rW;;ine d'e0VoJ/tJa,reaaoes1Jor simtimente .inaHe, prezint'ate in stilut ct;noscut al Claponuluz.

Oare acestea sunt moravurile ce trebuie infati~~te . ~nui pUb1ic pe 0 s:cena care rasuna inca de gmdlr!l~ marete ale Romei invinse ? [...] OrIeme se va mka ca acela chia'r, care a scris f~u~oas~l~ ver:uri din Roma invinsa, a consimtit \ Sa-$l mmJeasca pana, umeda inca de lacramele ves~alei jertfita ce,lei mai sinte sUiPerstitiuni oins,t'ea natlOnala, amorul patriei. [...] ., [...]. p!e~a de aseara este 0 incercare nenolroeita a .unUl tmar ~are aratase in traducerea Romei invmse un adevarat talent de scriitor [...]." 1li3 Chiar in ip?teza. ~a toate alceste observatii au fost formulate cu IpOCl'aZle,de un oritic care nemaiaflin~u-s~e i!l relatii. b:m~cu dTamaturgruil, a pu~ reauJa-vointa m~mtea. o~ca~Ul~ aIt sentiment, este pentru prima data Ol!1'~d:s~mctla .mtre .stillwl ,,~na1t" ~i sti~ul "umil" pste uti~zata ImpotrlViUlUl Caraglale ~i dnd i Se T,eproJeaza f,~Ptul. ca a i?1?el3Jt? anumita a1?,teptare, "eobormdu-se. la. mvelul hteratuI'll umoristice din Claponul. ,. Dar. O~lC~lacea ~ai categorica s-a referit la preLll:sa lIps~ de mo~aht~t~ a eomediilor lui Caragiale, pH.ne de mco:noratl ncuvl, de amanti fara scrupule ~i ;h~ar de femel eu moravuri u~oare, ca Didina Mazu sail JV[ltaBaston, despre care n-ar fli!trebuit sa se vorbeasca p: scena Teatrului National, ci in bilciurile de la margm~a .ora~ului. Din acest punct de vedere, atacurile cele mal vlOlente au foot indJrep1Jateimpotriva Noptii furtuv

In plus, fiind vorba de litiratura, VOl'exista intotdeauna spirite ing'llste care sa conteste V1aJorNe adeva.rate, luind sucoesul altora drept propriul lor insucces. $i totu~i, la noi nu exista nici un aIotmare scriitor care sa fi oost _ lntimpinat cu mai multa neinyelegere ~i mai pupna lipsa

noase ~i a comediei D-ale Carnavalul~i, in c.are .c~iti.c~~ .refuzat sa vacHi altceva decit imorahtate ~l trlvlalltati. In 1879, chiar Slavici, colegul de la Timpul al lui Caraglale, ~i-a manifestat intransigenta fatii de imJralitatea personajelor din Noaptea furtunoasa, fatii de reactia de aprobare a puiblicului, ila reprezenrta.rea pe scenii a .acestor imoralitati ~i fatii de unele "parti mai indraznete", pentru care a recomandat ,,$tergerea" 144. Tipicii pentru atmosfera de dupii spectacolele din 1885, cu D-ale Carnavalului, este "cronica" teatralii din ziarul liberal al Iud 1. C. Fundescu, Telegraphul, la care tiniirul Caragiale a colaJbora.~ in 1873/1874, ~i care reproduce cu evidentii satdsbctie din principalele cronici negative ale momentului, pentru a da iluzia un.ei zdrobitoare unanimitiiti : "D-ale Carnavalului, nOUa come:die in trei acte a d-lui 1. L. Catragiali, a faicut in oeile doua reprezentatii ce au avut loe pinii acum, un fiasco complect: Niciodatii, pe 0 scenii din Romania, 0 piesa n-a fost primita cu mai mare indignare - dar, ce e drept, nimeni nu indriiznise pin a acum sa prezinte publicului 0 asemenea productie. AUt de rw;;inoasa a fost ciiderea nenorocitei piese, incH orice criticii din partea noastra n-ar avea loc, ciici e greu de lovit 0 pHismuire care a fost fluierata cu atita nemila de spectatorii lojelor ~i ai primelor staluri. ComHetuil telartral e in adevi'ur nenror'ocit in alegerile sale, in premiiirile pe care Ie face. Deuniizi -eiizu cu destul succes drama nationalii : Fata de la Cozia [de luliu 1. Ro~ca] ; astiizi premiata - eu 1500 de lei - comedie D-ale Camavalului, a cazut cu 0 stralucire mai mare decit a luminei electrice introdusii de curind la Teatrul National. Nu ne miriim decit de un singur lucru (~i C.OD-stamm in aceasta nedreptatea publicului nostru) cum a putut suferi celelalte hapuri, nici mai bune nici mai rele decH D-ale Carnavalului: 0 noapte

!urtunoasii ~i 0 serisoare pierdutii? Trebuia sa fie lllldulgent pioii la sflr~it - sau sa nu fie deloc. Se v~d: ca ~i ,in cestiunile artistice, gindul eel bun nU-l vme romanului decit la urma de tot. Dar ... am spus cii nu ne place sa lovim in cei eazuti jos. Fiind insa datori a da cititorilor 0 ideie despre ceea ce e n~ua comeclie reprezintata de trupa de, l~ ~eatrul Napional, credem de cuviinta a cita opmlU:~llleco.nfratIlor no~tl'i asupra acestei piramidale ~l archlObscene produceri literare. Aseara, scrie Natiunea, piesa d-lui 1. L. Carag,1ale, D-ale Carnavalului a dlzut intr-un chip zdrobitor. Cu tot numele simpatic al autorului, publicul a fost am de indignat, incH in actul al III-lea a fluierat. Autorul a fost scos la sflqit, de catre publicul g.aleriei, in mijlocuil sisiiilUri!lorgenera1e ~i a muato[' fluieriituri. , Comitetul caire a premiat aceasta piesa au 1.500 lel, a dovedit inca 0 data nepriceperea sa. Aseara, zice Romania, s-a reprezintat, la Tea~ru.l Nat~onal, cea de a treia piesa a d-lui Carageali mtltulata : D-ale Carnavalului. P: ~t .au fost 1ll1sade mari laude'le din ajun, pe atlt ~l flascul a fost mai eomplect. o viata de barbierie, eu scoateri de masele eu natal ~i eu scenele cele mai destrabalate ale fe~eilor de mahalale, a fost adusa pe scena Teatrului National. Scrisa intr-o limba stricatii cu toate banalitatile ?i absurditatile 'de pe la bariere, noua piesa nlUare nici un scap, dar absolut niCiiunul. . Se face oareCaire chef la spectaoolul ei de catre publicul din inaltimea galeriei, insa, ea ~r avea 0 reu~~ta mai mare, ~i mai sigura la margine1e ora,?~11U1, nu pe scena Teatrului National, unde se pretmde a se face 0 ~coala. Ne ffiiiram cum a putut comi,te,tuiJ. TeatJI1uiuisa pl1orr:ieze0 asemenea piesa.

Sa acceptam ca intre 1879 ~i 1885 mOTavurile au fast mult mai putin ingaduitoare decit astazi, femeile mai ru~inoase" ~i caracterul barbatiJor mai rezolut, de~i i~ compara tie cu "licentele" lui Caragiale, unele din olumele comediilor mai vchi ale lui Alecsandri au avut ~n inteles ~i mai "neru~inat". Sa admitem ~i faptul (valabil mai ales in cazul Noptii furtunoase, un de prima vet'siune a piesei, cu incendilUl de la cherestigerie ~i 'cu un-ele replici mai tad s-a pierdut) ca ne aflam in situatia de a compara texte ulterioare, cu impresiile cfonicarilor de la prerrriera. Importanta va fi fost ~i nuanta de joc a Rctorilor sau regia, care astazi ne scapa aproape in intregime. Din diversele cronici pe care Ie cunoa~tem mai putem doar reconstitui ca "modul cum [ado~'ul Julian] pronunta vorbarezon facu sa se zguduie sala de aplauze", ca Veta aparea la un moment da~ cam rava~ita sau ca scena finala a patului, cu legatura de git a lui Romania libera, organul salonului-uzina in care Chiriac, a provo cat impotrivirile cele mai inver~unate. se fabrica aceste produceri, constata numai ca D-ale eu toate acestea, reactia negativa a celor mai multi croCarnavalnlui n-a avut atita SiUOCes ca celelalte conicati este prea exagerata, ca sa nu banuim ca alaturi medii ale d-Iui Caragiaili; - da'r acest atita din e tema a~;;a-zisei :imoralitati, ceea ce a suparat mai mult partea organu'Lui Junimii e mai elocinte deom tot a fos1)cea de-a doua tema, de nabura politica. E aproape ce s-ar putea ziJCe ill prrirvitll,ta :piI"alffi~d:ail.ei pI"Oiduoeri. ~'igur ca daca s-ar fi abtinut sa faca aluzii politice, sa Se vede, in sflr~it, ca nic:i la noi urciorul nu I 'lda de Constltu1;iiade la 1866, de 11 februarie, de statua merge de multe ori la apa !"145 Ubertatii din Ploi,e~ti, de gaI'1da oetateneasca a partirlului liberal sau de Vocea Patriotului Nationale, 9.1s-ar fi rezumat la legatura de glt a lui Chiriac sau la esca!n felul acesta, de~i ne aflam pentru prima data in padele amoroase ale lui Rica, dramaturgul n-ar fi intimfata unui repertoriu coerent de piese originale, plasate pinat atlta rezistenta ~i n-ar fi fost declarat imoral. Caci in raport cu teatrul precursorilor in aceea~i sibuatie in ceea ce supara cu adeviirat nu este dezvaluirea imoracare se gaseau poeziile lui Errrinescu fata de poezia postpa:~QPtistasau fata de paezia lui AllecsaIljdlri, in periooda litatii prhnate, imprej]lrm:.ea ca Veta i9i in~aUi baxhartul in care au fost scrise, in jurul comediilor lui Caragiale a sau ca Jupin Dumitra'che vorbe~te urH despre "bagafost intretinuta in chip sistematic 0 atmosfera de scanbontul" de la Iuni'on, ci dezvaluirea imoralitatii din viata dal ~i de contestare, careia autorul putea sa-i faca cu publica, faptul ca alegerHe pot fi cu u:~;urlnta masluite, gI"'U fata ~i care a aVIUt ca reZJUiltat imtirrnidarea pUlbltcuea partidul din Scrisoarea pierdutii este totuna cu Zoe, lui, scoaterea pieselor din repertoriul Teatrului Na1Jional eu Trahanache ~i cu feciorul lor care studiaza la fa~u~~i reprezentarea lor pe celelalte scene din Bucure~ti sau tate, ca privilegiile ~i furtul din bugetul une~ .c<:l~cb~ldin tara. tati au devenit moduri prin care cei putermcl l~l rasSa fi fost oare numai "imoralitatea" raspunzatoare platesc subalternii zelo~i in exercitiul functiun:ii sau ca pentru asprimea acestui 1jratament ? indivizii pot fi cu u~urinta manevrati ~i facu~i sa se in<:hine obedienti in fat a ziarelor ~i a tuturor celorlalte

Comitetul teatil-'elor - zice organul social-democratic Drepturile omulu'i, unul din admiratorii cei mm intuzia~ti ai d-lui Caragiali - nu lasa sa-i scape nici 0 ocaziune pentru a-~i dovedi incapacitatea. AsHel, piesa d-lui Caralgiaii D-ale Carnavalului, premiata de onor. comLtet cu 1500 lei, ~i r:eprezintata aseara pe scena Teatrului National, a facut un fiasco complectl. Piesa a fost fluierata. Cu toate acestea publicul, care tine mult ca pentru un leu sau doi sa vada ~i pe autor, a strigat pe autor, care a ie~it. Drept sa spunem, nu se a~teptase la 0 a~a cadere. D. Negruzzi se poate consola acum, did este in buna companie.

instrumente ale indoctrinarii politice. De cele mai multe o:-i,-aparent~le rew;;esc sa ne in~ele. Dar cine se preface ca dore:;;tesa asaneze moravurile private, interzicind utilizarea unor cuvinte sau expresii pe motiv ca ar fi triviale, urma1'e:;;te de fapt sa-i intimideze pe oameni din pur:-ct de ,vedere s?cial, obligindu-i sa gindeasca i?i sa a~tlO~eze l~tr-un smgur fel. Mai mult, in_ toate timpunle 1morahtatea celor puteTnici a avut pretentia sa fie luata drept moralitate, iar oei care au indJraznit sa s,e iml?otr~veasca acestor pn:~teiitii au fost declarati imoraIl. Dm acest punct de vedere, "lipsa de moralitate" a lui Caragiale seamana foa:rte mult cu "imoralitatea" celor'lalti mari autod de satire si comedii Moliere Swift yoltair-e. Toti, au avut curajul' sa ginidle~scaaJ.tf~i :;;i l~nore ylbuunl:, expunindu-se unoI' primejdii care alll r~mas 1illesenta acelea~i: pers'ecutia disoreta sau fatisa plerderea privil-egiilor sociale :;;imatlriale controlul' vel' al ideilor ~i al operelor literare :;;i,nU'de putine ori, punerea lor sub semnul interdictiei. ~ I,n 1885, diif~consi~erente tactice, Maiorescu a negat ca hteratura. 1m Cara~l~le ar avea vreo legatura cu politzea de partzd. Cu pohtlca de partid poate ca nu dar cu politica in genere, cu siguranta, a:;;aincit ar fi ~ e,roare sa ignoram acest aspect central al intregii sa,le literatmi. Dupa premiera 1,,Toptii furtunoase, auOOirlUJ a fast acuZJat ca lu<::reaza "sub influenta nouei directiuni din Ia,?i, trans~ terata actualmente la redactiunea unui oarecare ziar ultra reaetionar din Bueure~ti" 146, TimpuI, iar in 1884 dupa rep~ezentar~a Scrisorii pierdute, Telegraphul i-a re~ ~~'o:;;at1m Caraglale ca amesteca politica in literatura, dmtr-o perspectiva neclara, fara a lua parte hotarita unui anumit partid :

mu~ci'it'oarele sale stigmatizarri ? AJcest'ae un defect cari intuneca limpeziciunea pI'oduotiunei sale."147 Chiar Gherea ~i-a exprimat regretul di dramaturgul ilustreaza in literatura sa idci conservatoare :;;ica persifleaza, in D-ale Carnavalului, unele idei democratice, pe care Ie pune fara rost in gura Mitei Baston. Dar lucrurile nu s-au oprit la aspectul obiectiilor teoretice sau la ipocrizia aparatorilor moralei publice, cad autorul a fost amenintat cu bataia, iar camerelor r;;iguvernului (liberal) li s-a recomandat, pe considerente patriotice, sa nu mai acorde subv,entii Teatrului National: "Suntem siguri ca Guvernul r;;iCamerile au prea mult patriotism pentru ca sa nu acorde mijloace de subzisten~a unui theatru ce ar continua a debita asemenea productiuni de morala, nimicirea unei astfel de scene fUnd in avantajul Societatei." 148 A "nimici" ceea ce nu-ti convine, a-ti reduoe adversarii la tacere sub pretext ca sint imorali atunci clnd vorbesc despre imoralitatea din j.urul lor, iata 0 reactie car~ seamana cu furia bigotHor de pe vremea im!paTiatului Teodosie sau a lui Molie;re r;;icare aTata ca "de$i imprejuriirile in cari se ivesc intimplarile se deosebesc intotdeauna, intimpliirile nu sunt de atUea nenumarate feluri cum ni s-ar piirea noua, muritorilor." 149 In Orthonerozia 1m Ha:sdeu, un personaj el1lumera limbile stra1ne pe carre le-ar cunoa~te protejatul sau, realizind, ~p.re hazul specDato:rHor,0 ser,ie lunga, prin repetarea acelora:;;i elemente, dupa reteta clasica a "soeotelii incarcate". Dar episodul steagurilor din Serisoarea rierdutii, foal'te asemanator cu ceea ce se petrecuse in realitate, cu ocazia vU.ziteila Bucuresti a tarului Alexandru, in timpul primariatului lui C: A. Rosetti 150, este Un caZ tip'ic de m'ane,vrare fr'auduloasa a unoI' fonduri publice destinate propagandei, iar in 1879, toaUi lumea stia ca garda civicii, ridiculizata de Caragiale in Noaptea furtunoasii, devenise un instrument de manipulare electorala ~i de intimidare politica a opozitiei. VizinJdu-i pe

si

;e~

"E vie in tot $,iridem mult in comedia 0 scrisoar~ pierclutii, a d-lui Oaragicllii,dar plingem intentmnea ascun.s~ ~ aut~rulu~ ~-a glorifiea coteriele :;;i d~a face polltlca vemnoasa m operele sale literare. $1 daca 0 face, de ce nu 0 face f,ranc lea[? si de ce v,... .. " a:u?c~, I?, cl~t:rul cu care i~i imparte patimile, far a :;;1[' :;;1 hota!rl're, dnd intr-o parte cind inrtr-alta,

conservatori, N. T. Ora$anu exprimase in felul sau pitoresc aceasta convingere inca din anul 1875, intr-un Dictionar politic ("Garda e un corp de oameni armati tot de natiune, / Ce pinde$te pe tiranul cel curea intent iune. / Garda civicii e trupii de cetateni din o;'a$, / Condusa de -capi de bande, $i de ex-pu$caria$i. / Caci aZtmintreli ce s-ar face un guvern cum avem noi, / Dacii n-ar pune in gardii comandanti p-ai lor ciocoi?" 151), iar la lI1JOeputul anului 1879, priniCipalele zi_are cotidiene din capitala, Binele public, Riizboiul, Telegraphul, polemizau cu aprindere in legatura cu eonduita membrilor ordinari ai acestei orga!l1izatii!ji eu abuzul de arutoritate al unora dintre liderii ei : "Garda ora~eneasca, spre a constitui un element al puterii arrnate, spre a putea servi intr-un moment dat ca apariHor al ora~elor in contra unui pericul eventual, ar trebui inainte de toate, sa fie patrunsa de spiritul de disaiplina, apoi sa fie in stare d-a rninui arm a ce i s-a incredintat, in fine a i se da mai rnulta importanta ~i mai mare atentiune din partea puterilor constituite. Daca s-ar obiecta ca, la caz de trebuinta, corpW.rile de ga-tda VOl' fi gata a-~i face datoria, yom raspunde ca nimeni nu e-n stare a asicura ca majoritatea gardi~tilor pot incarca armele ~i ~tiu ~coala de soldat sau de companie. In toate ocaziunile vedem, la parade ca gardi$tii nu sunt in stare sa tuna arma pe umar, ca ofiterii nu pot sa comande nimic, ca nu~i cunosc nici chiar 10curile inaintea trupei, incH au ajuns a da motive de distTactie ofiterilor ~i soldatilor din arman. [...) Sa nu se parod:ieZ legea, numiiUdu~e ca ~efi superiori persoane care niei nu se pricep la comanda, niei nu pot sa administreze. Legiunile gardei sunt organizate azi nu pentru servici de garda, cj pentru servici de aleger1," 152 Tot in legatura cu garda civica, in 1883, corespondentuJ. din BuoureJ;iti all revistei Familia, Luliu 1. Ro~, i$i amintea de incidentele de la premiera Noptii furtunoase,

conferind deplina credibilitate amintiriloJ:' de mai tirziu ale adodlor Aristizza Romanescu ~i Constantin NottaJ:'a: "Mi-aduc aminte ca, acum patru ani, in seara cind aceasta piesa s-a dat pentru intiia oara la Teatrul National, sala era plina: cu virf ~i indesata, d.ad ne putem ,exprima astfel. eu trei zi!le nainte nu S mai gasea !llici un bilet. Pentru ca autoiful facea parte dintr,e seriitorii Timpului, 01'ganul partidului zis al Albilor, al conservatorilor, $i pentru ca se raspindise yorba ca pies a lovea in institutiunea gardei ceta-tene!?ti, cllprinzind ~i mai muIte neplacute aluziuni la guvernanti, toti cetatenii gardi~ti: bacani, circiumari, chiristigii ~.a., toti de la capitani in sus, el'atu in par de flata, gata sa strige scandal. o$i albiac0l1tinase 'cobor-i ~i 0 ploaie de ~uieraturi inrcepu; dial' ail-1Ja de aplaU':oe'i <raspunse ~i seara se termina in mij10!0UIl ac.srteiinJdioite manif,estatiiUn1,Intelegetu ca aceasta, in loc d-a face sa cada piesa, 'i mari ~i mai mult popularitatea :;;i croar din aceea seara biletele el'au toate vindute :;;i pentru a doua reprezentatiune. o$iatunci succesul piesei a fost desaviqit. Dar cind fu a se juca pentru a treia oara, ea se inte~zi.se din P0:riUllrCa venita de S'Us,ca fiind imorala ~i ca lovind in institutiunile tari1, Asta insa n-a impiedicat-o de a se juca. aiurea, pe alte scene, asupracaro.l'a guvel'nul n-avea nici 0 influenta, ele nefiind subventionate de stat - ~i totdeauna cu succes." 153 Caragiale insu!ji s-a mirndrirt Cll faptul de a fi fost singunul autor roman fluierat de opozitie ~i amenintat eu bataia, iar 0 nota din Timpul intal'e:;;te presupunerea ca Noaptea furtunoasii a fost scoasa de pe afi~ din motive politi-ceo Aproape acela~i lucru s-a intimplat ~ase ani tnai tirrziu cu piesa D-ale Carnavalului, inlocuita la a treia t"eprezentatie ou drama lui V. Alecsandri, Ovidiu. In 1879 i s-a mai repro~at dramaturgului, pentru priIna data, :;;i faptul ca, ocupindu-se de defectele trecatoare ale oarnenilor, ~i nu de cele eterne, risca sa realiIzeze 0 opera fara viata lunga, idee care, durpa .cum !jtim, \ 123

ocupa un loc oentral in argumentatia rilor lui Caragiale :

tuturor

detracto_

acea vreme, a sprijinului pe care Ludovic al XIVlea n acorda literatilor sau a luptelor lui Moliere impotriva Tartiuffilor epocii sale." 155 Acela~i Iucru I-a sustinut mai tirziu 9i Tudor Vianu, Istoria literaturii romiine moderne : "Nu va fi posibil sa se scrie istoria sociala a veacului nostru al XIX-lea fara 0 continua referinta la opera lui Caragiale." 156 Chiar Paul Zarifopol, pentru care esential era principiul deosebidi clintre caracterul estetic ~i cel documental" aJ unui text, a vmbit despre "relativitartea ilstorica" a lirteI\aturii ,lui Carragiale, utilizind argumen.te foame asemanartoare cu acelea ,ale .criticilor sociologi : "Pentru filologii viitorului depa'I'otat,dnd se VOl" sUi, du,pa cum le e meseria, sa inchipuie, in scheme ~i fantasme fmgmentare, ceea ce t:raim noi astazi 9i am trailt ieri ~i da:unazi, consemnarea gindirii 9i simtirii noastre, aaceS'tora care am fost conitimpo,rani ma,turi ai lui Caragiale 9i suntem 9i ,ai gooeroatiHor tinere de oa\fe opera lui incepe acum a se Indepa~ta, va fi un matelI'ial oe, m1ai adinc poate dedrt oricare altul, va lumina !,>iva colora vJziunea lor istorica despre vremile noastre. "157 In comparatie eu celelaI.te exemple pe oare le-,am discutat, tipul acesta de lectura rIPrezinta un caz in~ v,ers de "triidare creatoare", dnd un texrt aQ"tisrtksau literal" este conside.rat ca document social !,>i isitoric. Dar teatrul lui Car,agiale continua sa ne vorbeasca in primul rind ca text artistic, chi'ar daca, privit dinrtr-o altil perspectiva, el poate functJiona I~ilCa document. Sa examinam de ace.ea unul din ca2Jurile cele mai dar,e, aoell'a al giirzii civice din N oaptea furtunoasii. Dupa cum se ~tie, garda civicii sau cetiiteneascii s-a constituit ca institutie paramili'tara in anul 1848, penrtru

"Autorul.avut-a suprema fericire a ride ~i biciui un cus~r dm acelea, care sunt inerente nature' uma~e m toate 10c1:lrile~i in toate timpurile ? Co: edla sea va contmea tipuri ~i va desfiHa con~nuu pe? cel ce prive~tl.eintr-insa defectele ce poate ~l el are. Ea va devem, pentru gloria autorului sau ca multe din comediele nemuritorului Moliere u~ mO~1Umentum aeTe peTennium [sic). BiOiue~te' nu~ n:a} defecte trecatoare, ridiculele efemere? Ea va fl mte~e~sa, gustata, aplaudata, cit acele defecte ~i acele l"1dlCule VOl" subzista. (...) Ultimului fel de comedii apartine ~'i aceasta de care vorbim." 1M

n:

[n

C!.r, fa~~inan~ est: t?cm~i faptul ca de~i este plin de a~uz~lpohtIce ~l de mtImplari scoase din realitatea imedIa!a: teatrul lui Caragiale continua sa ne vorbeasdi ~i a~tAazl,cu aproape acelea~i elemente eu care a facut-o ~l m trecut. Cum se explica lucrul acesta ? ~ire~te, literatura a putut fi considerata in toate timpunl~ ca.o sur.sa importanta de cunoa~tere a moravurilo~ ~l chia~ a lstor~e.i unor epoci mai indepartate. Cind ~lOnysos, trranul Slracusei, a vrut sa cunoasca obiceiunle, ca:acte~ul ~i organizarea poporului atenian, prietenul sau,. fllozof~l Platon, i-a recomandat ca principal iz~vorde mformatle comediile lui Aristofan. La noi l,egatu~a p~ofunda dint~e literatura lui Caragiale ~i polltidi ~u ~stone~.a fost evidentiata chiar de primii ei cercetaton, Ibrarleanu sau Horia Petra-Petrescu:
."Scrier?e. ~ui Oalrag;iale slnt strins legate de i8tona Romamel. De aceea nu este posibil sa scrii despre curs':ll ?ezv?ltarii lor fara a lua in consideratie trecutul ~l slt~atla actuala a poporului roman, dupa cum nu pot fl mtJelese comediile 1ui Moliere, tara cunoa~terea hotelului Rambouillet, a pretiozitatii din

a sprijini revolrutia noastra burghezo-democratiiCa. Ea a f09t ;r,eorganizata loficia!l~n anu:l ,1866, Idupa modelul gaTzillor dvke infiintate de francezi in tiIIliPulrevoluyiei din 1789 ~i, dupa .ce a jUlcat un J:'olpozitiv in primii ani de dupa inllilltuI1aIrea llUi Ouza 'li in timpul r,azboiu:lui de independenta din l'877-1878,ea a devenit un obielOt de disrputa intre adpa liheraltlor radicaliai lui C. A. Rosetti ~i adpa de dreapta, cQlI1dusade Ion C. Bratianu, fiind desfiintata in anul 1884, cu ocazia revizuirii Constituti1ei158. E de presupus ca vorbind de-spr,e aceas,ta orgianizatie in comedia 0 noapte furtunoasa, Caragiale seonta pe 0 ledU['a aneodotioCil~i pe satisfactia ,rea:la pe care 0 au intotdeauna cHitorii sau spec1Jaltoriiatunci dnd pot identifica in viata, intiIIliPlari ~i personaje dintr-un text fictionaL De alotfel aceasta tehnica a construotiei unui tex',t pe temeiul exiS'tentei unor informatii preaiabHe, in repecrtoriul de cuno~tinte generale ale unor cititmi/specta1tori, reprezinta in teatru un prooedeu foarlte vechi ~i exemplul oei mai clar care poate i invocat este acela al tragediilor antice ou subiect mi1tologic. Dar este evident ca introducerea institutiei garzii civice in comedia lui CaragiaIe ar,e 0 semnifilcayie car,e depa.~e~te apetitul realist al cititorHor ~i care trebuie cautata in text ~i in cimpul de r'elatii ficyi'on,ale oreat de acesta. Caci garda civica este prez,enta in comedie nu numai pentru istoria ei aneadobca ~i pentru faptul ca fieoare spectator putea sa J:'ecunoasca in ea 0 reaHtate foail'1tevie in 1879, dar mai ales pentru atitudinea UnoI'Jpemonaje prindpale, in rapocrt ,cu ,ea. ,Dad \'lom examina din acest punot de vedere ce se intimpla in N oaptea furtunoasa, Vlom observa ca tejghetarul ChiTiac intretJi,ne cu abi:Iitate La stapinul sa'll 0 adevarata psihloza miLitara, vorbind'll~i lSiistematicdesrpre exerciyii ~i ronrduri de noapte, sau despre Tache PantofaruI, impotriva caruia trebuie emis mandat de acres/tare, pentru ca nu vrea sa iasa la "izircit". Atunci cind este indernnat de Chiriac sa faca noaprtea toate pOiStudle, Jupin Dumit:rache poate fi loorwins Icaace-asta pretentie reprezinta 0 consecinta fireasca a zelJului militar 3'1

sruballternului sau 9i ail importantei aCQirda garzii :

JUpIN

pe care el insu9i

DUMITRACHE

Nene Nae auzisi cum imi ,poarta Chiriac Ideglrija ron:dului? Ei" i-e 'tot frica sa nu uilt regilemenrtru1. Are ambit baiatul ca sa fie compania noastra cev,a mai abiti~ din t~ate. Gindesti dumneata di mai primeam eu sa fiu capitan d~ca nu-I. alegea iP~el sergent? $tii cum a regulat compama? E pnma domnul'e, poci sa zic..." 159 Dar de apt, in timp ce Jupin DumHrache il9iexerdtta functia de comandanrt din convingere 9i ou oar'e.care mindde, pen:tru Chiriac garda esrte 0 forma car:e 9i-a pierdut de mul:t orice eontinut, un pretext eu 'aJuvorul caruia naivuJ so~ poate fi tinut ~parte de casa. Pentru ac.es:tedoua personaje, gardiae.s,te 0 notiune cu semnificatii diferite ~i cind vorbe9te despre postlUri, c'll excepyia lui Dumi,trache, toata lumea intelege la ce se ginde9te de fapt Chirilac. " Astazi s-ar putea sa ne sca,pe faptul ca T,ache Pantofal'lul era finul IUi Popa-Tacihe, oeleihrUJl agent eledo1'811 al partidului oonservator 9i pJ:'in urma,re om "de-al ciocoilor", care treh-uia adus la semJtime'll'tem,ai bune prin cit mai dese c.onvoca,ri la "izircit". De asemenea, putini sint cei oare mai 9'tiu ca Maiorescu sau Oaragia,l'e insu9i s-auaHalt in !pos'tura lui Tache P,antof'3'rul~i tau fost supus,i, cam in aceea9i perioada, unui tratament asemanator. Dar ati'tudinea diiferita a celolT doua personaje literaTe fata de acee,a9i insti,tuyie r,eprezinta in esenta 0 observati:e morala, care continua sa ne vo'rbeas~a ~i astazi, .c'aciin fo~d VOl'exista illitotdeauna 081meni care se VOl' devota unor aJctiuni, unoI' idei sa'll unoI' institutii si oameni caire se VOl'mUJ1tumisa prafite de pe urr'ma'ldr.' , La Caragiale, observatia realista elSte duiblata 'aproape intotdeauna de obserwatia adillJca a unui morHllist ca,re produce texlte ou oferta mu[tipla ~i de aceea obieotia facuta in legatura cu orizontul restrins al comediHor sa'le este lipsita de sens. In lTeaUtate,Ica ~i in cazul olasidsmu-:...J

lui francez, "miracolul" r'ealizat de come'dii[e lui Caragial'e eSiteacela de a fi oondUart un t'eartru rig1Uros~i prof'und, in ci'llda aparentelo,r de simpliibate, eu un public popular prin str'llctura majorHa'tii sale ~i, prin aceasita iubitor de reprezentatii 'Ouaspect dt mai oolorat. ' - In fine, dupa reprez.enta1itle din 1879-1,885 s-a mai facut repro~ul ca dram:aturgul se r~peta, luarind cu Un numar limirtJat de si:tuatii ~i de tipuri, fapt retinut ~i de Maior'escu in treacM, in st'lldil\.llsau din 1885, in formula "monotoniei figurilor infati$ate". De~i lasa imprI"'esiaca ,aJ'e un camcter tehnic ,;>ica, in felul aoesta, x;prima un ooevar ~iuu 0 oonstata,re sl\.libiectiva, observatia in legiitUira au repetiVia sau ou numarul limitat al si'tuaWlor 9i al tipurilor lui Oa1~agJ,ale este gratuita daca se pastreaza in afara un'lli sistem de referinta cit de dt ckcumscds. Caci teatrul (9i intr-o masUira ~~ mai mare comedia) presuprme un numar de exigente ~1 de conventii care limiteaza de la inc'erput dorinta de "oomplexi,1Jate" a oriticHor ~i face ca problema aceasta sa se puna in chip dif'erit pentru ,teatru sau ,pentru proza, iar in ca~ul teatrului, pentru tl'agedie, comedie sal\.lfar a. Oricit ar parea de curios, :ca J?i romanul politist sa'll povestea populara, comedia presupune un grad ridioat de conventionailit'alte, incit inventia este posibila aiai uumai in marginea unui sistem riguros de ster1eotipii. Orice s-ar intimpla pe pareurs intr-'lln roman politisrt, intr-un basm sau in.tr-ocomedie, orkite perirpetii ar i'nceroa sa schimbe existenta eroilor, in ,cele din urma mecanismele de gen trebuie sa functi'Oneze corect, 'crimina[ul trebuie sa ,fie prins, binele trebuie sa i,asa lnvingator asupra rauJiui ~i, in basm, ca J?iin ,comedie, eroii sint obliga~i sa se casatoreasca ~i sa fie feridti. In biologie sau in cibernetica, tendinta de refacere a unui echiEbru sa'll sistem temporal' pe,rtmbat poanta numele de homeostaza ~i rmii teoreticieni aplka prindpiul acesta ~i in cazul literaturHor de un anl\.lmit tip. In intelesUil ,aces,ta, ,un basm care sa inceapa ca poveste, pentru a se sf'ir.c:;;i ou moarrteta tmgica a personaj,elor principa1le nu e de oO!I1!ce,putd'ecit in g'l'llma ~i aoelal?i luaru se intimpla eu majo,ritatea comediillor care, in se-

, 1 XIX trehuiau sa inceapa 'printr-o expozitie .d~:a~ 1U co A' t" , u un '''umar prea mare de U Inca~.'ceae tunea c A 111tILg1 s~n se ineheie ~u una sau mai .murlte easa,tO'l'll,. In scena a S la 'a ultimuhii aet, in eare truJ}a de acton se prelnata speetatorilor au grand complet. ' _A zenHilI1dyorba .de un Sipe,etacolcare se desfa~oar~ l11tr-~~ . terv'al de timp relativ seurt ~i pe ~ suprafata. ~oen~ea Indusa exiO'entele genului se manifesta eu destUila Into e~:nta ')rin mp't'Ul ca numa,rUll pe~sonaj:lor, dee:m~~~ ~are ~ndica\ocul aetiunii, peripe'tiHe ~l numal'ul, de ll1'wg~ nu 1 ot depa~i anumi:te vallQri, fara s~ in,t~e 1111 con. 10 e~ ~uterea c1~concent'1~ar~a ISipeata'torl1:or~leu regulile ele mentare ale brmuluHs1mt , Pentru epocile in care teatr:ul a pa~curs un proces mai indehm,gat de iustitutionahzare, e~{lgen1)el~aceste~ se pot constitui intr-ul11 ,sistem de re~uh, pe cale d,ra~~l turgii se striliduiesc sa Ie respect.e ~1 aceSl.ta est~ oaxicelebru al clasidsmu'lui fl'ail1cez 1n car,e, l~n afm_a .e" gente10t tehnke ~i ale verosimiHltatii, funotlO'~.ea~a~1 ~n l1!umar de exigenve moral,e sau' de gust, A e~pI Imate pI1!1 notiu'l1ea debienseanc~s. Mai mult d~~1it111caZ'Uile~~l~ carui alt gen lii["a,r, 1'11cazul corr:e~le1 un cod ~, " A,tilni ou 0 norma' estetlca, penrt:,ru a hm1ta. se poa te In . - . eatorl60 din principiu, libert8ltea de mi~aare a. O~lcalru1o~ 'e' ' : L " ., vorbi despre numa'rul hm1tat de sl'tuatll ~1 de p:r~~~j:, despre repetiW ~i stereortiipii_,~upoateave~ sen:sdecit dad tie yom rapol1tJala eor:ventllle gen~l.Ul, 1_ contemporani; pre,cursori ~i, in cazul 111car.e urmaTlm. s.~ Hm pedeplin riguI'o~i, la intr,~gt.:l rep~rtonu d,e comed1~ . ~ """ele din Bueure~tl, 1111 ultlmul sfe'1t al seco Juoace pe Suo... " rpat'at lului XIX, adidi in perioada cu care po~te' 1 eom. Caragia:1:e. . Or, din punoc de vedere .~~c\ in .r:aport Aell ,totl ,~ntemporanii sau eu precurson~ sa'l ,l?lmal ~les 111 ,1 aport .c~ Alecsandri, care reduce oom1culla ,:n AS1~t~m .~e OgOZlt~l eXlagerate tarelapa1'te, vechilnou, bat~'l~:lltm:: t,. 0: a$enll provinciali sa'll la s'l1pralidtar_ea .vorblr'lJ stra:m~?I (~ro= cedeu ironizilt de Hasdel\.l inca chn 1863), ~<aIagl~le I e-:. lizeazi'l piesele oole mai complexe, pllnjnd. ",umarul ,ee~ ~~a'De de probieme dT'amatuIDgiJoe, stralUC1trezolvate ~l

'

."

r~u~ind sa conciliez'e pretenviHe publicului l'arcu ri :to_ n e 1m cOit1ven,ona: !Smul teat'l'a , ~ g , Cel mal sImp u argumen m avoa:rea complexiMHi' Yllese.lor sale, 11 ;eprezmitli numarul .rehiitlv mare a~ ei~ sona eIor P -fl" " eplsod1ce nelit101usep-e ali's l' d'lil In re ' care unele ...3 a" a 1a 0 d1stanta foarte mica in spa:iru '"n ' ,- d ~a~de oeul aetiunii, ca Tinca au care, in NoaPte~ urtu:,wasa, provoaca soandal "iit1 euHse" ~i 0 ameniit1ta pe ~lt.a ~u ,?10~1 de la baston ("Lasa, eoeoana! poate co. m01 $1 sa nu t1-0 ;fae !"), tn, No~ptea fu~tun,oasa, pe linga ceQe ~pte perso:1a 'e pr~r1U-z1se al~ ;r:ne!ll,mai ,~nt c1tati Tache PantofarJl car t' .' T e h nu v,rea b 1 so. 1asa }'a '"izircit" , " ma -sa'" , ca,re susl,Jne ca La~t e.,e ,0 nav de Jingoare, Popa Zabava de ]a Sfintul ~ ell~ ~l, Popa ,Tache, na!/IUIPantofa'rului, Ghita Tirca1n1t.oca,nul ~l pastramagiul Zite l' ',D' mea "'b"Ina.g1lU , 1l c u, b t ' y,.,.l ~rde, at e pe ~os numarul casei hti DumHr.ache provo~ e111 In re.aga mcurditura. '
'0l<1

;0.

i~iH~,o~eii esre situatia in cazul Scrisorii pierdute, undle , n, e ce e un!>prezece .personaje ~i de fecior mai ~~a~ n~gt.ts.tor~l evreu, ea-re a p1alti-tcele 44 de ~tea;guri ' ~ ':l~lnatle, ne.vasta lui Ghita ~i oei no.ua co ii ~1., T~chlta, Petcul'/ ~1 Zapiseseu, ca,re jOlaca stos in e~s~ U1. atavenou, sa,: r::opa P'~'ipid, ICaiTe ar,uncaohfibritul a:prtr:s pe fereastra, m ochii 'lui Pris1Janfl" , "~ "I' '-=, ~l mamnea ( batate ,de la d" asea, 1me spre sfk,~itul piesei dobitocul de ! pe ,~CRlfcl~1J1, peste care cooe politaiul in ex~rdtiul fUl1oti, tele} Uillil, eClorul ' au savaln, , al'de" la " facu:ltate an. lui T~-I..a~"-I.. dIU Hlc.,uue i ru' ,'Ul 1?or, l't~ti ("Ta_t1 o, u.nd~ 11,1 e moral, ~colo e eoptte, $1 0 sot1etate fara .pnnt1puri .", sa z'el a1'e' ") r, h S" ' a ea n.u e ' T' '" h' enahc e lnpeanu, electorul potential al taberel' nAntru c~ " "a~e. proees eu epit1'opia " " 1Ul ['a anac e't"::~. 1'icii bise, ' ,saptam1na vlltoare ... , mltl1lstrul care H poart-eehema m once moment pe Tipatescu la telegraf ~i doctorurl din 89tul ~l II-lea, caiTe 0 in~tiinteaza ,ne Zoe tot' ,1';' ca Pnstanda acMe t, ', it" , ,,111 Oluse 't" 'a casa 1m Cataveneu i-a facurt pe'l'ch eZI)e ~l I-a ,aresta1t. " , I:r: fi:r~e, in D-ale Carnavalul1i, in spa,teJe S!Cnise ffi19iCa ,splt0l"ul Frichinescu, din aobull r '" ' contab1litate c1ubla eu abonamentul de' f~ri~j~=l~~ , , .

VIU

piteri din, ora~, eu care se oonsu1ta laneu. Pal~ipon yentru a el\lJCid!a ca2'JU1, eoleguil de la per~tle a1 Catindiatului, ex:pert in tainele metodei lui Mattei, Ne[l'ea raneu, epi1iropu:lCatil!1datulJui,care s'UJPravegheaza de la Ploie~t~ cariera buau~e!1teana a nepotului ("Am aflat ca umblt prin eafenele $i pe la baluri; daca mai aflu astfel de chestii, nu-ti mai ,trimet ,nici un golog,an, viu sa-ti lungescw-echile ; ,te iau inapoi la pravalie, $i te pui la ,ip'itropie, magarule ..,") s'au servirtoarea Didinei, eare este interogata ca la po'litie de lal!1tou Pampon ~i drupa ce priU1e~te 0 pereche de palme f.aoe marturisiJri complete, In eiuda unui loe unie al aetiunii sau al unor modifidiri de decor foarte mid, Caragiale ,reUJ~e~te sa ,adinceasea soena nu numai prin numarUil mare de pel,sonaje e;pisodice, da,r ~i prin teichoscopie sau pTin naratiunea Tetrospectiva a un or martori .care ;au trecut printr-un &patiu p1asat in afara indntei de joe, gradina }union, a 1ui I. D. lonescu, unde se cUJnose Zita ~i Rica Vet1Jturiano, vastul l~birint d strazi din Dealul Spirii, prin deserierea carui.a dnamaturgul reu:!?e~te sa mUJte seena, aproape ea .i1tr-4lU roman, din sala Teatrului National de pe Calea Victoriei, la loou[ "adevaTat" a1 aetiunii, de piirt'irea Wi Ipingeseu ~i pravMia eu multi m~terii a madamei, de 1a care Spiridon cumpara Vocea Patriotului Nationale, in Noaptea furtunoasa, iar in SC'risoarea pier,duta loeuinta lui CataverlJeu din dosul Primariei, nnde se aduna da:sdilimea inainte d alegeri, ,re.da'Oti.a Riienetului Carpatilor, in vl,trina ea'reia ,urmeaza sa fie leXJpusdOCiumentul eompromi1Mor inlteI\ceptat de CatavenJeu, lora~u1 de provincie vazut din trasura prezidentlU1ui Trahana:che, la lumina1fie (24 i,anuarie), arestu1 lui Pristand'a, eu hirdaul lui Petmche, .po~lJade 1,18 car,e Brinzoveneseu ~i Farfuridi vor sa xpedieze telegiTama iscMilta anonim, localul unde Catavenau subtilizeaza, "la 0 tuicuUta", scrisoarea ga:sita de Cetateanul turmentat ,?i larga perSpeetiva a or,a~ului de la centiI'u, in care esrte ,proieotata aotiunea piesei, dupa aparitia lui Dandanache. ' PiI"indtarea tuwroT aoestor person,aje i _te, al'a t' ,ee c r orm:anta 'ill Je.gatura cu lumea l e a sati:sface pe 0

-=---

., TIP ATESCU

subtila ' ustul , rublioului obi nuit pen,tru figurile seeundarenumeroase ipen ru schim arHe fr.eDvene de de.cor din pieseJe it tirQiTS, fara sa intre in confhat eu pr,ete~1tiile de rigoare :;;i de cJaritate ale piese~or bine fiicute. De aeeea, eomediile lui Caragi.aJle,,departe de a fi, monotone, pot Ii plasate in pundUil greu de anns al unei sinteze a,rmonioase intre idealul dasie al simplirtatii ~i ide, al'lll shakespeari'an al r,ealismului ~i al ,abunde'ntei, inaiute ca vreun CIiltautor sa fi iI'eul?i1sa ilustreze la noi, ,ell competenta, vreuna din aceste doua al1ernative: Nepotrivit este repro!?ul monotoniei ~i in ce privre:;;te construetia propriu-zisa a comedii'lor lui Caragiale, dram8Jturgul fiind in reaUt'8te un mare maes1!ru al unitatii de inte,res, al justificarii in'trarilor ~i ie~iri1or in scena, al 10viturHor de teatru, al ,pe,ripetii'lor ~i al unoI' extraordinare scene Ii faire, eu roarte putine excBptii, toate obstacolele care deoorg din absenta un'lli mediator in piesa de teartru, uti:li!zarea naratiunii i?i a ind:icatiiuor (Ire regie, distributia "informafiei pentru spectator", anun tul intrarilor ~i ie'1?irilor,sistemul de ,reLatii tare/apcl1'te sau tare/incet, sint rezolvate de Caragiale intr-o maniera care face inutila orice observatie. Dad ne vom referi numai la relatia dimtre dialog ~i naratiune, va trebui sa constatam ca nimerni nu a mat reu~it sa a'lrterneze ca el, d.e-a [lUll1gul unui act sau ehiar in interiorul unei singture scene, momentele din'8miee cu momentele (scenele) de deliberare sau de necesita'te, cum Ie nume~te Scherer, Scooa I diin Scrisoarea pierdutii esrte din aees,t punet de vedere 0 capodopera de rafinament tehnie, iar in Noaptea .furtunoasii dramaturgul reu~e~te performanta de a atribui fiecat'ui ,personaj cHe 0 ,p.artitura narativa, tara ea totu~i dinamismlUl piesei sa fie in fel'lll aoe:sta dimin1.lat. Multe dintree.pisoadele narative ale comediHor lui Caragi'ale pot fi considerate chiaT ca 0 forma a teatru!lui in teatru, realiza-t prin parrticiparea aotori'lor absenti ~i prin pre-emimenta actiunii asupra povestirii, ea in seena in care Chirinc vorbe!?te despre garda ,civica ~i despre Tache Pantofarul sau ca ince'lebra expozitie a lui Pristancla, in care politaiul "joaca" cel putin patru roluridiferr-ite. dind cele mai exacteamanunte, ,,~titi, ca la teatru":

's1:orl'ade-as.eara,' ca ma grabesc. Spune odata l

"

Aseara pe. J.a zece !?i ,Bine ZlC , ma dau as-a -' dlUC aca;sa imbue peva !?1 ' jumM:ate, m~ " ' ai un minutel, ca erarn pra-: pe-o p3['te sa a~lpesc n~ NevaSlt~ zice, pardon: adrt de ostemt de la oc, 1 Eu mU' eu 1a P , Ghit" ~i te CUi!'ca. , ' , De~braca-rte, _ '~'.' , i noapte .1'8datorie. A!?a, datorie, OOarD,e Fa~lc~~uZ~s~e fara' ~:nsferJt, !?i, par.., ma sool cam pe a , t h'rnhil ma-m!brac don ma dezbrac de mond'!"r,seD', c I 't'_ .'. Pin a sa , , 1 d tone coane Famca. , tiviJ.e~te ~1 plec". a !a1 duP'a douaspce. 0 iau prm plec se faeuse vreo unu 'd n ca sa ies la badd'osul primadei, ~i apuc?e mal 8"d nul vaz lumina , " C d da'll sa trec mal- a , era Umlnl. m , 1 l' u 1 d Nae Cataven.ou, la ferestrele de .dm dUolS ~le 'n a 1te' dlaca ~ sui pe '1 "-te UCl,e 1 .., ,?i 'ferestre e vral.,:' t .' casa Eu' on gindul , illuci, poVi inrtra, Pde _f:rea~ ,rdaII' ndeea? 'zic ; ia sa mai , a 1m gIn ' " ' , . l~ d~one" ce-ml d }a onorabil}uil,ca nu stri~a ... !?1 Cl'UplmnOl ce,:a, _e _ sui, e uluci !?ima pul s-asbini!?or, ea 0 plSl.Ca,ma p _ ' m-auziti coacult: auzeam ~i v,edeam cum v-auz !?1 ., ne Fanica, !?titi ,ca la teatru.
TIPATESCU

" e<tl F- 'ca , ,coane am .

RRISTANDA

(interesindu-se)

E'i, ce? Jucasera stos.

PRISTANDA

Cine sa fire? dascMimea: loneseu, popescu, popa Pdrpid .... S' 'pa? ,I po.
PRISTANDA

, d Tachita si Petou~, ~i Zapisescu, Da, popa ~1_ . 1 'e;a 'e ispravite ... :;;ifumatoata g~ca-n J?ar. Jocu f sfra ca de la vapor. Mai de de tutun.:. le~ea pe er 'laIl+; ~edeau de vorba. juaa papa ~1 eu Petcur~. 1 ~.

133

TIPATESCU

$i Catavencu, ma~njura ?
PRISTANIDA

G.rOZ<lV, co~ne Fanidi, pe guvern .;;i pe drv..... ~i-$i numara votul~lle. '
TIPATESCU

Dascalimea, popa ~i moflujii.

PRISTANIDA TIPATESCU

Las' ca Ie dau ,eu voturi.

PRISTANDA

sa v,edeti ce s-a-ntimrpl",t cA'''o.e Fav . v D' Da' b' va' , Olea I'~ VOl'.a..,z:, vOI'?a, Catavenou zice: <JWaprinz ~ d:\ o~~tra ca 0 sa voteze eu noi cine eu gindul nu glndl1ll, unul pe e~e eon1eaza bamipkul _ ~i aoo}o Pbardo:n,tot bampu' va zicea - pe care oonte,azd ampmul ca pe Dumneze U... ~l .. cm d 1-om ave-a pe 1 ' a. a I-av,em pe toti... Ia ascultati scrisoarea asta ~l. scoate 0 scrisorica din pOJ:ltofel...Ia asoor-tatt .. DlaV10lulde n d .... . . .r-:Qpa, n-are e lucru? se seo'ala repede d: la Joe ~l Zlce : Sa ma-ruuJ!'opisufletul meu NV'_ "a t . b, , al ~ , .n~ Cl 1... sta~, s-o as-cult $i ,eu... sa-mi aprinz numa~ t1gara.:.. ~l, ooane Fanica, se sooala de la 'oc 1liP~J'l1?e Chlbl?-tul, trag,e din tigara ~i vine sa ar~c~ c~:brI'tU1.apnn;s p fereas-tra drept in ochii mei... 1\1a trag mapol, alunec pe urluci ~i caz pe maida, ~eSll~ un ,dobilt~c, eare pesemne trecea ori sed~~ hnga ulllJ!cl. Dobltocu~ l[}!cepesa s.trige tot d" sar navala la fereastra; eu cum cazu~err/ m1,? ~ad~a degraba . . l' , a n lC ' ,.0 .lay, PIt'll i~ pe llnga u:luei si intI'U 10 cunte a pnmanel. " .
0)

TIPATESCU
(interesindu-se de povestire)

PRISTANDA

~. M-c:m mai intOl'Seu, dar Inchisesera f,erestrele c::i lasasera perdelele." 161 '(

Infavoarea ideii de complexitatc poate fi ilwocata 8i observ.atia c;i unitatea de interes ~i legatura dintre oote se, Bustin la Caragd.allprintr-o tehniJcii variata a distributiei punctelor culminante sau a scenelor a faire. 111timp ce actul I din Noaptea jurturw<1sCi se termina eu sccna Impacarii dintre Veta ~i Chiriac 1'iieu introducerea unui loc erotic goI, care rezolva In chip ingenios problema timpului a perdre din antract, In Scrisoarea pierduti'i. .prime1e trei aete se incheie cu un vld sau cu un obstacoi crentor de tensiune. Astfel, in actul I 1'rahanache .anunta ca l-a pl'ins "pe onorabilul" "cu alta mai !Joacana:', ]a sfir~itu1 actului al II-lea sose~te depe~a care l'eclama fe-fe urgent sprijinirea candidatului de la centru, iar la sfir~itul actului a1 III-lea l'rahanache intrel'upe diseursui Jui Catavencu ~i anunta eandidatura lui Dandanache, ceea cc declan~eaza incaierarea de la primarie intre suporterii celor doua grupari. Spectaculoase sint ~i aparitiile tardive ale unor eroi, clupa 0 minutioasa pregatire prealabila, Catavencu, despre care vorbesc In chip insistent Pristanda, Tipatescu. Trahanache, Zoe, Farfuridi, Br&nzovenescu ~i Cetateanul turmentat, Nae Girimea, cautat de toata lumea in primeie scene din V-ale Carnavalului ~i mai ales Rica Venturiano, care se apropie prin intirziere de perf ormata Iui Tartuffl:.', din comedia lui Moli''re. Marea i-nventivitate a lui Caragiale este vizibiJa ~i In tehnica expozitiei ~i a finalurilor eare repreZiinta de obicei, parWe cele mai stereotipe ale unei comedii. rn No:tptea furtunoasi'i., in plin deznocli:imint, dupa ic1entificarea lui Rica Venturiano, Caragiale introduce in text un nou obstacol, legatura de git a lui Chiriac, care ameninta pentru 0 clipa sa recicleze actiunea, intordnd-o In punctu1 din care a pornit. i m . co:rnplex este finalul Serisor-ii pierdute, care prin naratiunea lui Danclanache desore 0 noua scrisoare de amor transforma scena de provir~cie a ora~elului de munle intr-o metafora a unei lumi mai largi sau, in termenii teoriei jocului, l'elanseozi'i. pies.} prin utilizarea unui program in care ciclarea a fost introdusa voit. De attfe], pasiunea inchiderilor de texte apare la Caragiale 111 cele mai dJferite forme, in comedii, in nurvela Douii. loturi, In care sintern

rimi1;ii,ca in Jacques fatalistul, spre mai multe inaluri )osibile 1;iichiar in reprogramarea unoI' texte striiine, ca 11 cazul experie::ltei cu piesa lui Ronetti-Roman, Manasse, lentru care dramaturg'Ul imag1ineaza un aU sf:ir1;iit 162. Ie de aWi parte se poate afirma ca Jinalul in sine eprezinta toposul cel mai spectaculos al carierei lui :aragiale, silit de atitea ori sa-1;ii incheie provizoriu 0 numWi serie literara sau sa-1;ii intrerupa textele, din iferite motive, inainte caacestea sa se Ii sfir~it. Curios e in.~a faptul ca tocmai piesa pe care unii ritici (~i inaintea .101'; Caragiale) au considerat-o ca Lind cea mai reu~ita din punct de vedere tehnic, D-ale :arnavulului, este sub raportul coerentei ~i al legaturilor cenice, piesa cea mai putin realizata. Intre exernplele ele maiclare, aparitia lui Cracanel la frizeria llli Nae :iirimea, in scena a VII-'a din aJCtu:l I, raffitine nemotivata, eclRratiile Catindatuluiin legatura cu costumul sau de ,al sirit contradictorii ~i, ceea ce este mai curios, in etul III, scena a II-a, tocmai Cracanel este cel care ere chibrituri pentru a aprinde 0 lampa, ciupa ce in 10nologul din &ctul II i~i facuse sing ur 0 ~igara ~i 0 prinsese. Dar reala complexitate a comediilor llli Caragiale rebuie cautata in contractul de lectura complexpe care l presupun, in oferta mu1tilpUi de partici'PaJre ~i in ltelesul care se ascunde in spatele numeroaselor peri'etii ~i anecdote pitore~ti. De~i au fost respinse pentru motivul ca ar lucra cu xpresii 1;iisituatii ,.vulgare", comediiJe ~ ui Caragiale LIU 1 comun tocmai insistenta eu care trimit spre un. public esponsabil 1;iigrav, singurul eu care se poate stabili 0 ructuoasa relatie de ,complicitate. In definitiv, nu putem ide de toate. iPe.rsonajele lui CaraJgiale~i nu .putem amine perp1ecl?i .in fata vers'atilita'tii liar morale, ded,t ad. sil'l tem in posesia unui sistem normal de c:ouduita, ~t a~a dupa cum nu putem ride de cefc;rtieatul lui Ipinescu, de expresiile frantuze1;iti ale Zitei sau d~ cremealul ~i dicoratiil~ lui Jupin Dumitraclle, decit. daca in ictionarul nostru partiGular este inscrisa forma curecUi acestor notiuni ~i expresii. In eXpOzitia din Noq':ptea furtunoClsii, Jupin D1.1mirache povestefite dintr-o anumita perspectiva ceea ce a

7zut ~i inteles din intimpHiriLe de la lunion. El mediaz.a ~a 'un~a ~i impune 0 anumiita interpretare a. ~vem: :!~telor fapt care determina 0 rapida ?rgarnzare ~i.~ r distributie a fortelor, in functie de aceas~a p~rspec 1v: e care,' in primtl1 moment, ne-o insuf?im l?l n~l. ~eea c: ~ezulta ,de aici este un sistem?e ahante mel11wsa t c~rr: w un perico . 1 e{terl bata _."( or <:ipornmd de . . la '1ceasta . premlza, t 1 ' ..w d'mensiunea pohhca a evel11Dlene 01, la care se ac1anga 1 .' , Jupin Dumitrache construiel?te impreUl~a cu I~~n.g~~c~.t~~ reaulament" riguros de recompense ~l penahza,:1 '. dtC "-t .'?J <:1'. tovaw ra<:ia la parte" pentru aEati, desparl:;rea Jl ra u~e 'e nlacremena.lul pentru bagabonti f?1'pentru ClOCOll c.al ninca sudoarea poporului. .., Dar atunci nu este extraordinar sa con~tatam rClpld~tate a 1;ii u1;iurin.tacu care acest sistem. ~ew ah~nte se mo~f . in momentul in care se modlfIca l?l punctul . e vl~~ere ? . $i nu este aceasta labil1tatea c:aracterelor l?1a opiniilor una din temele morale mai pro1Unde ale cum~diiior lui Caragiale? Iar daca punctul de. ,,:dere mental se poate modifica atit c;le.repedc,. mClt ,~n . bont 1;ii un coate-goa.,le sa de:rma "d~-.w.. nO$tH , (Ie .ce nu S-8[' modifica1;ii perspedl'Va polltJca cu Itot atl'ta u~urinta ? . ._ Lu;rul acesta se intimpla in Scrisoar('a 'p~e~~~j.a, ~lr:de I'ristanda da re::::italulextraordinar al cluphcltatn p.ollt~c~, .., le coane]V leu~e , . Jata Iui Catavencu, carUla 11 Spul" ._ ~~nde'Zoe f?iTipatescu il iarta pe Catavenc:x, du~a, ee au vrut s&-l omoare ~i dupa ce l-au arestat, lar .Ca.tdver,:c.u conduce maniestatia politidi ~in fina~uI pl~sel, lrnlJr~tll ~indu-l pe Dandanache, ca f?iemd ar II vorba de propnu sau succes. . t' 1In D-a~e Ca-rnavalului, aproape tot ceea .ce .~e m Imp a este pu~ sub semnul apQ7'entei $i al. mlnC,iUnll, persona: e1e c~ altel~ ~l jele impacindu-se in eele din urma prefaci'ndu-se ca nu mai recunosc ?ealltacea. e~l.st,en~~lP: due de fapt. Dupa cum 1;ihm,actul mtll al plesel care 0 . - 1. - -t gest pe se inchE-ie cU scoaterea unei n:ase e sanaoase, . . 'care cFiticii I-au eonsiderat 1a meeput ca p~ un, fel exhibitie frivola, tipiea spectacoielor de clr~. Dar 1a sfirf?ittll .piesei, clod Catindatul este apucat dl~1 n?u. ,de dureri , Iordaehe ia 0 pereche defoariece man ,,$l vme
'f "(." . . ., > ~

~~;~=

.ur:

u:

cu. ele incruntat, cUintiinindu-le ca la tuns", gest suficient pentru a da celui bolnav senzatia vindecaril. Din nou Ull final de piesa trimite la Caragiale spre general ~i spre simbol, caci in cazul acesta foarjeca, in loc de cle$te ~i 9e:stul r.unsului, in locul scoaterii unei rnasele se substituie adevaratei realitati, pentru a deveni metafora aparent vesela a minciunii 1;>i a 0xistentei persona}elor din comedie. -tE-Tot asHel, actul al III-lea indica in aparenta un fapt ,de repetitie, prill intoarcerea actiunii in decorul aetu lui 1. Dar odata cu trecerea personajelor prin canwvaluL din aetul al II-lea, sfir~itul piesei consacra fnlsul ~i aparenta ma~mor ca unica realitate in care eroii- VOl' continua sa traiasca, 1;>i cu toate ca ~i-au scos costumele, personajele lui Caragiale ramin pentru totdeauna ni~te "mascati". In grade diferite, toate 1;>tiu di fae: parte dintr-un sistem de relatii cu in~eliitori 9i in~elati ~i ca ,at~E de parter:erii lo~ s.int,.in acela!?i timp, ~i ~na ~i alta. ste adevarat ca tmpacarea presupulle mtotdeauna Intelegere, uitare ~i capacitate3 de a ierta. Dar ceea ce uita personajele lui Caragiale in cazul acesta e~:;tepropriul jor trecut ~i 0 intentie pentru care s-au zbatut tot timpul: dorinta de a-i pedepsi pe cei "rai". Caci Pampotl a vrllt 513.-1 pedepseasca pe Bibicul, ~i dorinta lui de a se razbllna a crescut pe masura ce vinovatia rivalului s-a dovedit a fi mal mare lVI:itaa urmarit sa-i pedepsea:sdi .p.. Nae Girimea ~i p~ Did:ina, iar Cracanel pe Mita ~i apoi pc individul care i-a tras palme fara motiv. Contrastu1 acesta dintre ceea ce au vrut ~i ceea ce aecepta in final personajc1e din D-ale Carnavc.zului este prea mare pentru a nu se indirca cu o valoare tematic{\ morala. De altfeJ, in toate eomediile lui Caragiale, care lasa impresia ca au 0 5tructura circulara, daca este adevarat ca cele mai multe personaje se intorc dupa dez:nodamint in punctul in care s-au aflat la inceput, atunci aoeasUi. intoa:reere se produce numai impreunii ou con~tiinta l.icalo~iei Jo1'. Chiar daca se prefac di nu ~tiu nimic, ca Pampon, Mita Baston sau Didina Mazu, 1a sfir~itul piesei toti eroii lui Caragiale i?tiu ~i mult decit 1a inceput unii despre altii !?i, in cele mai multe

cazuri, chiar de&pre fieoare din1lre 'eL ~~a4oxUl lor este ca dupa ce au absolvit in chip lamentabll un exan:e~ de viatii sau de con~tiinta, in cursul caruia au v~rut sa:!?~ extermine adversarii, sa se razbune sau macar sa-~l faea de ris ei recurg la masca ipocriziei ~i se impaca suspect de ~epede, ca ~i cind nimic nu s-ar fi intimplat

pn'n Exisia - atunci.numeroase

. '. '. . . mforn:atn c~, la BerlIn, C.araglal~ a fi vrut sa rela persona]ele dm Noaptea fU1tunoas~ 5i din Scrisoarea pierduta., peniru a 1'.e~liz~cU ~le, dupa 20 de ani, 0 comE:'diein trei acte, Tllmcu, Sot~1es.::u ('-i"rl tn aceastfl noua ipostaza, Jupin Dumitrache a1' h <;jl11'l.t "mare fJ.Wicultor, mare proprietw', capitalist p~ternic, petrol'tst" , Chiriac"deputc:t ~.uti~}name~t~l, Spiridon "deputo.t, doctor in d1~pt dm,. LWfje , Nae.lpll1: gescu prefect ~i Rica V en.tunano .d~reetor ?e zla~. ~~ deputat in opozitie 163. Pornmd de alCI, aU eXlsiat~antIcl care S-HUstraduit S{ldemonstreze, cu lux de amanunte, ca asc8nsiunil~ aeestea nu s-ar justifiea din punct de vedere social. Dar in a.fara de faptul ca, in cazu[ -reatI1uJui verificarea verosimilitatii trebuie sa decurga a1tfel de~it pentru un roman, intuitia mor~l~. a Jui Cara~~a1e a fost exceptionala, caci in viata, ip?Cn\ll dm comed~l reu: gese intotdeauna, avind !?i avantaJul de a putea f1 1uatl drept oqmeni one~ti.. ... . Foarte complexa prm observatnle admel pe care ..le 5Ugereaza este -!ill cea mai putin juc:ata din1lre oomedil~e Jui Caragiale. . _ . S-a afirmat, pe buna dreptate, ea even:mentul ~en!ral din C01?ul Le'Jnida fata. cu Reactiunea 11 reprezmta 0 oressaLcl de .auz. Intr-adevar, aeeasta este incurcatura de ~fe~t a piesei, eveniment:ll c:are a~eni.~ta ~a s.ehimbe yiata eroilor. Dupa cum 9tlm, lmpu~catul'lJe 1m Ipmge.seu sint luate de Efimita, f?i in cele din urma !?ide !-eo~Jda; drept manifest2.ri ale unei revolutii si.ng.eroase ~l C~t:l do.~ eroi, metamorfozati dintr-o data in vlctlme, v.or sa sara pe fereastra, in toiul noptii, pentru a fugi in fteju.l l~epu: blicanilor 1a Ploiesti. Dar intrebarea pe care trel1Ule sa ne-o pun'em imedi'at ar avea obligatia sa se .~~fere 1a contextul dramaturgic mai larg care face poslbll acest qui-pro-quo auditiv. Cum este posib~l, chiar intr-o eo-

&:

~edie'sau~nt::-o. farsa, cadoua-trei impu~aturi de l~satfl seculm 33 fIe luate drept zgomot de fond al u : '1 1 t b-t-l'" \ 0 en.e. ~ a 11: .Aceasta este adevarata problema nl a comedl~,1 lUl Car~gl~le, c~re ~epa~e~te cu mult chestlunea ;,gre~e!ll ~e au~ I?I logLC;alnto1ideauna conventionala a :ncu~ca.tur:lor dmt.r-o farsa. Caci daca in Noaptea jurtunoa~a ~UP111~U1TI1trac~leeste. convins eft bagabontul de l~ ~umon se t~ne dupa nevasta lui 1?inu dupa 2ita de v111a. e~te gelozla t;au susceptibilitatea excesiva a ne~u'storU.IUl,la~ dad DincA binagiul bate pe dos numarut caSel 1m 1?uml~rache, de vina este hazardul si, la limita con. ventlOnal1smul teatral. ., privim dincolo de pitorescul 1;iiue virsta relati'J mamtata .a celor doua personaje, in Cantil Leonida [aUi cu !leactzun~a ~vem un. exemP.lu tipic de manipulare' a unUI tert, PrIr: mterme~lUl, u,nm lide1" de opinie sau prin ceea c,e ~eona .com~mcatlel nume~te foarte expresiv gat~keepe1 .. ~omda clte~te cu reguJaritate ziarele, pline d~ mfo~n:~tll. speetaculoase despre Garibaldi sau despre ,,1er:ub~zea ~leste ferunecat de marile fraze oratOJ'ice, rosti!e 111momenteJe de criza, care au pentru ,,1 va]oare de dltat : ~.

" pac~

. ',1\~a, cum iti spusei, ma seol ll1tr-o dimlneata ~1, ~tll obiceiul ~~u, pUi _ mina intii !;ii-ntIi Aurora Democratica, sa vaz cum mai merge 'tara Ods h' . . . . . ,e c lZ. ,. $1 ce cltesc? Uite, ~iu minte ca acuma : 1.1/23 Faurar... a cazut tirania! Vivat l:epubhca 1" IGt,

p~

Aricescu Ii dedicaupoezii, C, A. Rosetti ii a.$eza portretul In redaciia Romanului, alaturi de cel <::.J. 1m lVIazzini, ~i Ii trimitea ziarul in ltalia, iar calendarele ii publicau imnul "cu natele" ~i biogr~fh~. romantata, cu enumernrea tuturor faptelor sale de vlteJle. Pentru a da un singur exel1':.plu in legatura cu popularitatea extraordinara a acestui erou, dupa Almanahu.l de invatatur6, ~i petre cere de la Ia~i (1863), "foile publiee anunta ca t!n avut lord a oje1'it 1 000 livre sterlingc pentTU glontele seos din piciarul lui Gm'ibaldi", r{mit in 1862, Leonida, pe care primul monografist al Iui Caragiak 11 il1um~te [oarte nimerit "der waghalsige Varkiimpfer del' L'VIensehenrechte" (temerarul apariHor <:11 dreplurilor omu1ui), prelucreaza ~i tra.nsmite mai <:repatrte taate aceste informatii Efimitei, facindu-le credibile ("Ei! cu;n Ie spui dumneata sa tot stai s-asculti; ea dumneata, babaeule, 'rnai rar cineva"), iar Efimita Ie va pune eu prima oe3z:i.ein practica, luind drept revoh.l~ie ,.un aliice! mitccancsc", Comic este ca, din acest moment, incepe un proces invers, prin care Efimil;a (Spi1'itul pl'<J.etic) urmare~te t'a-~i con\'ing~l blrbatul (spiritul teorelic) de c,;rectitudinea inberpI'eilirilor ei. Datr liderul de opinie se 'opune acestei tentative cu teoria spectaculoasa a fanda:csiei !?i cind totuf;ii cech:,aza, lucrul acesta nu se intimpla dedt tot eu [,jutorul ziarului, la care alearga infrigurat, penlru a conlrola datel<: furnizate de Efimitia : .,Uncle mi-este gazeta '? (nervosj c2i daca 0 fi fie revulu~je, irebuie sa spuie la Ultime ~tiri."

~a
JG5

" ~mintirea "revolutiei" de la 11 februarie 1866 11 ll-r:pmge. pe ~e~nida spre scrisoarea de "po.tru varve" a JUI . Galzbar~z. l?1 spr ametitoarele teorii financiClre a12 u.nel republIcl. utopice, .in care cetatenii cu lefuri buns ~l egale, pe Imga penSle n-ar mai plati bl'I' s' '. .' iute l" d ~' 1, 111Vlr.a "egzz. e rnuraturi", n-ar mai avea d~ept s- _,' achlte datonile. a ,;,1 1 . Imp~oviza.tiil:- Conului Leonida pe marginea vitejiilor , Ul a.allb~rdz. n~ se :PQt parea astazi extravagante, day .n ]an!1 $.31ZeCI Cll secolulUl trecut, eroul l'cvolutiei l1ationa e ItalIene devenise un personaj legendar, G. SiOI; ~i

Inainte de a fi victima zgomolelor de afara, Efimitia esie victima lui Leonida care ramine pentru ed un crOLl. Dar in raport eu ziarele pe care Ie cite~te, Leonida este e1 itlsu~i 0 victima, ~i aceasta e trasiHura specifica a teatrulJui Ini Ca:ragiale, care presupUl11.e intoti<1eauna existenta unui context mai larg, spre care in timplarile de pe scena trimit cu incapatinare. Construit pe intllnirea dintre teol'ie ~i practica, dintr: t;patiul domestic inchis $i spatiul larg al existen~ei sociale, ~i pe dialectica relatiilor dintre victima $i erou, Leonida ('sie cel mai complex ~i mai modern personaj al comedi-

i]or lui Caragiale, in ciuda datelor sale "istorice", iar textul, judecat in intregime, are densitatea unei mari capodopere, din care nimic nU se mai poate clinti. De 3ceea, chiar propriile adaugiri ale autorului, semnalate la un moment dat de unul dintre ultimii sai regizori mai importanti, ni se par astc1zi imposibil de primit lfir,. Dupacum se vede, in PI'opolt'tii diferite, oferta unei teme, complexe, care priveljte standardul moral a1 unei lumi sau tehnicile rafinate prin care aceasta lume poate Ii cxmtralata, se spI'lijina la Caragial1.epe factologia <:010raYLa temelor "u~oare", adiulttero1 cu toate inoU!I1ciiturirre lui, anecdotica 'lji g,tiluQde viata al oamenilor de rra "mahala" sau cultura de ziar, care da tuturor evenimentelor ;;i teoriHor, celor mai coIl11PliJclate, d!imensiunea faptului divers ~i adincimea unoI' superstitii imposibiI de combaiut. Privite cu dispret, elementele din circuitul culturii sau al Jiteraturii triviale au fost pina acum tratate Cll superficialitate ~i considerate cel mult ca ingrediente pitore~ti de decor. In realitate, ele trebuiesc dtite cu atentie ~i in t'11lretate, did la Caragiaie, ca la toti sc~riHorii exceptionali, amanuntele ilji dezvaluie adevarata lor functi'2, numai in masura in care sint p:roieldtate la un alt nivel al lextelor, decit cel imediat viziml. Oferta multipla, careia ii corespunde de fiecare data un sistem 'Complex de relatii intr-tex1tuale, poate i mai u~or urmarita in D-ale Carnavalului, !Unde inam'te de a se ajunge la semnificatia morala a promiscuitatii suflete~ti, a minciunii ~i a impacarii, ca forma generala de viata, c:eea ce se vede cu uljurinta, stirnind impotrivirea spiritelor "bine educate", este spectacolul pitoresc al carnavalului popular ~i cazuistica ametitoare a teoriilor !;:tiintifice degradate, care capata pentru profani for~a de convingere a uaor mituri. Curios este ca delji a scandalizat atita prin caracteruI ei popular ~i frivol, inainte de a fi 0 metafora, er;,rna- valul a fast Ul1a dintre cele mai realiste ~i mai accesibilc: teme ale epocii Jul Caragiale. Dar daca pe vremea lui C. A. Rosetti, in ] 846, in tlmpul carnavalului "taa.te clasele" e:rau "una" J67 :;;i balul mascat tinea de srbilu1 normal, in ceVa mai mult de un deceniu, aceasta forma L de joc coJecti\' s-a diversificat, cunoscind 0 varianta

, ' ~PE:Cae t' 01 a1 multimli si hD'e .' ., 0 , varianUl ' Dopu1ara, ca r' B' 1 in ,:;a10ande Teatrul1,1i Na, oficia1a"" in sa1<l osse sau ' tional. _ N., 0" . - "1358 rasan1,1 a sell1'tat a Revista a Co.rnctIn.l , .'~' 1 "'I 'rnascdte in :vIisterele mo.ha!:alu~ui so.u ercmlca oalu, L 01 " tele'din rccuzita de mal '-, le10r oferindu,-ne toate amanun "a 1 1.irz1ua piesei 1ui Caragw e :
r,'
J ,

aces~~, opt cu Voia c1-voastra, 1n anul ." "+le 1'1 "A "vem ' d ' te de onoraOllCl OO.l.~' balun fl1a~cate, Il1v1za. III-a ordina ;31.10,'311.11'1 1 'de l q a -a ~1 a 'b 1 ' DR U,~l ' -,<, b'l berllnri de societate~i a un nobile, seml-Q10 1 e, de rind. nobile sint : Balul Balurile de m~ll~ ord'1n sa~ drum de biserk...a ,din fo.sta sala Slatmeanu, pes , d urn c!le sarinda:rul, :;;ibalul d~n sala Bos\Il,peste r ~-n Otetcle$<ffiu. . bl . t' B 1 1,' 1 a doua ardine, sau scm~-no 1 e, ~U1 ' . a un ~:, (~omul verd," (Hagi Tam:L:u "au n.<:m~l h'llul de 1<: 1Yl '1 ' . Herasca 1\ncra sf. Ap,)~toh, TOSU) pe ull1,a O!?l 01 ~l. ' ,: ' ,,"', . f' ma la drumul de f1er (E1senballl1). . eu 11' 1 B11cek Baluri1e de societate se clan num31 u\sla, a l~ '1 ,'\ ~;1itara in ace1asl OC31 une'~ peste drum ee !?coaa " cele-alte zile gase:;;ti cafeneaJUade Pesta. . In III-a ordine sau balunle de Iar bal1.11'rlede ~ I [1' l',a1ul lui Lukas, rind, sint: Balul 1Ul anolj ..: !?r," ... d ., gradina Ci<:.meg1iU, ~1 balnl la salc1a a!IIllU oua ill! If" d 'lb _ " . Fl" da in vapseaua e d as pletoasa, pe ullta "amm"
l
I

,A.'

IlL<

'

'

,A

tru."

Hi8

'll de la Pomul Verde S~ pii-, intimp1are, 1a bal 'd 1 D1'1 '.. . . t care amin t e~t e e fl'; i::eri:-, 1.11 'lrunde prmtr-o m rare . 10 spatiul . chip sp"'ctacu s ~ Nae Girimea !?i care aprop1e 1.n ... ~ , carnavalu1ui d,? spatiul autentlc 011 ,1e,U .

Inchipuiti-va 0 intrare pe sub Ul1 gang, in care: " ' f t Ul1't1'l' a barbierie cal'e se aWi () odaie, iar in a.a 1 b-" H;!) scrva de garelero' a.

m ~e, v~em: re~a, cycoanele vin aici "cu pantofli, si cio~ pn tn egaturu: !?l aproape acelasi lucru se int~mp'l'a' , ' C,'1Z de norcaie" " cu b dalul " de la d <!fmu1 , d e. f'ler unde, ' ,.la d:~~~ie(~~sesc m ga1Q~lsau, PUlr ~i s~mplu, "sumese
r
f

jos. !?i abia la zi<:;"plec d-aici cu capul ame\itdeosteneala'!?i vin." 110 Pentru a fi !?i mai aproape de Caragiale, la G. Baronzi, in Impresiuni d,in carl1aval 1861, un tb~rrbat'i~i urrnare!?te prin mahala1e so~ia mascata, care se duce 1a bal, 0 surprinde cu amicul $io iarta,;. pentru a patra oara. Iorgu Catl.'agl<,l'1e are ~i e'l 0 l?ansoneta comica, Bacanul la bal masche sau 0 searii de Carnaval (1865), apropjer~ se pot face $i ,eu Ia$ii in carnaval, eomedia IUl Vasile Alecsandri, dar in genere, tot ce s-a intimplat ~i ,;-a scris in aceasta direc~ie, inainte de Caragiale, nu depa~e$te valoa1rea unei indioatii de recuzita~i de regie ~i. eel muJt, nivelul unui inceput de sens existen~ial. In dce1a!?itimp, toate aceste fragmente dov~desc ca in jurul comediei lui Caragiale exista un te;.;,tmai larg, cU care D-ale Carnovalilliti stabile!?te un prim sistem de legaturi intertextuale'!?i pe care ar fi 0 eroar2 sa-l ignoram, Depinzind de sistemul de nor111e culte al seriei liter arC diri care facea parte Juniinea, obse~va~ia lui Maiorescu in Jegatura culipsa de pretentii a comediei lui Cardgiale se potrive~te, mai degraba textului mare al cpocE, caci in D-ale Carnavalldui, in multimea ~p1anuntelor "frivo1e", U$or de recunoseut!?i des pre care S-Ll spus di nu depa$esc val<)3["~, <:ligitatieigro1;e~ti din commedia dell' ai-te, dramaturgui a introdu3 0 semniflcatie care face ca textul sa se ridice cu mult peste, conditia uneifarse o1;Ji!?nl1ite. , Aceeasi" este functia teoriei lui )\t1atei,c8.re este aplicata de CaragiaJe nl~ nun1ai mase1elor bolnave ale Catindatului, cum s:-ar crede la prima vedere,' ci!?i ce1orlalte personaje din text. ' In perioada ~11care s-a jucat D-ale Carnavalului, teoria 1ui Cesar2Mattei, copios deformata de Catindat !?i de colegu1 acestuiade la percePtie, a fast una di:ntre cele mai popu1are teme ale pub1icisticii cotidiene; la concuren~a C'J ingrozitorul cutremur din Spania sau cu evenimentel~ din Afganistan. Cei citiva medici care 'au aplicat in Bucure~ti noua metoda' eleetro-homeopatica au clevenit lh scurt timpun felde tamaduitori biblici, asec1iati, in adevariltu1 inteles al cuvintului, de muttimea

~i

La balul de societate de la Bilcek ('se'7at 11 una' I curtii ha nu l'mw I . V"zlacros', se aduna .,modiste ,. "." -" J '.' egut ~t U' ~l? p~du~ ~ogo~oaiei, juni gentilomi, cusGt()r~s: si J:~17~:~ ~~ e s~mtzbzle,. care .c?,nsuma ~nghetate, ceu.iuri ~i in ,.par~,e (r:' g~stl onomze , anghzmohturi, s71itele jarnooane 1erEe $1, ;nZ$ma$, (vin eu borviz) sau $vait~rches (c~carvai 1 e. e Vql~) fabncat la Bra~ov ! 1 . Para~lgma carnava:lului, cu ritualurile si incidentele Ulv sentlI~er:t~le, apare !?i ea in reportaj~] IUl N T ~~at!?~nu,mdlcm:I su~ ra~oArtstilistic primu1 nivel imp()r~ l~ care se mscrle !?l m care trebuie cHit textul lu: Caraglale :
L

A "Sala cuadrata, se ilumineaza de un policandel In care anI funtl' de 1 A'. 1 ' doi ,,', umman ue stearina' or-' Clestr'lcomp,vd 11 c . us~ e d'olsprezece muzicanti din 'bane. 2 ,sta!uIUl ?~aJo~, militar, execut~l cu' vioiciunE: ~a~tun1e oblCmmte la noi. !?i dantatorii salt ~ele. sIml11o,ase} far~ c: cata ca s~indurile p~~e~I~l e JOs nu se mchel bme !?i ca podeala de su ' tavanu1 . . IV s sau " t .. e. plea JOs asat, Cind tace banda mititara ~au ~rn elm sc:.aune,care sint cei mai buni, executi "01, :elul ~Ie cllltece nationaie care incinta 1 rQmanuIm neao!? ' , urec lea , Din A ci.ncl V In c:indA se aude prin sala cite un chiot cite . 0 . lll]Uratura, cIte 0 palmav data". " [\s',t . a 1nsa nQ :l;l{m~i ,cutar:.e ~i:a. b~tut amanta caci a vorbit 2Q ,u .: 1, .d~~av~Ollll~l se iau Ia cearta, fiecare-si chiam~ am.lcll Sal, ~i vezi ba1ul divizat in d .' t 'bere ,'v oua ,_ " Inem'lce' , se l!l1Jura se a-menm" t;; b t a' omul id .. h' 1"', se ,a Sl , . e pnvlg ere al pol:irt;ii[i],Igoneste pe eel ~~i aprms, citeodata !?i pe cel fara vina 'Sl' d'up'" . . face a cea, stV f . se impac cu ' totl'l' ~ ce 'I se a , sa t' IS ache , c 1A, ,", nan.un e remcep a se amuza pAlnav C'llld l' ,v'l !?l urmeaza d' ~ se srlIses,~ll1nman e ., ll1 policande1; atunci muzica in;ep; rrwr!?uI, unn se trag pe' -acasa, iar altii trec, 1a birl
v ,v ' , , J ,";,

pacientilor exaltati. La inceputul anului 1385, mai G'1ulLE: grupuri de 'romani au organizat run fel de pelerinaje la re~edinta din 13010gna a medicului italian ~i exista 0 bro~ura in care centele relateaza, in stilui patetic HI 1'0manelor de mistere, cum 0 romanca ar i incercat s<1-1 ,otraveasca, pentru a intra in posesia secretului de fabricatie al miraculoaselor sale electricitati. In paginile lor de P 1blicitate, RomiinuI, Reforma sau POP01'ul fac redama medicamentelor lui Mattei, Duiliu Zamflrescu ii t'ecomanda la un moment dat, mai in gluma, mai in serios, lui Maiorescu sa-~i trateze ~i el urecllea bo'nava prin electm-homeopatie, iar directorul ziarului POljorul, N, B~ssarabescu, publica in aprilie lanG, cu citeva zile Inainte de prerniera comediei Iui Caragiale, un .')l' ticol detaliat despre Mr::rlicina Motei :
1

. rata sceptic in fata explicatiilol~ moment, Iordache se a It .,,' italienesti" f?i Catindatului, pe car~ Ie nun:~~te ,,:n0 U l carora Ie conte5t<1once valabllltate .
0

F . d-le cu superstitiile italiene~ti... l,ml pare "Ugl, , tA _, Bine d-ta nu yeZI cum c rau cIed-ta, om mar.... .' _ . _ b'" manaturelul lu toate, ca trebUle sa all;a 0 aza, b _0_ . At d=>mica ciaI' sa fie baza, Ce nu are_. aza car Cl e, . _ . . d of"' ca Macum poate sa fie naturel? on sa-ml SpUl - a A __ ' aIa al d-ta:le - ca eru nu-~ o~~c - :e-~ l~va,_ tetl ad'lca - sa- mergl' prin plome ela Scl t<'i . _ Iara umbl . . _~l TIU '. . . a la un capnt ca e some". f?l sa Zlel, numal a~.:,. t' 1" 172 ,te ude ... Auzi d-ta moftun Itallene~ 1 . In realitate ins~,. pina la sfdir~itlu~ pIv~ea3Stee-'il" ~~o~cl:ci~~)t~~ , 1 flclenta meto el Ul J: J. 'i . (va ce e . t . t J:u-rl"l nid 0 " baza - convmge A , d naturelul poa e eXlSa J e ca, mil -a eva~, '._ . oamenii pot merge prin plOale si ca, in certe 111lpreJUl an,. l ca'.rit" Cad sa ' . A d 'o'\re sustlnln ca e "., ,,, numaz asa a un f . jJ , ., dofto?" ' . -, N Girimea nu este doar :rJZr, Cl ~l . n'1 Ultam, ae , C Mattei in im:::'made bCitll.turi ~i sub-chzrurg, ca Ces~r: el' Mita ~i D'idina ro . d t l' si Pampon, racan, 1 ,'i , \1a ",atln a u UI,:.. . t" su bchirurO'ului si oi lUl "evin 'ill "rade ddente paclen.n G"" Iordac~e, "cal~a la zr,zm( ,eo. '. les Gherec1) s-a siraduit CritJca mal veche ~l. mal a _ A u din D-ale Carsa descif~eze fn s~~t~~:i\~i ~:~~~:~17~piul ca a dezlegat naval,ulnz, repro~... _ Ampreuna cu specfirele actiunii in cullse ~lA 11l~ pel~celna, ~'cei Dar nu det '. " eroii cum se mhmp a ce a 1. . ta Orn}l 1 c~c:t:=t de mistificare dramaturgica elm "mecurge l\t;~~~" a i '~~ estemaiimportant.sa ~?nstatam ef~c~~fa,,~lectro~~omeopa,tic" al unoI' eXPhca~,l:~:~sug~'~n~~~ ,,' dedt sa ~tIm ce Ie-a spus exac . ,J ., ~~~~:i~~rilor sai? Credibilitatea unoI' ~eor~l,dep~n~~ ~~ . d natura argumentelor propnu-zlse, Cl .(1 :::;:~tule in care. acesteAasin~ s~s~i11l!t~ a~i ~~:;~aa~:~~'~ nii sint constrin~l de 1mpr~JUl~n sa Ie. . ,I" ' _ propria lor. dori~1a din i.~agdlJ1~ttle. bl_~~alC~~~~~~~_ . f" oclor mal putrmCl CIl l. . . gI~a~lrt . > Girimea i Pampon sint obliga'~J, dm ~~~e;~~~l~~h~c~~~e lotaria I~istatului, Mita rtrebuie sa-~i
o. 0

"Omeopatia pare a i medicina viitorului. Lumea alearga dupa bobitele comtelui Matei, ca cum s-ar inh'ece la portile raiului. Nu este fara cuvint aceasta. Efeetele acestor bobite in cele mai multe cazuri sunt miraculoase. De aceea doi din medicii no,~tri, cari au adoptat in tratame:.1tul bolnavilor remediele Mattei, d-rul Drasche ~i d-rul Popovici, sunt la mare cautare de dimineata pina seara, Cind e vorba despre veteranul Drasche, al carLli nume este mai popular decit ell unui sLlveran, grl1tie generozitiitii cu care el a imbrati~at pe toti bolnavii saxaci, la modesta sa locuinta Chotel Av:ram din strada BibescU-Vocl.'i) politi:a s-a viizut obligata a pune gendarmi, spre a 1;ine ordine 1a intrare, ~i cu toate astea tot se intimpla scandaluri, atH de mare este numal'ul celor ce cauta a-I consu:lta." 171 Pentru Catinclat, metoda lui Matei, din expozitia piesel, d c1evenit un panac.eu miracu10s prin care pot fi relolvate toate suferintele muritoriJor de rind, ~i in ciuda aparenrelor de intimplare episodica sau de gag, modul acoota de atran~a problemele vietii eu ajutorul sofisticii din circuitul oral reprezinta a1 doilea sistem important in care textul Iui Caragiale trebuie citit. In primul

'-,

St~'

f~c~ 0 carierCi .'?l de aceea Dldll1;;lare ~i ert ne'.loi d n~ poate renullta la Cra~anel, nu '.lrea sa renunte 1 eD'd~ ampon, care la rindUl sau alma Pentru 0 .clpa, I' - M' dIna, Cracanel ~i , Pam '_, Ita, Din nari sell timentalc si aio f au !tr~lt o~g'ollUl unei razbuflete.'?ti dince ~n ce ma' re uz:-r 1:lI1C1promiseuita~i subatt, Craeanel a vrut sa~I mar:. otl, s-~.u aratat a fi tur.a '.lrut ~a arU!1ce eu vitri~~7Pa cu clIn,tll I?e Bi?icuI, Mita moare cu b1'idul in frizer' 1 ~l apOl sa se 0ee! mai depart0 eu ne'.loi~ad UI . ~e, lar Pampon a me.rs servitoarei Dic1inii si u. e raZDunare" aplicind palme 1 ~ n . 1l1eeput de COre"j"l <'ane. In actu! I Mita P . '-; e b'Ie t u I ui Craimpre1..lna, iar la Jncepu~tlul aamtpoln au . Jurat sa Se razbune , Cr . . c U UI "!;>l ':ItIndatul all c:p'1rt u"a f' '. III ~ era-" cane,1 P ampon -c1antanitUi a! . ~ ~ yO l'lZenel lLll Nae Girimea. Dal' , UZI'.l ai foarfece!or d' f" , . efect !lU numai asupra masele! . C In. .Ina1:-r1pleSel are pra c'?iorlalte PL.rsonaJ'e a' , 01 atlna~tuJUi, ci $i asu. , c Ie dr pute" ("1 ea';;l rep 1" ICa, int:r-un glas' M f ro~t easea <lce-

~ngJeze~c

" ...simt enorm ~i vaz monstruos."

L L. Caragiale, (1890). Gmnd Hotel "Victoria Romanii"

ct, ,)~

JJ

erS"l, ne1Ca, mz-a trecut!'<

Dupa diderea eomediei D-ale Carnavalul'/Li, clin iunie pina in octombrie 1885, Caragiale mai e01aboreaza eu cite'.la schi1Je; cronici teatra1e ~i artic01e politiee 1a ziarul liberal Vointa na~ionalii, pentru ea apoi sa nu mai publice nimic pina in '.lara anu1ui 1889, cind reapare in publicistica "de partid" 1a gazeta eonser'.latoare Constitutionalul, eu articole politice ~i cronici, ~i 1a Convorbiri literare eu 'Ouve1a 0 fiiclie de PG.$te. Inter'.la1u1 octombrie 1885 - iunie 1889 este prima lui perioada de tacere, mareata ins a de aeti'.lita1ea de director a1 Teatru1ui National, in stagiunea 1888-1889, ~i de aparitia, in mai 1889, a '.lolumului de Teatru, la editura Sooec din Bucure~ti. eu tot zelul dEpus 1n timpUJ1directoretUllui din 1888, in care ~i-a pus mari sperante, sub raport literal', taeerea aeeasta pre1ungltta eontrasteaza frapant Cll perioada extrem de '.lte a comediilor, incH trebuie sa presupunem cil oe'.la deosebit s-a petrecut in biografia scriitoru1ui, in ~,tructura sa sufleteasca sau in modu1 de a pm'.li literatura in general. Totu~i, .indirerent de moti'.le1e refuzului de a mai senile, in calriera iUnui om de 0 inteligenta cu-' totu1 neobi~nuita, sociabil prin excelenta ~i intotdeauna aeti'.l, taeerea trebuie pri'.lita ea un gest care '.lorbe~te