AIPA (Asociatia pentru Interventie Precoce in Autism) organizeaza grupuri de socializare pentru copii diagnosticati cu autism si alte tulburari

de dezvoltare. Copiii vor fi repartizati in grupuri, in functie de varsta si nivel de dezvoltare: -grupuri pt. copii de 3-5 ani; -grupuri pt. copii de 6-9 ani. Se vor forma grupe de 4-5 copii cu varste si niveluri de dezvoltare apropiate (in functie de nevoile copilului vor fi stabilite obiective specifice). Grupurile de socializare se vor desfasura la biroul nostru din str. Calea Serban Voda, zona Tineretului, sector 4. Pentru inscrieri si informatii suplimentare, contactati-ne pe e-mail: asociatie_aipa@yahoo.com www.autism-aipa.ro

Autismul in Romania
Daca un copil nu poate invata in felul in care ii predam, atunci trebuie sa ii predam in felul in care el poate invata (Ivar Lovaas). Copiii cu autism din Romania reprezinta un segment important al populatiei datorita incidentei mari, si de altfel in crestere. Parintii, in general, trebuie informati pentru a observa din timp simptomele autismului si apoi sa se adreseze mai departe specialistilor, medicii pediatrii si de familie reprezinta un alt segment de baza pentru diagnosticarea din timp, prin metode relativ simple, la fel sunt si educatorii, care pot trage semnale de alarma, iar medicii neutopsihiatrii, logopezii, psihoterapeutii, psihologii etc., trebuie informati atat asupra metodelor de diagnosticare cat si asupra celor de intreventie eficiente. In primul rand este necesara o schimbare a mentalitatii intregii populatii cu privire la acest sindrom. Pana de curand se considera ca acesti copii care pana la varsta de 2-3 ani pareau perfect normali, nu au sanse de recuperare, si astfel singurul lucru pe care il puteam face era sa ii toleram asa cum sunt. Acum lucrurile stau altfel, insa din pacate mai sunt multe persoane, chiar si de specialitate , care inca nu cred in posibilitatea recuperarii. Lucrul acesta este posibil inclusive in Romania, cu ajutorul persoanelor specializate in recuperarea acestor copii, fara a se ajunge nici macar aproape de costurile foarte mari din alte tari, dar totusi, cu implicatii economice mari pentru un roman din clasa de mijloc. Ne lovim de mentalitatile invechite si de piedici inclusiv in momentul in care ajungem cu recuperarea copiilor cu autism la un nivel inalt, dupa multa interventie intensiva si costisitoare si ajungem la etapa in care copilul trebuie inclus intr-o forma de invatamant, sau alte grupuri cu scopul integrarii sociale. Terapia are ca scop final aceasta integrare in societate, iar acest lucru nu se poate intampla decat daca cei de care depinde acest lucru au deschiderea necesara si accepta acesti copii si recomandarile celor care cunosc si au lucrat cu acestia. Cu toate acestea ne-am intalnit, din fericire si cu persone deosebit de deschise la nou si dispuse sa coopereze intru totul pentru transformarea copiilor cu autism in membrii functionali si adaptati societatii, si le multumim cu draga inima pentru aceasta. Credem ca lucrurile se vor schimba, asistand oricum la schimbari majore in ajutorarea copiilor cu autism in ultimii ani, insa conteaza si cat de repede se intampla acest lucru, recuperarea nefiind posibila in acelasi procent si la o varsta mai mare. De aceea este deosebit de important sa militam pentru diagnosticare si interventie precoce.

Care este prevalenta autismului? conform Centrului de Control si Preventie a Bolilor, in 2007 prevalenta TSA (tulburari din spectrul autist) este de 1 la 150 de 10 ori mai mare in prezent decat acum 10 ani de 4 ori mai mare la baieti decat la fete IMPORTANTA INTERVENTIEI PRECOCE IN CAZUL COPIILOR CU DIFICULTATI DE INVATARE Deficitele ce apar in comunicarea, capacitatea cognitiva, sociabilitatea persoanelor cu autism, retard mintal sau sindroame genetice (sindrom Down, sindrom Williams, sindromul X fragil, sindrom Rett, scleroza tuberoasa etc.) sunt severe. De aceea, cu cat mai repede se intervine terapeutic, cu atat mai mari sunt sansele unei ameliorari semnificative. Interventia precoce in cazurile mentionate mai sus amelioreaza cu siguranta simptomele si dezvolta abilitatile copilului de a invata. Prognosticul in autism Este foarte greu a spune daca persoanele cu autism au sau nu sanse de a fi integrate in societate . De obicei , prognosticul de a fi integrat 100% este sumbru. O persoana cu autism va putea, in anumite contexte sa aplice scheme comportamentale invatate , dar nu va sti cum sa raspunda la complexitatea din mediu. Orice persoana cu autism , fie ea copil sau adult , se poate ameliora. Durata terapiei variaza in functie de gradul de afectare a persoanei, de varsta la care aceasta a inceput terapia si de implicarea familiei in procesul terapeutic. Sunt cazuri de copii cu autism care au putut fi integrati in gradinite si scoli normale , dar care au fost insotiti multa vreme (1-2 ani) de un terapeut, a carui sarcina era de a le usura tranzitia. Este foarte important ca terapia sa fie inceputa cat mai devreme si sa se tina cont de ritmul maxim , stabilit in functie de fiecare caz in parte , pentru a da cel mai bun randament si de a obtine prognosticul cel mai bun cu putinta.

Beneficiari
COPII SI ADOLESCENTI (1 an si 6 luni-18 ani) cu urmatoarele diagnostice: Tulburari din spectrul autist Sindrom Asperger Sindrom Dawn Sindrom Williams Retard psiho-motor Tulburari de limbaj Tulburari de invatare A.D.H.D Hiperkinezie Copii cu deficiente de auz

Ce este autismul
Tratatul de psihiatrie de la Oxford evidentiaza trasaturile simptomatologiei autiste: singuratatea autista: - incapacitatea de a stabili relatii; - nu le face placere sa fie imbratisati,mangaiati, sarutati; - nu sunt mai apropiati de parinti decat de straini;

- nu exista nici o deosebire intre relatiile cu oamenii si relatiile cu obiectele; - lipsa contactului vizual. tulburari de vorbire si limbaj: - limbajul poate aparea mai tarziu, sau poate sa nu apara; - limbajul dispare in intregime sau partial, dar in decursul terapiei poate prezenta ameliorari; - lipsa limbajului se datoreaza unui deficit cognitiv sever; - nu iau parte la jocuri colective; - nu se joaca imitativ in primul an de viata; - nu utilizeaza jucarii in mod adecvat; - nu au imaginatie creativa; - pe masura ce cresc jumatate din autisti au un limbaj elementar, dar cu deficiente sunt echolalici (repeta fara sens cuvintele auzite). comportament manierist/ bizar: - dorinta obsesiva de uniformitate; - comportamente stereotipe si agresive; - comportamente ciudate (rasucirea degetelor, scuturatul mainilor, invartit); PERSOANELE CU AUTISM.. sunt mai putin distrase de parti ale imaginilor care nu sunt importante pentru sarcina de indeplinit. folosesc mai putine zone din creier in realizarea unei sarcini. genereaza mai putina activitate cerebrala atunci cand se uita la serii de imagini. partile creierului care in mod normal se ocupa cu imaginile chipurilor umane sunt inactive din acest punct de vedere. AR PUTEA INSEMNA dificultati in combinarea informatiilor ceea ce duce la dificultati deosebite in cazul necesitatii procesarii unei cantitati mai mari de informatii intr-un timp scurt spre exemplu, in conversatie sau in reactia la starile emotionale ale altor persoane dificultate de combinare perceptiva este strans legata de o conectivitate neurala redusa coerenta centrala slaba ca o trasatura generala anomalie la nivelul structurilor cerebrale specifice ex. girusul fusiform, ceea ce duce la dificultatea procesarii chipurilor umane. Acele parti ale creierului care din copilaria timpurie ii ajuta pe oameni sa invete aceste sarcini nu sunt activate probabil pentru ca limbajul si emotia sunt lipsite de satisfactii pentru copiii cu autism; prin urmare, nu atrag atentia necesara invatarii anomalie la nivelul sistemului de recompense cerebrale. Acesta in schimb ar putea creste, creierul nefiind in primul rand capabil sa indeplineasca nici aceste sarcini. Tulburari pervazive de dezvoltare Autismul atipic nu sunt indeplinite toate criteriile de diagnostic, sau dezvoltarea devianta apare dupa al 3-lea an de viata. Retardul mintal este sever (adeseori).Tulburarea dezintegrativa a copilariei (Sd. Heller) incidenta este 2:100.000 copii, preponderent baietii (baieti:fete = 8:1). Simptomele apar in jurul varstei de 2 ani, dar cel mai adesea la 3-4 ani. Copilul are deja dezvoltate abilitati corespunzatoare varstei in comunicare si relatii sociale. Perioada mai lunga de dezvoltare normala il poate diferentia de Sindromul Rett. Copilul pierde dramatic, progresiv vocabularul, toate abilitatile intelectuale, sociale si comunicative, controlul sfincterian, functiile motorii; frecvent apar convulsii si un IQ foarte scazut. Sindromul Asperger lipseste intarzierea in dezvoltarea limbajului. Copilul achizitioneaza devreme un vocabular amplu - insa vorbeste cand vrea, frecvent monologheaza, nu se adapteaza interlocutorului. Rar apar ecolalia si inversiunea pronominala. Desi inteligenta este mai buna decat

la cazurile de autism, performantele scolare sunt slabe, din cauza deficitului sever de atentie. Se poate diagnostica incepand cu varsta de 3 ani. Copilul are interese special intens manifestate, in arii restranse si nepractice. Frecvent este capabil sa recite cunostintele intr-un anumit domeniu (cunostintele lexicale), insa nu este capabil sa faca corelatii superioare. Poate aparea o usoara intarziere motorie (copilul fiind descris ca neindemanatic). Nu prezinta manierisme motorii, nici preocupari cu parti ale obiectelor. Criteriile de diagnostic cer sa existe cuvinte din al doilea an de viata ( sau mai devreme); sa poata forma propozitii in al treilea an de viata; IQ normal sau peste medie; istoric de dezvoltare normala pana la 3 ani (inclusiv atonomia personala, comportamentul adaptativ si curiozitatea fata de mediu). Sindroame genetice Sindromul X fragil (facies lunguiet si ingust, strabism, urechi mari, proeminente, nas cu baza largita,malocluzie dentara, macroorhidie postpuberatra, laxitate ligamentara crescuta). Comportament:evitarea persistenta a privirii interlocutorului, intarzierea limbajului, ecolalie, fixitate in activitati, hipersensibilitate senzoriala, stereotipii, autoagresivitate, interese limitate, nevoia de rutina, anxietate sociala. Este una din cele mai frecvente cauze genetice ale tulburarilor de dezvoltare afectand 1:2500-1:4000 de indivizi. Simptomele nucleare ale autismului lipsesc (comportament de atasament , relatii emotionale si empatie). Aproximativ 2-5% din persoane diagnosticate cu autism au sindrom X fragil asociat. 29% persoane cu Xfragil au autism. Sansele ca un al doilea baiat sa aiba tot X fragil sunt de 50%, fapt ce trebuie cunoscut de parinti cand decid sa mai aiba un copil. Sindromul Rett relativ rar, cu o incidenta de 1:10000 pana la 1:15000. Apare aproape exclusiv la fete (mutatie a unei gene). La baieti mutatia produce moarte. Dupa o erioada de dezvoltare normala, intre 5 si 24 luni apar simptoamele asemanatoare cu cele autiste. Dezvoltarea mintala si sociala a fetei regreseaza ( nu mai raspunde parintilor, se retrage din orice contact social; pierde complet/partial limbajul; cresterea perimetrului cranian incetineste; apar tulburari de respiratie si echilibru instabil; apar stereotipii de fluturare/rotatorii). Sindromul Williams hiperacuzie, izolare sociala, distractibilitate, un comportament excesiv de prietenos; tendinta de a vorbi repetitiv despre subiecte care il preocupa.Copiii cu sindrom Williams au tendinta de a se dezvolta cu ntrziere si prezinta o serie de dificultati n nvatare. Aceste dificultati difera de la copil la copil si sunt caracterizate de la medii pna la severe. In plus, prezinta o serie de capacitati si anumite trasaturi de personalitate si de comportament comune majoritatii persoanelor afectate de acest sindrom si care i diferentiaza de alte persoane cu handicap mental. Sindromul Angelman retard mintal sever, absenta limbajului, ataxie, tremor, microbrahicefalie, hipoplazia faciesului, gura larga, limba protruziva, dinti lati, dispozitie vesela cu ras inadecvat. Frecvent apara crize convulsive (debut intre 1-3 ani). Hiperkinezie extrema, cu deficit de atentie.Simptomatologia sindromului Angelman este variabila de la caz la caz, cu mentiunea ca exista cateva caracteristici comune care contureaza fara echivoc tabloul clinic al afectiunii. In toate cazurile apare intarzierea dezvoltarii psihosomatice, un puternic handicap verbal, precum si afectarea motricitatii si a sistemului vestibular (probleme de echilibru).O particularitate a copiilor cu sindromul Angelman este dispozitia lor sufleteasca foarte vesela, exteriorizata in manifestari de bucurie, accese frecvente si nemotivate de ras, precum si miscarea mainilor, lovirea lor in gesturi de aplauze. Sindromul Smith-Magenis sindromul imbratisarii, denumit astfel din cauza miscarilor involuntare de incrucisare a bratelor pe piept sau de frecare a mainilor, cu comportamente autoagresive si tulburari severe de somn. Fenotipic: brahicefalie, nas cu baza larga, statura mica. Mai pot aparea patologii oculare, mandibula proeminenta, anomalii ale urechilor, defecte cardiace congenitale, scolioza, neuropatii periferice (insensibilitate la durere). Sugarii sunt hipotoni, letargici, cu disfunctii oro-motorii, tulburari de somn si de comportament. Cam 25% au modificari EEG si convulsii.

Sindromul Down (trisomie 21) reprezinta o afectiune cromozomiala (o afectiune din nastere, care este prezenta la copil nca din momentul conceperii) cauzata de prezenta unui cromozom 21 suplimentar. n Romanianu exista o statistica, dar avnd n vedere faptul ca la nivel modial incidenta este de aproximativ 1-800 nasteri, se poate estima ca sunt n jur de 30.000 de persoane cu trisomie 21.Toate persoanele cu Sindrom Down prezinta un anumit grad de dificultate de nvatare (retard mental). Gradul de dizabilitate difera de la o persoana la alta si este imposibil de apreciat n momentul nasterii ct de grav va fi. Coeficientul de inteligenta poate sa scada dupa primii ani de viata. Scleroza tuberoasa o facomatoza (transmisa autozomal-dominant), caracterizata de hemartoame (tuberi), malformatii ale sistemului nervos central si pielii (angiofibroame, astrocitoame retiniene) retard mintal si convulsii. 3-9% dintre toate cazurile de autism au asociata scleroza tuberoasa; incidenta este mai mare in cazurile de autism cu epilepsie. Autismul apare cand multiple leziuni sunt in regiunile temporo-frontale. Sindroame psihiatrice comorbide ADHD Sindromul Tourette (ticuri motorii, vocale, obsesii, compulsii si deficit de atentie); ticurile sunt complexe, similare stereotipiilor. Tulburare obsesiv-compulsiva Anxietate (adesea declansata de factori ambientali) Depresie/tulburare bipolara Mutism electiv Tulburare de personalitate (subiectii cu sindrom Asperger) Anorexia nervosa Tulburari de somn

Despre Noi
Asociatia pentru Interventie Precoce in Autism (A.I.P.A) este o asociatie non- profit, ce a fost infiintat in anul 2006 de trei tinere, dornice sa imparta cunostintele si experienta lor in lucrul cu copii cu autism. AIPA isi desfasoara activitatea la domiciliul copiilor (program terapeutic home-based) si isi ia angajamentul de a le oferi copiilor cu tulburari din spectru autist si alte tulburari pervazive de dezvoltare, programe individualizate, centrate pe nevoile fiecarui copil si ale fiecarei familii. In Romania este necesar sa se dezvolte servicii pentru copiii cu autism si familiile acestora, pentru a implementa programe de interventie precoce in autism, pentru a informa populatia despre nevoile acestor copii, pentru a obtine suport din partea autoritatilor. Prioritatea noastra este de a intampina nevoile copiilor cu autism si ale familiilor acestora, de a oferi suportul si experienta noastra parintilor, ingrijitorilor, educatorilor.

Echipa A.I.P.A.
Membrii fondatori: Munteanu Monica, Radu Oana, Zamfir Ana-Maria (experienta in domeniu din 2004) Membrii : Constantinescu Roxana (experienta in domeniu din 2005), Gioroc Maria (experienta in domaniu din 2007) MUNTEANU MONICA psiholog clinician specialist - membru fondator A.I.P.A din 2006 - director coordonator programe in cadrul Centrului Sf. Mihail (Fundatia C.I.D.-Romania)

- psiholog clinician in cadrul D.A.S.C.P. sector4, Centrul de Consiliere pentru Parinti si Copii - terapie la domiciliu, sub servizare U.K - psihopedagog la Centrul de zi pentru copii cu autism Horia Motoi ANCAAR (2004-2006) - master Psihoterapii Cognitiv-Comportamentale, - curs de specializare in terapia comportamentala si supervizare pe toata perioada cursului (20072008), training cu tema Teoria si aplicarea terapiei comportamentale in educarea copiilor cu tulburari din spectru autist, eliberat de C.E.A.T. Irlanda de Nord, coordonator Mary Hopton Smith, sub supervizarea specialistilor: Linsey Sabienly, B.A.,M.S. si Grainne Dobbs, B.Ed., M.Sc. curs teoretico-practic de logopedie, - curs de specializare in abordarea clinica a copilului cu autism (terapia ABA), r recunoscut de catre Asociatia de Psihoterapie Cognitiv-Comportamnetala, prof.univ. dr. Irina Holdevici) - colaborare cu World Vision pentru organizarea de sesiuni de comunicare pentru parintii copiilor diagnosticati cu autism - iulie 2007 Congresul National de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului si Conferinta Nationala de SSanatate Mintala a Copilului si Adolescentului, Bucuresti - mai 2007 Conferinta Internationala (Diagnosticul neurogenetic si dezvoltarea programelor de terapie pentru persoanele cu tulburari din spectrul autist, Bucuresti)

Radu Oana Anacona coordonator programe - membru fondator A.I.P.A din 2006 - terapeut, lucru la domiciliu, sub supervizarea Dita Hodd, Centrul Lovaas, Israel - curs teoretico-practic cu tema :Metode de diagnostic si interventie in cazul persoanelor afectate de sindromul autist sau sindromul down, recunoscut de Centrul Roman de Interventie Sociala si Psihoterapeutica

Gioroc Maria - psiholog 2008-2010 pedagog de recuperare-psiholog in cadrul centrului Sf.Mihail (Fundatia C.I.D,Romania) - 2009-prezent terapie la domiciliu sub supervizarea specialistei Dita Hod,BCABA, Behavioral Consultant, Centrul Lovaas, Israel. - 2008-2009 educator Scoala Speciala pentru Surzi nr. 1 - 2009-2010 profesor-educator Scoala Speciala pentru Surzi nr.1 clasa de autisti martie 2010 curs Tehnici de lucru prin arte combinate sustinut de Lenuta Nastac,Fundatia de Sprijin Comunitar Bacau obtinand certificat de lucrator prin arte combinate. - 17-18 sept. 2009 participant in calitate de organizator la Conferintei Nationala cu tema Echilibrarea sanselor in tratamentul tulburarii de spectru autist si a tulburarii cu deficit de atentie, Conferinta organizata de Fundatia Copii in Dificultate (C.I.D.) Romania, care i-a avut ca invitati pe Sam Goldstein Doctor in Medicina, Profesor Asistent Psihiatrie Clinica, University of Utah, Janet Goldstein, M.S. Profesor Asistent Clinic, University of Utah, Catedra Tulburari de Comunicare si Iuliana Eparu, Laura Mateescu si altii. - 2006-2009 licentiata a Universitatii Spiru Haret, Facultatea de Psihologie,invatamant de zi.

Servicii
Serviciile noastre: 1. evaluare psihologica (sustinuta pe baza testelor achizitionate de la specialistii din S.U.A) 2. evaluare logopedica 3. formarea echipei terapeutice pentru lucrul la domiciliu; coordonarea echipei si impementarea planului de interventie personalizat (Bucuresti,Constanta, Craiova, Slobozia, Galati, Braila.) 4. terapia tulburarilor de limbaj ( la domiciliul clientului) 5. psihoterapie de familie 6. la cerere se pot organiza activitati de grup pentru copii si intalniri pentru parinti (scoala parintilor)

Terapii abordate
Terapie cognitiv-comportamentala-aplicata (A.B.A)
Terapia cognitive comportamentala aplicata este o stiinta dedicate imbunatatirii comportamentului uman.Aceasta se bazeaza pe identificarea si definirea comportamnetelor observabile si cu semnificatie sociala.ABA ne ofera metodele necesare pentru a identifica comportamnetele tinta si de a identifica antecedentele (evenimentele ce apar inaintea comportamentului) si consecintele (evenimente care se produc ca urmare a comportamentului). Prin schimbarea evenimentelor din jurul unui comportament, putem schimba probabilitatea ca acel comportament sa apara din nou. Astfel ca, ABA ne permite sa invatam noi abilitati sau comportamente si sa crestem sau sa descrestem comportamentele tinta. Acordand o mare importanta comunicarii, deficitelor de interactiune sociala si joc ce exista la copiii cu autism, principiile ABA pot fi folosite pentru dezvoltarea de noi abiliatati si comportamente. De asemenea, aceleasi principii pot fi folosite pentru a reduce unele comportamente neadecvate. Un plan adecvat de interventie personalizata poate fi realizat prin intermediul principiilor ABA. ABA este o abordare comprehensiva a identificarii, analizarii si schimbarii comportamentului. CE FACEM CU ACEASTA METODA (ABA)? sporim comportamentele functionale, importante din punct de vedere social, din multe domenii de deprinderi (precum participarea, imitarea, asezarea pe scaun, potrivirea de obiecte, solicitarea, lectura, inteligibilitatea). diminuam comportamentele provocatoare 9precum tulburarile de comportament, agresiunea si autovatamarea corporala). comportamentele provocatoare sunt adesea adaptive, adica ele servesc unui scop anume pentru copil. De regula, incecam sa diminuam un comportament provocator sporind un comportament de substitutie. De ce se potriveste ABA autismului? 1. Autism : dificultate in a percepe intregul. ABA: sarcinile sunt fragmentate in pasi mici. 2. Autism: este posibil sa nu raspunda ajutorului social. ABA: ofera ajutor special conceput, cu scopul de a tine locul fixarii ce intervine in mod natural. 3. Autism: este posibil sa raspunda la rutina si la continuitate. ABA: ofera predare sistematica si predictibila.

PECS comunicare prin schimb de imagini

PECS ca o complementaritate la terapia ABA, utilizeaza un set de pictograme organizate pe domenii de activitate a caror utilizare reprezinta un mod excelent de nvatare a vorbirii, limbajului si comunicarii. O caracteristica a copiilor autisti este capacitatea de selectie vizuala iar aceste imagini vin sa-i ajute la generalizarile corespunzatoare. Despre utilizarea PECS: - folosirea metodei PECS nu exlude aparitia limbajului; - nu incetati a stimula potentialul verbal al copilului; - ajutati-l sa vorbeasca prin metode logopedice specifice problemei; - nu eliminati restul terapiilor din procesul recuperatoriu: copilul are nevoie de deprinderi de autoservire, de indici comportamentali si reactii comportamentale adecvate, de o buna stimulare a memoriei, a segmentului cognitiv, a atentiei si a celorlalte procese psihice si, implicit, de o buna capacitate de integrare sociala; - PECS stimuleaza potentialul limbajului receptiv si expresiv; - PECS ajuta copilul sa-si exprime necesitatile si dorintele.

Terapie prin arte combinate

Stimularea prin arta combinata este o metoda inovatoare utilizata in recuperarea si reabilitarea persoanelor cu nevoi speciale.Unul din primii promotori ai stimularii prin arta combinata este Fundatia de Sprijin Comunitar Bacau,prin intermediul programului IMPART un program de stimulare folosind tehnici de lucru prin Muzica,Arta Vizuala,Drama,Miscare si Joc. Scopul unui prigram de activitati stimulative si terapeutice este sa trezeasca respecul de sine si increderea,recunoasterea potentialului uman in fiecare persoana. Abordarea din punct de vedere medicat este esentiala si se concentreaza asupra dizabilitatii si a metodelor de recuperare. Abordarea din punct de vedere al stimularii prin metode creative arta,muzica,miscare si joc identifica abilitatile unei persoane si le dezvolta. Obiectivele stimularii prin arta combinata : -consolidarea deprinderilor motrice de baza, -consolidarea abilitatilor manuale, -consolidarea calitatilor motrice de baza, -corectarea atitudinilor vicioase si evitarea aparitiei deviatiilor, -cresterea autonomiei personale, -exersarea domninantei laterale, -formarea de gesture simple -insusirea corecta a schemei corporale, -scaderea frecventei/disparitia unor miscari stereotype -educarea miscarilor simultane si coordonate, -dezoltarea motricitafii fine, -dezvoltarea capacitatii de discriminare, -dezvoltarea perceptiei spatiale si temporale, -dezvoltarea capacitatii de identificare a unor obiecte/animale/culori/forme, -cresterea capacitatii de concentrare a atentiei, -stimularea capacitatilor perceptive, -dezvoltarea conceptelor de forma,culoare,marime,numar, -dezvoltarea capacitatii de a identifica asemanari si diferente,

-achizitia schemei corporale, -cresterea achizitiilor cognitive, -dezvoltarea capacitatii de pronuntare a unor sunete/silabe/cuvinte, -dezvoltarea vocabularului, -cresterea capacitarii de comunicare, -disparitia unor stereotipii verbale, -dezvoltarea capacitatii de orientare in spatiu, -cresterea gradului de sociabilitate, -stimularea creativitatii Principalele metode de stimulare prin arta combinata se refera la : -Stimularea prin miscare program complex de activitati fizice care contribuie la dezvoltarea psihomotorie a beneficiarului; -Stimularea prin muzica program complex de activitati musicale care contribuie la dezvoltarea si exprimarea personalitatii beneficiarului; -Stimularea prin joc program complex de activitati ludice care ajuta la dezvoltarea psiho-motorie a beneficiarului; -Stimularea prin arta vizuala program comlex de activitati creative care permit dezvoltarea imaginatiei si a increderii in fortele propoii; -Stimularea prin teatru program complex de activitati specifice teatrului care permit exprimarea sentimentelor beneficiarului. Unul din punctele forte ale tehnicilor de stimulare prin arta combinata il reprezinta faptul ca pentru beneficiarii cu deficiente orice exercitiu devine o joaca,il vor realize in mod natural,fara sa li se para ca depun vreun efort considerabil.

Terapia tulburarilor de limbaj

Logopedia este o disciplina speciala care se ocupa cu prevenirea si corectarea defectelod de vorbire. Stiinta despre fiziologic si patologia proceselor de intelegere,de comunicare, despre prevenirea si tratamentul pedagogico-corectiv al defectelor in domeniul intelegerii comunicarii poarta numele de logopedie. (M. Sovak) In categoria tulburarilor de limbaj sunt cuprinse toate deficientele de intelegere si exprimare orala, de scriere, de citire, de mimica si articulare.

Terapia ABA
cats: Uncategorizeddate: Iulie 28th, 2010Author: Maria

In Romania, persoanele cu autism n-au sansa unei viati normale. In loc sa investeasca in recuperarea lor, statul prefera sa le plateasca pensii de handicap. Autistii au sanse la o viata normala. Depinde doar de autoritati si de noi cei din jurul lor daca le acordam aceasta sansa. Scosi din lumea lor, copiii incep sa inteleaga ce se intampla in jurul lor. Si chiar daca nu sunt empatici si nu-si arata emotiile, nu inseamna ca nu inteleg atunci cand sunt respinsi. Dovada stau noua sfaturi lasate oamenilor in cabinetul unui medic. Iata trei dintre ele: nu suparati pe nimeni, nu le ziceti copiilor ca sunt prost crescuti, nu-i chinuiti pe copii.