CULTURA

Vitei de vie
Academia de Studii Economice Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Cuprins:
1-scurta introducere in cultura vitei de vie 2- Ianuarie, februarie 5-martie 11-aprilie 13-mai 14-iunie 16-iulie 17-august 18-septembrie 19-octombrie 20-noiembrie, decembrie 22-zone de favorabilitate de crestere a vitei de vie, date privind evolutia productiei de vita de vie

Bibliografie
1-internet, google (imagini) 2-calendarul viticultaorului, Vladimir corobca, Chisinau 2001 3-www.agroinfo.ro
Scurta introducere in cultura vieti de vie 1. Procurarea materialului saditor. Vitele se pot cumpara de la magazine specializate si se recomanda sa procurati intotdeauna cu 3-5% mai multe vite decat este necesar, pentru a le inlocui pe cele care nu se prind. Vitele pentru plantat trebuie sa fie de buna calitate: - lungimea portaltoiului sa fie de 38-42 cm; - sudura in punctul de altoire sa fie perfecta; - sa aiba cel putin doua radacini principale dispuse simetric in jurul butasului, cu lungimea maxima de 15 cm si grosimea la baza de cel putin 2 mm in diametru; - sa aiba cel putin o cordita bine dezvoltata pe o lingime de minim 15 cm. Pentru gradinile din zonele nisipoase se procura pentru plantare vite nealtoite (pe radacini proprii). Se pot cumpara coarde de vita nobila (Vitis vinifera) care se sectioneaza in fragmente de circa 40 cm, extirpandu-li-se ochii de la baza cu un briceag si se planteaza direct in sol. Acesti butasi cu 4-6 ochiuri se pot planta in gropi facute cu ajutorul unui tarus. Acordati-le aceleasi ingrijiri ca si vitelor altoite. 2. Preagatirea terenului. Mai intai se delimiteaza suprafata locului de plantat, prin tarusi. Terenul respectiv se curata de pietre, radacini, cioturi, etc., se niveleaza daca este cazul si se fertilizeaza cu circa 5 kg de gunoi de grajd la 1 metru patrat sau, cand solul nu este suficient de fertil, cu 0.03 kg de amestec de ingrasamant fosfatic si potasic, la fiecare metru patrat. Toamna, de preferat, se sapa cu cazmaua la 60 cm adancime si se inverseaza straturile de sol. 3. Stabilirea distantelor de plantare. Distantele de plantare se stabilesc in functie de fertilizatea si vigoarea solului, de inaltimea tulpinii si forma de conducere. Soiurile mai putin viguroase (Chasselas, Muscat de Hamburg - dintre soiurile de masa; Muscat Ottonel si Riesling italian - dintre soiurile de vin) necesita dstante mai mici, iar cele viguroase (Coarna neagra, Afuz-Ali, etc - dintre soiurile de masa; Aligote, Feteasca regala - soiuri de vin) distante mai mari. Pe terenurile mai bogate, distantele vor fi mai mari. Daca temperatura nu coboara sub -18C si via poate ramane neingropata peste iarna, vitele se pot conduce pe tulpini semiinalte si inalte (70-80 cm pana la 1,5-2 m) si se planteaza la distante mai mari intre randuri (1,8-2,2 m); in zonele unde vita de vie se protejeaza peste iarna iar tulpinile sunt scurte de 10-30 cm, si distantele intre randuri vor fi mai mici, de 1,6-1,8 m. Distantele de plantare sunt mari in cazul conducerii lor in forme inalte care pot ajunge pana la 2,5

m. Pe rand, distantele dintre vite variaza intre 1 m si 1,2 m, in functie de aceiasi factori. Se insemneaza cu un tarus locul unde urmeaza sa se planteze fiecare vita. In cazul in care randurile se orienteaza paralel cu unul din zidurile casei, intre acesta si primul rand de vita de vie se lasa o distanta de circa 1,5 m. Daca vita de vie se planteaza paralel cu gardul, distanta trebuie sa fie de 75 cm pana la 1 m. 4. Plantarea. Pregatirea vitelor pentru plantat consta in fasonare si mocirlire. Fasonarea presupune operatia de scurtare a radacinilor de la baza cu circa 10 cm in lungime (restul radacinilor de pe butasi, daca exista, se suprima) si a coditei care este cea mai dezvoltata tot cu 10 cm (4-5 ochi). Mocirlirea consta in introducerea radacinilor fasonate si a bazei portaltoiului intr-o pasta de consistenta smantanii, preparata din apa, balegar proaspat si pamant galben, bine amestecate. Plantarea vitelor se face adesea primavara, mai rar toamna. Gropile in care se planteaza vita de vie trebuie sa fie adanci de circa 40 cm si largi de 30 cm, langa tarus; se scobeste putin pamant si se face un musuroi. Pe terenurile plane, vitele se planteaza cu punctul de altoire la nivelul solului; pe terenurile in panta la 4-5 cm sub nivelul solului si cu 4-5 cm mai sus de nivelul solului la baza pantei. In groapa pregatita, se aseaza vita inspre tarus, cu radacinile rasfirate pe musuroiul din fundul gropii; se acopera 1/3 din groapa cu pamant reavan si se calca bine pamantul, dupa care se adauga 2-3 kg balegar bine putrezit. Se toarna o galeata de apa, daca pamantul nu este jilav si dupa infiltrarea apei se umple groapa cu pamant pana la suprafata. Daca punctul de altoire si cordita nu au fost trecute prin parafina topita se face un musuroi din pamantul reavan, care sa depaseasca varful coditei. Pentru evitarea atacului daunatorilor se presara pe peretele gropii (NU pe radacini) si in pamantul cu care se face musuroiul, insicticide cumparate de la magazinele de produse chimice sau de la centrele specializate in cresterea si ingrijirea plantelor. Pregatirea si plantarea vitelor nealtoite in terenuri nisipoase se face astfel: - pe nisipurile solificate si mai subtiri, pregatirea si plantarea vitelor nealtoite se face la fel ca la vitele altoite; - pentru nisipurile nesolificate si mai groase, pana la 80 cm -1 m, se folosesc vite nealtoite inradacinate lungi de circa 1 m; daca vita este mai scurta, groapa nu se acopera de tot, ci pe masura cresterii lastarilor. Groapa in care se planteaza trebuie sa aiba o adancime de circa 1 m, iar nisipul de la baza se amesteca cu 4-5 kg gunooi de grajd descompus. - in zona Deltei Dunarii, unde panza freatica este la suprafata (40-60 cm), gropile se fac la 60 cm adancime, 40 cm latime si se planteaza 2 butasi neinradacinati (lungi de circa 60 cm) la o groapa. Unul dintre butasi se aseaza vertical, in dreptul tarusului, se umple groapa pe jumatate cu nisip si se bate bine; al doilea butas se aseaza oblic pe directia randului, cu baza la adancimea de 30 cm, si cu ochiul terminal langa varful primului butas. - pe nisipurile nesolificate si mai groase (80 cm - 1,5 m), vita nealtoita, inradacinata, se planteaza in gropi lungi de 1,5 m, largi de 80 cm si adanci pana la stratul de pamant. Vitele se fasoneaza normal, dar se lasa 4-6 ochi in pozitii opuse. Nisipul de la baza gropii se amesteca cu 10-15 kg gunoi descompus si se planteaza cate 3 vite la un cuib, la 50 cm distanta una de alta. Dupa prindere, coardele crescute din ochii lasati se vor dirija catre locul unde se vor forma butucii, iar groapa se astupa treptat cu nisip. Plantarea se incheie la 2-3 ani de cand se incepe. - daca grosimea stratului de nisip depaseste 1,5 m, vitele se planteaza in santuri trapezoidale adanci de 1-4 m si late de 4-5 m, distanta dintre santuri fiind egala cu grosimea stratului de nisip. Nisipul din groapa se amesteca cu gunoi descompus, iar vitele se planteaza in randuri, la 50 cm distanta una de alta. Pe masura ce coardele se dezvolta, in fiecare an, santurile se umplu cu nisip, astfel incat plantarea se termina abia dupa 5-6 ani. Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane realizate din cele mai vechi timpuri, in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie sunt cele mai favorabile. Intre tarile cu viticultura si vinificatie din Europa, Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata viticola, locul 6 la productia de struguri si locul 6 la productia de vin. Sortimentul soiurilor nobile

pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas dor, Muscat Hamburg, Afuz Ali, Italia, Victoria, Tamina, Greaca precum si alte soiuri. Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin , 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26% soiurile pentru vinuri rosii. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala, Feteasca alba, Riesling italian, Aligot, Pinot gris,Muscat Ottonel, Tamaioasa romaneasca, Grasa de Cotnari, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot, Feteasca neagra, Babeasca neagra ,Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Cadarca, Burgund mare, Busuioaca de Bohotin si alte soiuri. Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din anul 1927. In anul 2002, Romania a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, adoptat la Paris la 3 aprilie 2001, aprobat prin Legea nr.297/15.05.2002. In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare cat si modul de intretinere a Vitei de Vie, in special dupa anul 5 de la plantare, punandu-se accent pe recoltarea strugurilor, modul de lucru pentru a se ajunge la un rezultat cat mai bun de productie al strugurilor cat si ingrijirea plantei in sine pentru productiile viitoare. Este infaptuit in mod cronologic, pe toata perioada anului, luna de luna. Ianuarie 1. n aceast lun temperaturile sunt relativ sczute de aceea n vii, practic, lucrri nu se execut. Timpul trebuie folosit util la: prepararea lzilor pentru soiurile de struguri pentru mas; prepararea cosurilor din mlaj pentru recoltarea strugurilor pentru vin; pregtirea inventarului, utilajului, masinilor agricole, tractoarelor si autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie. 2. n ultimii ani verile sunt secetoase de aceea, n afar de aratul de toamn, fisurarea adnc a solului, amenajarea de constructii antierozionale, n scopul acumulrii umidittii n sol se petrec si lucrri de mentinere a zpezii n plantatia viticol prin tasarea ei, ce duce la topirea mai lent a ei si infiltrarea apei n sol. 3.Viticultorii permanent trebuie s-si perfectioneze nivelul cunostintelor n domeniul cultivrii vitei de vie, deoarece fiecare an se deosebeste prin unele particularitti climatice (inclusiv ngheturi trzii de primvar, grindin, secet, temperaturi prea sczute n timpul iernii etc.), se propun soiuri si elemente tehnologice noi, preparate chimice pentru protectie si ngrsminte noi etc. Februarie 1. Continu lucrrile ncepute n luna ianuarie. 2. n decada a 2-3-a a lunii februarie, de obicei, timpul se mai nclzeste, dispare riscul nregistrrii temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se ncep lucrrile de pregtire ctre tiatul (curtitul) vitei de vie: * se ntocmeste un plan - grafic al efecturii tiatului (care trebuie s includa succesivitatea tierii pe soiuri, numrul de butuci, necesitatea n angajati sezonieri etc.) nct aceast lucrare s fie finalizat n termenii care ar permite s efectuam restul lucrrilor, inclusiv legatul n uscat, pn la dezmuguritul vitei de vie; * se determin cum au iernat butucii. Dac temperatura aerului n timpul iernii a cobort mai jos de 24 - 25C atunci pot fi afectate coardele si lemnul multianual; dar dac temperatura aerului a fost cuprins ntre - 17 - 25C - pot fi afectati numai ochii de iarn (la vita de vie mugurii se numesc ochi de iarn si constau dintr-un mugure central si 2-4 muguri secundari). Afectarea ochilor de iarn depinde de mai multi factori, printre care soiul, ncrctura butucilor n anul precedent, asigurarea solului cu elemente nutritive etc.

Pentru a determina gradul afectrii ochilor de iarn - din vie se ia o prob medie de 25-30 coarde de pe sectorul dat. Coardele se taie de la baz, cu lungimea de 16-18 ochi, se aduc ntr-o ncpere unde se analizeaz fiecare ochi de iarn, sectionndu-se longitudinal cu o lam. Rezultatele observatiilor se nscriu ntr-un tabel, n care se fixeaz (tabelul 1) la toate coardele si pe toat lungimea ochii sntosi (mugurele principal si cei secundari sunt vii), vtmati (mugurele central este pierit, iar cei secundari sunt vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). n baza acestor date se determin procentul celor trei categorii de ochi de iarn dup viabilitatea lor. Atentie! Dac procentul ochilor vtmati este pn la 30% la soiurile pentru vinuri pn la 40% la soiurile de struguri pentru mas, atunci ncrctura butucului se las la nivelul anului precedent. Iar dac procentul ochilor vtmati este mai mare, dar nu au depdit 80% atunci ncrctura butucului se majoreaz cu 40-50%. Dac procentul ochilor vtmati depseste 80% se utilizeaz tieri speciale n functie de gradul afectrii butucilor. Not: 2 ochi de iarn vtmati echivaleaz cu 1 ochi de iarn sntos si cu 1 ochi de iarn pierit. nainte de tierea vitei de vie este foarte important de a determina ncrctura butucului. Cea mai bun ncrctur a butucului se consider aceea care asigur obtinerea unei recolte nalte si de calitate superioar a strugurilor, fr a diminua puterea de crestere si fructificare a butucilor n anul viitor. Dac pe butuc majoritatea lstarilor sunt normal dezvoltati (lungimea - 0,75-2,0 m, iar diametrul mediu la baz - 6-12 mm), atunci nseamn c ncrctura butucului n anul trecut a fost normal; dac majoritatea lstarilor sunt slab dezvoltati - ncrctura butucului a fost mare, iar dac majoritatea lstarilor sunt puternic dezvoltati - ncrctura butucului a fost mic. Sunt mai multe metode de determinare a ncrcturii butucilor. Se propune o metod practic si simpl. Metoda const n faptul c ncrctura butucului se consider normal dac la soiurile cu strugurii mici (Chardonnay, Ponot, Feteasc alb, Traminer roz, Cabernet Sauvignon, Sauvignon, Malbec, Saperavi, Muscat alb, Muscat Ottonel, Silvaner, Aligot etc.) pe o coard de rod de anul trecut sau dezvoltat n medie 2 lstari normal dezvoltati, la soiurile cu strugurii mijlocii (Muscat iantarni, Chasselas dor, Merlot, Riesling, Rkaiteli etc.) - 2,5 lstari, iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu, Regina viilor, Coarn neagr, Cardinal, Leana, Moldova, Codreanca, Muscat de Hamburg, Rannii Magaracia, Alb de Suruceni, Startovi, Frumoasa alb, Ialovenschii ustoicivi etc.) - 3 lstari. n general mrimea strugurilor se determin dup lungimea medie a cca 50 struguri: pn la 13 cm . mici; 13-18 cm . medii; mai mult de 18 cm . mari. n baza metodei propuse st determinarea ncrcturii n coarde de rod pe fiecare punte de rod (tab.2) n functie de numrul de lstari normal dezvoltai pe aceasta. Determinarea ncrcturii butucului pe fiecare punte de rod Tine-ti minte! n timpul tiatului, de obicei, se formeaz verig de rod clasic sau fortificat. Printre altele, ncrctura butucului se determin pe parcursul primei jumtti a anului , utiliznduse urmtoarele procedee: a. plnsul . ncrctura se determin orientativ si se regleaz prin tierea n uscat. b. cresterea lstarilor si inflorescentelor. Incrctura butucului se determin mai ral n functie de gradul de emitere a lstarilor si inflorescentelor si se regleaz prin 2-3 pliviri a lstarilor verzi (la nceput se nltur toti lstarii care sunt amplasati nu n corespundere cu forma butucului, mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu inflorescentele slab dezvoltate, precum si o parte din cei sterili), c. cresterea boabelor. Incrctura butucului se determin definitiv n functie de conditiile pedoclimatice ale anului, care se nregistreaz si n functie de rezultatele fecundrii florilor si se regleaz prin nlturarea unor prti ale strugurilor sau a strugurilor ntregi. 3. Spre finele lunii februarie se ncepe tiatul vitei de vie. Atentie! Vita de vie se taie cnd temperatura aerului nu este mai mica de -5C.

Mai nti se taie plantatiile pe rod, apoi cele tinere. Succesivitatea tierii pe soiuri este urmtoarea: hibrizii productori directi, Lidia, Isabella, Noah, soiurile de selectie nou, soiurile europene de struguri pentru vin si n sfrsit soiurile de struguri pentru mas. Tiatul soiurilor europene ncepe cu Riesling de Rhin, Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Traminer roz, Feteasc alb, Aligot, Rkatiteli etc. Vita de vie se taie dup principiul .veriga de rod. adic anual pe cepul de nlocuire de anul trecut se formeaz o nou verig de rod, iar coarda de rod de anul trecut cu toti lstarii anuali dezvoltati pe ea se nltur. La determinarea lungimii corzilor de rod, n afar de gradul de vtmare a ochilor de iarn, mai influenteaz particularittile biologice ale soiului, grosimea coardelor, gradul de maturare a coardelor si caracterul depunerii inflorescentelor embrionare pe lungimea corzilor. Tine-ti minte! De obicei, la determinarea lungimii corzilor de rod .pentru 1mm grosime la baza lstarului maturat se las un ochi de iarn. Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lstarului anual maturat destinat pentru coarda de rod nu poate fi mai subtire de 7 mm si trebuie s fie viu. Pentru a determina lungimea corzilor de rod n functie de depunerea inflorescentelor embrionare n ochii de iarn, acestia trebuie cercetati sub microscopul special MBI-9. n general toate soiurile omologate n funcie de lungimea corzilor de rod pot fi divizate n 3 grupe: 1. Muscat Ottonel, Muscat Perl de Csaba, Irsai Oliver, Muscat iantarni, Chasselas dor, Ranii Magaracia, Muscat de Hamburg, Regina viilor, Moldova etc.- 4-7 ochi; 2. Muscat alb, Pinot, Traminer, Chardonnay, Aligot, Merlot, Riesling, Malbec, Silvaner, Bastardo Magaraceski etc. - 5-9 ochi; 3. Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Rkaiteli, Feteasc alb, Coarn neagr, Rar neagr etc. - 6-10 ochi. Martie 1. Continu tiatul vitei de vie. 2. Butucii care au fost ngropati toamna se dezgroap, se determin starea iernrii si se taie dup principiul descris mai sus. 3. Reparaia spalierului - se schimb toti stlpii deteriorati; se adaug srma care s-a rupt n anul precedent; toti stlpii nclinati se restabilesc n poziia strict vertical, apoi se ntind toate firele de srm. 4. Copcitul - este agroprocedeul de nlturare a lstarilor subterani si a rdcinilor superficiale. Scopul copcitului: prentmpinarea trecerii butucilor de soiuri europene pe rdcini proprii (pot fi atacati de filoxer) sau pe rdcinile superficiale (pot fi afectati de secet sau temperaturile sczute din timpul iernii). Tine-ti minte! Copcitul (cotortul) se face n mod obligatoriu anual la toate soiurile, indiferent, dac au fost plantate cu vite altoite sau pe rdcini proprii. Copcitul se face n felul urmtor: cu hrletul sau cu sapa se face o groap n jurul tulpinii subterane a butucului la adncimea de 15-18cm, apoi cu secatorul sau cutitul se nltur lstarii subterani si rdcinile superficiale. Dup aceasta groapa se acoper din nou cu sol.

5. Completarea golurilor din vii. Cel mai bine ca golurile din vie s fie completate n primii ani de viat, dar e posibil de completat golurile cu vite (de o calitate foarte bun) si la anii 5-10 dup plantare. Pentru o reusit bun este foarte important ca s se fac urmtoarele lucrri: Solul s se lucreze ntre rnduri, ct si n rnduri foarte calitativ; Butucii vecini cu golul trebuie s fie condusi astfel nct ei s ocupe numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati spre butucul lips; Vitele altoite sau pe rdcini proprii (materialul sditor) trebuie s fie de soiul care se completeaz si de o calitate impecabil: cel putin 3 rdcini cu grosimea de cel putin 2mm (amplasate uniform pe clciul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm; punctul de altoire trebuie s aib o concrestere circular si dur; partea maturat a lstarului altoiului s fie cu lungimea de cel putin 15cm, iar grosimea ntre nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm; vitele trebuie procurate de la pepinierele viticole ce posed licent; nainte de plantare vitele se pregtesc timp de 2-3 zile n felul urmtor: se fasoneaz, rdcinile se scurteaz la10-12cm, iar lstarul altoiului se las numai unul si se scurteaz la 2-3 ochi; se umecseaz . se tin sub ap timp de 1-2 zile; se parafineaz . 1/3 a prtii superioare a vitei, la temperatura de 10-15C cu un amestec din 94% parafin tehnic +3% sacz +3% smoal; se mocirlesc . n ziua plantrii vitele se pun cu 1/3 a prtii inferioare n mocirl (consistenta smntnii; bligar fermentat + sol de pdure .1:1). Plantarea . n gropi fcute cu hrletul n ziua plantrii; groapa se face la distanta de 5 cm de pichet, fr a fi clintit din loc, pentru a asigura amplasarea strict a vitei n directia rndului; ltimea gropii nu se reglementeaz ( cu ct mai lat cu att mai bine), iar adncimea gropii trebuie s fie de 45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei este de 33-35 cm); la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre vit) pentru a amplasa normal rdcinile si unde se pune sol negru (de deasupra), bligar fermentat 5-7 kg si cte 10-20g de ngrsminte minerale de NPK; totul se amestec, astfel nct adncimea gropii s rmn de 32-34 cm (des. 4); dup ce groapa este gata se amplaseaz vita (cu punctul de altoire la nivelul solului) lng peretele cu pichet (a), se umple o jumtate de groap cu sol negru, se taseaz cu picioarele(b), se toarn 15-30 l ap si dup ce aceasta se infiltreaz n sol, se umple groapa cu sol; se mai taseaz o dat usor si se face un musuroi(c) de asupra vitei plantate (5-7 cm deasupra lstarului altoiului).

cazul n care, pe sectorul dat lipsesc putini butuci atunci aceste goluri pot fi completate prin marcote: - aeriene . n plantatiile cu soiuri europene; - prin sol (prin arcuire sau cu clci) - n plantatiile cu soiuri rezistente la filoxer (hibrizii productori directi Seibel, Baco 1 etc, unii hibrizi de selectie nou . Moldova, Negru de Ialoveni etc.). Marcote aeriene. Pn la locul lips se conduce unlstar verde, pe care, pe parcursul a 2-3 ani se formeaz puntile de rod si verigile de rod; este important ca acestea s fie formate din lstari

normal dezvoltati (diametrul 8-12 mm), amplasate bine n spatiu; majoritatea operatiilor de formare se fac n timpul vegetatiei n scopul reducerii efecturii rnilor. Marcot prin arcuire. Pe parcursul vegetatiei se educ special un lstar verde, care va fi utilizat primavera urmtoare pentru marcotaj. Acest lstar trebuie s fie de o dezvoltare normal fr copili si ndreptat spre locul lips. Primvara acest lstar se amplaseaz ntr-un sant (cu adncimea de 38-40 cm, ltimea - un hrlet, iar n locul lips ltimea . 40 cm) dup ce au fost orbiti toti ochii, cu exceptia ultimilor 2-3, care vor fi amplasai la nivelul solului n locul lips si vor fi acoperiti cu un musuroi de sol mruntit. Pe parcursul a 2-3 ani se formeaz toate organele aeriene ale butucului, iar lstarul utilizat ca marcot se detaseaz de planta-mam. Marcot cu clci.Se fac aceleasi lucrri ca n cazul precedent, numai c lstarul destinat marcotajului se conduce pn la locul lips pe la suprafata solului, iar la locul golului se face o groap (adncimea - 38-40 cm, limea . 40 cm), prin care se trece acest lstar, apoi partea superioar cu 2-3 ochi se scoate la suprafaa solului si se acoper cu un musuroi. Vitele plantate n scopul completrii golurilor precum si marcotele, trebuie ngrijite n mod special primii 1- 4 ani (irigatul, cotortul, lucrarea solului, tratarea contra bolilor si duntorilor, operatiile n verde etc.).Pe parcursul primilor 4 ani, vitele plantate n locul golurilor precum si marcotele, trebuie formate n conformitate cu forma butucului care este utilizat pe sectorul dat. Pentru grbi

formarea butucilor, cu organele verzi ale acestora se lucreaz foarte intensiv. n acest caz, butucii fr tulpin pot fi formati pe parcursul a 3 ani, iar butucii cu tulpin pe parcursul a 4 ani.

sul ani

se si

Peparcur acestor se lucreaz exemplar solul, butucii trateaz contra bolilor

duntorilor si sunt supusi lucrrilor indicate mai jos: -1 an de la plantare: lucrri de formare a butucului nu se aplic; se instaleaz spalierul; -anul 2: primvara se repet tiatul scurt la 2-3 ochi; cnd lstarii verzi ating lungimea de 10-15cm se plivesc ce-i de prisos, lsndu-se numai viitoarele brate sau tulpini si 1 lstar de rezerv; lstarii lsati se leag de tutor sau prima srm; dac apar lstari de prisos se nltur nc de 2-3 ori pe parcursul vegetatiei; cnd lstarii ating lungimea viitoarelor brate sau tulpini se ciuntesc, cea ce favorizeaz dezvoltarea abundent a cpililor; cnd cpilii ating lungimea de 3-5cm se nltur toti n afar de cei 2-3 de pe partea superioar a fiecrui brat sau tulpini; la formele cu tulpin n scopul majorrii erectittii (triniciei verticale) acestora se propune de a forma 2 tulpini care se mpletesc reciproc. Atentie! Tulpinile si bratele se fac din lstari de o singur vrst. -anul 3: la formele fr tulpin se formeaz verigile de rod pe partea superioar a fiecrui brat; la formele cu tulpin se taie lstarii destinati pentru brate la lungimea acestora; dac pe brate (mai jos

10

de verigile de rod) si pe tulpini se dezvolt lstari de prisos se plivesc lsndu-se cte 3 pe fiecare brat viitoarele punti de rod: cnd lstarii viitoarele punti de rod au 6-7 noduri se ciupesc de asupra nodului 4; aceasta favorizeaz dezvoltarea cpililor, care se copilesc lsndu-se numai cte doi mai bine dezvoltai; -anul 4: la toate formele se taie dup principiul veriga de rod se aplic operatiuni n verde n scopul mentinerii formei butucilor. A se tine minte unele reguli care trebuie respectate n timpul tiatului si formrii butucilor: n calitate de cep de nlocuire si coard de rod se aleg numai lstarii normal dezvoltati; De pe elementele verigii de rod se nltur uscturile, crceii, rmsitele de struguri, cpilii etc.; Tieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate -1,5-2,0 cm deasupra nodului; prin lemn multianual - se las un ciot de 5-6 mm; Butucul suport mai usor operatiile n verde utilizate n scopul formrii butucilor dect tiatul de primvar; Utilizarea operatiilor n verde (plivitul lstarilo verzi, ciupitul, ciuntitul, copilitul, legatul lstarilor verzi) permite urgentarea (cu 1-2 ani) formrii butucilor; n scopul pstrrii posibilittii de a restabili butucii cu tulpin, afectati de ngheturile de iarn, n fiecare an la baza tulpinii se conduce cte 1-2 lstari (amplasati pe cepul de rezerv), care toamna dup cderea frunzelor se acoper cu sol. 6. Constructiile antierozionale se practic n plantatiile amplasate pe pant. n rndurile de vie se fac constructii simple (baraje) - se utilizeaz piloni din lemn, stlpi de spalier deteriorati, nuiele etc. Pe drumurile centrale si magistrale, pe lng fsiile de protectie, barajele pot fi fcute prin plantarea arbustilor si pomilor fructiferi, astfel nct s nu mpiedice la deplasarea tehnicii prin plantaiile viticole. Aprilie 1. Legatul n uscat . trebuie de terminat pn la dezmuguritul vitei de vie, deoarece legatul n timpul dezmuguritului duce la pierderea a 20-50% din potentialii lstari si corespunztor a strugurilor. Termenul optimal al legatului este cnd via plnge, atunci corzile sunt mai mldioase si nu se rup la arcuire. n timpul legatului mai nti se leag tulpinile, bratele si, n ultimul rnd, coardele de rod. Coardele de rod se leag cte 1-2 la un loc. Dac lungimea corzilor de rod permite, e mai bine ca acestea s fie legate n form de arc, deoarece n acest caz emiterea de lstari si corespunztor de struguri este cu mult mai mare. 2. Scoaterea coardelor detasate n timpul tiatului dintre rnduri se face imediat dup legat si pn la dezmugurit (mai ales n cazul ndeplinirii mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25 + LNV.1,5B). Coardele strnse pot fi utilizate n diferite scopuri (la nclzirea caselor, industria de mobil, producerea stlpilor de spalier din ecoplast etc.) Lucrarea se face cnd solul este maturat fizic. 3. La finele lunii, dup ce n vie au fost terminate toate lucrrile de primavera se face cultivarea cu graparea (boronirea) solului ntre rnduri, iar fsia de sol ocupat de rndul de vie este spat manual la adncimea de 12-15 cm cu mruntirea solului n scopul de a prentmpina evaporarea excesiv a apei din sol. n cazul n care sunt sectoare mburuenite cu pir se recomand de a le acoperi cu pelicul de polietilen neagr, astfel, pe parcursul unui an, practic, se poate distruge aceast buruian. Dac aceasta ocup suprafete mai mari, atunci se recomand tratri chimice (n ultimii ani se produc preparate chimice foarte eficiente). Ele pot fi administrate ct mecanizat (T70V+ UGPV + BDV-2,4) att si cu stropitoarea de spate (manual).

11

Se administreaz nainte de dezmuguritul viei sau dup recoltare cu discuirea imediat a solului. Erbicidele utilizate contra pirului, pirului gros (sad sau iarba cinelui) sunt administrate n perioada de vegetatie. Atentie! Pe sectorul care se administreaz erbicide nu trebuie s fie butuci mai tineri de 4 ani. Se recomand urmtoarele erbicide: mpotriva buruienilor anuale si multianuale, monocotilidonate si bicotiledonate . basta 3-5 l/ha, glifosat 360 . 4 l/ha, cidocor .2-4 l/ha,uragan .3-4 l/ha etc. mpotriva la pir, pir gros etc.- raundop .2-4 l /ha, fosulen. 2,8 . 7,2 kg /ha, milkagro .0,6-0,8 l/ha.

Mai 1. Plivitul lstarilor verzi: Cnd au lungimea de 3-5 cm . se nltur toti acei care mpiedic mentinerea formei butucului, care sunt amplasai pe tulpin si brate ntre puntile de rod; acest plivit se mai repet de 1-2 ori; Cnd lstarii au lungimea de 20-25 cm se utilizeaz la butucii care se afl n perioada de formare, adic la butucii care au fost plantati n locurile lips sau la butucii afectati de temperaturi joase n timpul iernii si care se restabilesc - se las numai lstarii care sunt necesari pentru formarea organelor corespunztoare ale butucilor. 2. nainte de nflorit (ramificarea complet a inflorescentelor) butucii se trateaz pentru prima dat contra bolilor (n deosebi, mana vitei de vie si oidiumul). Pentru aceasta de obicei se utilizeaz zeama bordolez de 1% si solutia de sulf de 1% (sulf muiabil de 80%). Tratarea se face pe timp linistit si rcoros, de obicei dimineata sau seara. Tratarea se face manual (cu stropitoarea portativ de spate) sau mecanizat (T-25 + OM-630). Soiurile de vit de vie europene trebuie tratate contra bolilor n mod obligatoriu de cel putin 3 ori pe parcursul vegetatiei, indiferent de conditiile climatice ale anului. Prima si a treia dat . cu preparate de contact (zeam bordolez, sulf etc.) iar a doua oar . cu preparate sistemice (mical, baileton etc.) Atentie! La prepararea zemii bordoleze solutia de piatr vnt se toarn printr-o suvit subtire n solutia de var si se amestec permanent. Vasele s nu fie din metal. Reactia zemii bordoleze trebuie s fie neutr. Este obligatoriu ca solutia cu care se trateaz s cad pe partea inferioar a frunzelor si pe inflorescente. Cu ct picturile solutiei sunt mai mici cu att efectul protector este mai mare. Printre duntori pagube mai mari la vita de vie aduc molia strugurilor si acarianul galicol. n cazul prezentei acestora se trateaz corespunztor cu insecticide si acaricide. n scopul sporirii radei si ameliorrii calittii strugurilor se propune, ca concomitent (cu prima si a doua tratare) cu tratarea contra bolilor s se administreze ngrsminte (extraradicular). Pentru aceasta se recomand utilizarea solutiilor: 0,3-0,5% - salpetru de amoniu, 3-5% - superfosfat simplu, 0,7-1,0% - clorur de potasiu, 0,03-0,1% - acid boric sau sulfat de zinc.

12

n ultimul timp industria chimic produce multe preparate, nainte de utilizare trebuie atent de citit instructia de utilizare si e necesar de a o respecta strict. 3. Legatul lstarilor verzi . Acestia se leag cnd ntrec cu 20-30 cm nltimea etajul corespunztor de srme - n cazul n care se utilizeaz spalier cu srme. Iunie 1. Se face al 2-lea plivit al lstarilor verzi de prisos, nlturndu-se toti acei care sunt amplasati nu n conformitate cu forma butucului si care pot majora ncrctura butucilor n lstari. Lstarii care trebuie nlturati n timpul plivitului al 2-lea se observ usor. Ei sunt slab dezvoltati. 2. La soiurile pentru struguri de mas (si n deosebi la soiurile cu floarea functional femenin Coarn neagr, Ceaus etc.) In timpul nfloritului se recomand de fcut polenizarea artificial. Sunt mai multe variante: dac pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la distanta nu mai mare de 5-6 rnduri), atunci polenizarea artificial este executat de vnt; dac nu este vnt puternic n timpul nfloritului, atunci manual, se scutur (agitat) butucii soiurilor cu flori bisexuate; dac pe sector este numai soiul Coarn neagr, atunci trebuie de colectat polen de la soiurile de portaltoi sau soiurile de hibrizi productori directi (care nfloresc mai nainte); pentru aceasta se colecteaz inflorescentele, se usuc la umbr, ntr-un loc uscat, timp de 1-2 zile; inflorescentele uscate se cern printr-o sit cu ochiul mic; polenul pn la nflorirea soiului Coarn neagr se pstreaz (2-7 zile) n pachete de hrtie ntr-un loc uscat si umbrit; n timpul nfloritului n mas (s-au deschis cca 75% din flori) se face polenizarea artificial, transfernd, cu un pmtuf din blnit, polenul pstrat pe inflorescentele butucului, destinat polenizrii. Polenizarea artificial la soiurile de mas (n deosebi la Coarn neagr, Ceaus) majoreaz roada la butuc, strugurii au un aspect mai frumos, n boabe se acumuleaz mai mult zahr. 3. Se face al 2-lea legat al lstarilor verzi n partea a 2-a a lunii. 4. Toti lstarii (dup legat), care ies deasupra stlpilor de spalier (si au lungimea de cel putin 1,31,4 m), se crnesc (ciuntesc) manual sau cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1). Acest agroprocedeu asigur maturarea mai bun a strugurilor si coardelor, amelioreaz microclimatul n habitusul butucului, amelioreaz aspectul strugurilor etc. 5. n scopul pregtirii bune ctre recoltare, dup terminarea nfloritului, cnd boabele au diametrul de 2-3 mm se poate determina aproape exact, care va fi roada pe sectorul dat. Pentru aceasta la 20-30 de butuci se numr cantitatea total de struguri si se determin numrul mediu de struguri la un butuc (N.s.). Apoi se determin numrul total de butuci pe sector (N.b.) si stiind greutatea medie a unui strugure (m) n kg (se va lua din orice surs de informatie, n care se descriu soiurile de vit de vie) se va determina recolta (R) pentru sectorul dat n kg: R=Nb x Ns x m Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarni (chihlimbariu). Numrul mediu de struguri la 1 butuc este de 24 struguri. Greutatea medie a unui strugure este de 0,195 kg. R=86but. x 24str./but x 0,195kg/strg=402,48kg 6. n scopul cptrii anuale a unor roade nalte si calitative de struguri, dup nflorit (cnd boabele au n diametru . 1,5-2,5 mm) se corecteaz, pentru ultima dat, ncrctura butucului prin nlturarea strugurilor. Determinarea definitiv a ncrcturii butucilor prin nlturarea strugurilor sau a prtii superioare (a unor ramificatii) a lor este un lucru responsabil si poate fi fcut efectund observatii pe sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani, deoarece aceasta depinde de foarte multi factori: asigurarea cu elemente nutritive, depunerea inflorescentelor, starea iernrii, nivelul agrotehnicii etc. ns, odat determinat ncrctur butucilor n struguri si repetnd n fiecare an aceleasi agroprocedee, va permite anual de cptat roade nalte de struguri si calitativi.

13

Ca baz a calittii nalte a strugurilor serveste continutul zahrului n boabe de cel putin a 170 g/l, iar cantitatea strugurilor cu acest continut de zahr. Cu ct mai mult, cu att mai bine. Pentru nceput se pot face urmtoarele recomandri (mai apoi va trebui de fcut observatii pentru fiecare sector aparte si n functie de calitatea si cantitatea strugurilor, precum si a dezvoltrii lstarilor anuali se va majora numrul de struguri la butuc sau se va diminua; n toate cazurile lstarii verzi, care sunt amplasati nu n conformitate cu forma butucului, se nltur): se va lsa pn la un strugure n mediu la un lstar fertil normal dezvoltat (diametrul 6-13 mm, lungimea . 1,0-1,5 m)- n toate plantatiile viticole tinere (primii 4 ani); se va lsa pn la 1,0-1,5 struguri n mediu la un lstar fertile normal dezvoltat n plantatiile viticole productive cu soiuri de selectie nou de struguri pentru mas; se va lsa pn la 1,5-2,0 struguri n mediu la un lstar fertil normal dezvoltat n plantatiile viticole productive cu soiuri europene de struguri pentru mas si soiuri de selectie nou de struguri pentru vin; se va lsa pn la 2,0 struguri n mediu la un lstar fertil normal dezvoltat . n plantaiile viticole productive cu soiuri europene pentru vin; 7. Dup ce s-a terminat nfloritul si au trecut 12-14 zile dup prima tratare contra bolilor si duntorilor se face tratarea a 2-a. De preferat pentru aceast tratare preparate cu actiune sistemic, care n ultimii ani se produc foarte multe si care sunt foarte eficiente. Atentie! Preparatele chimice se procur numai de la persoanele juridice ce posed licent n domeniul acesta de activitate ai certificat de calitate pentru preparatul dat. 8. Spre finele lunii se lucreaz solul ntre rnduri (mecanizat) si n rnd (manual) n scopul combaterii buruienilor si minimalizrii pierderii apei din sol. Iulie 1. n aceast lun pot aprea (vlstari) lstari subterani ai portaltoiului (pot aprea si n mai-iunie, dac nu s-a fcut copcitul calitativ) de aceea ei trebuie nlturati, pentru ce se fac aceleasi operatiuni ca si la cotort. 2. Se face legatul al 3-lea al lstarilor verzi. 3. n legtur cu faptul, c pe lstarii care au fost ciuntiti n luna precedent pornesc n crestere cpilii, precum si c unii din lstari nu au fost ciuntiti luna precedent din motivul c au fost mai slab dezvoltati - acum se face al 2-lea ciuntit. Acesta se reduce la aceea c se ciuntesc toti lstarii, care depsesc nltimea spalierului (adic au lungimea mai mare de 1,3-1,4 m) si cpilii care iese din habitusul butucului. Lucrul acesta se face mecanizat sau manual. Pentru ciuntitul mecanizat se utilizeaz agregatul T-70V+CVL-1. 4. n decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (n special mana vitei de vie si oidiumul) cu preparate de contact (zeam bordolez si sulf) si contra duntorilor (n special molia strugurilor) cu insecticide. 5. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului ntre rnduri si n rnd. Lucrarea solului ntre rnduri se face cu ajutorul cultivatorului KRV-3 la adncimea de 10-12 cm. Rezultate foarte bune se capt la lucrarea solului cu boroana cu discuri . BDV-2,4. 6. Pregtirea ctre recoltare: Se face un plan al recoltrii - n care se prevede succesivitatea recoltrii pe soiuri, cantitatea necesar de recipiente (vase pentru cules, eventual, pentru prelucrare) numrul de culegtori, transport etc. Se pregtesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea strugurilor pentru prelucrare; Se pregtesc unittile de transport necesare pentru transportarea culegtorilor si a strugurilor;

14

 Se verific lucrul frigiderelor destinate pentru pstrarea strugurilor; Se niveleaz drumurile. Atentie! Ultima tratare chimic n vie se face la sfrsitul lunii iulie . cu 21-24 zile nainte de nceputul recoltrii strugurilor. August 1. n prima decad a lunii se face al 3-lea (dac este necesar) ciuntit mecanizat sau manual, nct fiecare rnd de vie s prezinte un gard (perete) viu cu nltimea stlpilor de spalier, iar grosimea de cca 45-50 cm (pentru spalierul simplu). 2. n scopul ameliorrii microclimatului si conditiilor fitosanitare n zona strugurilor, la soiurile pentru struguri de mas, se recomand de nlturat frunzele din aceast zon (primele 1-4 noduri). Acest lucru se face cu 15-20 zile nainte de maturarea strugurilor si duce la ameliorarea considerabil a calittii si aspectului strugurilor. 3. ncepnd cu decada a 2-3 a lunii o dat n 3-4 zile se determin zaharitatea n boabe, cu scopul de a determina dinamica acumulrii zahrului. Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau prin luare a probelor medii de 5-6 kg struguri, din care apoi n conditii de laborator se preseaz sucul si cu ajutorul ariometrului se determin continutul de zahr. Determinarea dinamicii acumulrii zahrului se face n scopul determinrii timpului recoltrii strugurilor si directiei utilizrii acestora. 4. n decada a 2-3 a lunii se recolteaz unele soiuri de struguri pentru mas. De obicei, soiurile de mas se recolteaz n 2-3 reprize, adic selectiv . se aleg struguri care sunt copti si se comercializeaz. Strugurii se recolteaz atent, se tin de peduncul (pentru a nu distruge stratul de pruin), se aseaz ntr-un strat (cu peduncul n jos) n lzile nr.5 (cu picioruse). Dac sunt struguri cu boabe afectate, acestea se nltur cu un foarfece de croitorie. Strugurii culesi se tin n locuri umbrite si rcoroase si trebuie urgent comercializati (pe parcursul a cel mult 3-6 zile n functie de gradul de transportare si pstrare a soiurilor) Septembie 1. Continu recoltarea si comercializarea soiurilor de struguri pentru mas. 2. Se pregtesc depozitele pentru pstrarea temporar (1-3 sptmni) a strugurilor. Trebuie s fie niste cldiri capitale, curate, fr curenti de aer, n care temperatura s nu varieze si s se mentin relativ joas (ntre +6 - 12C). Peretii depozitelor se vopsesc cu o solutie de va (n care se adaug 100g piatr vnt la 10 litre solutie), se dezinfecteaz prin fumegare (prin arderea sulfului . 50 g/m3). n acelasi mod se pregtesc pentru pstrare si frigiderele. Fumegarea dureaz 30-36 ore, dup aceasta ncperile se aerisesc bine (pn la dispariia mirosului). 3. Se ncepe recoltarea soiurilor de struguri pentru vin. Un vin bun se capt dac continutul de zahr n boabe este de cel putin 170g/l. La fermentarea alcoolic a 10g/l de zahr se capt 0,6 grade alcool. Octombrie 1. Se termin recoltarea soiurilor pentru vin. 2. Se termin recoltarea soiurilor tardive pentru mas. O parte din acestea se pun la pstrare: Pe termen scurt (1-3 sptmni) - n depozite Pe termen lung (3-6 luni) - n frigidere.

15

Strugurii destinati pentru pstrare trebuie s fie bine maturati (continutul de zahr - cel putin 170g/l), cu toate boabele sntoase. Se culeg atent, fr a deteriora stratul de pruin de pe boabe, se amplaseaz n lzi noi cu capacitatea de 5-10 kg. Strugurii se culeg cnd nu mai au rou pe ei si ploaia a fost cel putin cu 2-3 zile n urm. n ziua cnd camera s-a umplut se face o dezinfectare prin ardere a sulfului (1,3-1,5g/m3), care se repet peste fiecare 5-6 zile. n cazul n care pe parcursul pstrrii se nregistreaz un nceput de putrezire a strugurilor, acestia se comercializeaz urgent. n frigider regimul de pstrare: temperatura aerului 1+10C, umeditatea relativ a aerului .92 .94%. 3. n scopul completrii golurilor (primvara), acum se face o inventariere a viilor si se caut material sditor de soiul dat. Dac nu e posibil de procurat, atunci trebuie de dat comand (n luna august) pentru a fi plantati peste un an. 4. Dup terminarea recoltrii se execut aratul (cu PRV-3) ntre rnduri la adncimea de 18-22 cm cu aruncarea solului spre butuci. O dat n 3-6 ani se face rennoirea desfundatului (cu PRV-3 + MVU-2) cu administrarea ngrsmintelor (60kg substane active de azot, fosfor si potasiu). Rennoirea desfundatului const n executarea a 3 fisure (una la mijlocul rndului, iar cele laterale la distanta de 25-35 cm de la butuci) la adncimea de 50-55 cm. 5. Spre finele lunii, dup cderea frunzelor butucii care sunt condusi fr tulpin, precum si lstarii de pe cepii de rezerv se ngroap n sol pentru iernare. Pentru aceasta se desprind coardele si bratele de pe araci sau srm, se lipesc de pmnt si cu hrletul sau sapa se acoper cu un strat de sol de 20-30 cm. La fel se procedeaz si cu lstarii care se dezvolt pe cepul de rezerv de la baza formelor cu tulpin. Noiembrie 1. Continu aratul solului ntre rnduri. 2. Continu ngropatul butucilor pentru iernare. Atentie! Unele soiuri omologate de struguri pentru mas trebuie ngropate pentru iernare n mod obligatoriu (Cardinal, Regina viilor, Caraburnu, Muscat de Hamburg etc.). 3. Se termin comercializarea strugurilor care au fost destinati pentru pstrarea temporar. 4. Se verific cum decurge pstrarea strugurilor din frigidere. Se face fumegarea conform recomandrilor. Lzile n care se ncep a strica (putrezi) boabele se comercializeaz urgent, fr a sorta suplimentar strugurii nainte de comercializarea lor. 5. Se verific starea constructiilor antierozionale si care sunt deteriorate se repar; n locurile riscante pentru eroziunea de ap se fac constructii antierozionale noi. Decembie 1. Se verific cum decurge pstrarea strugurilor n frigidere - o dat n 3-4 zile. 2. Se pregteste tehnica necesar pentru efectuarea lucrrilor de retinere a zpezii, n special a buldozerelor si tractoarelor cu senile. 3. n legtur cu faptul, c se termin anul, viticultorii trebuie s-si adune toate mijloacele financiare, s calculeze cte mijloace bnesti le trebuie pentru ngrijirea plantatiei viticole n anul viitor si se purcede la procurarea materialelor necesare reesind din urmtoarele normative:

16

ngrsminte minerale: Superfosfat simplu cca 600-650 kg /ha Selitr amoniacal . cca 200 kg /ha Clorur de potasiu - cca 120-130 kg /ha Preparate chimice contra bolilor si duntorilor: Piatr vnt . cca 40 kg /ha Var nestins . cca 30 kg /ha Sulf (praf muiabil) . cca 30 kg /ha Insecticide . cantitatea va varia n functie de dozele indicate n instructiuni. n locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza alte preparate dozele crora sunt indicate n instruciunile care se elibereaz o dat cu preparatele procurate. Se procur material de legat n uscat si verde n functie de greutatea acestuia si randamentul util (rmsite ale industriei de textile cca 20 kg /ha, rafie - cca 25 kg /ha etc.) Se procur si inventarul mic, reiesind din numrul angajatilor: foarfece de vie, ferestree, sape, hrlete etc. Zone de favorabilitate de crestere a Vitei de Vie in tara noastra. Zona foarte favorabila - Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei - Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei - Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei Zona favorabila - Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei - Regiunea viticola a Banatului - Regiunea viticola a Nisipurilor si altor Terenuri Favorabile din Sudul Tarii - Regiunea viticola a Crisanei si Maramuresului

- Regiunea viticola a Teraselor Dunarii DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI Specificar UM 1995 e Suprafata mii 248,8 vii pe rod ha Propductie Kg/h 5281 medie a Productia mii 1313, de struguritone 9 totala 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 251,8 255,0 253, 251,1 247,5 244,4 242,9 238,3 191,8 9 5685 4623 3443 4449 5234 4590 4433 4626 5529 1431, 1179, 874, 1117, 1295, 1121, 1076, 1102, 1060,5 4 0 3 2 3 7 7 4

17

a) Exploatatii agricole comerciale din sectorul vegetal plantatii de vii nobile cu suprafete mai mari de 50 ha Suprafata Forma de Adresa Tel_fax ha proprietate 907 P Jidvei str. Unirii nr. 9 tel.881881 427 S Blaj str. Gh. Baritiu nr.2 tel 711623 90 P Aiud tel.861283 75 P Aiud,Ciumbrud tel.865216 51 P Blaj,str.Republicii nr.8 50 P Sebes,Rahau 0744527314 140 GHIOROC str6 Martie nr 6 S.C. AFOR S.R.L. 157 P Com. Vultureni S.C. VINALCOOL 465 n P BRAILA, Aleea Mecaniz. 39684700 S.A. S.C. COMAGRIM 341 M COM. DUDESTI 39663528 S.A. S.C. DROPIA S.A. 241 P ORAS NSURATEI 39660540 S.C.Rovinsah 621 S com.Merei 0755155070 S.A.Merei S.C.Rovinsah 621 S com.Merei 0755155070 S.A.Merei S.C.P.V.V.Pietroasa 401 P com.Pietroasele S.C.Romagribuz 263 S com.Vl.Rimnicului Vl.Rimnic. S.C.Romagribuz 83 S Sos.Brailei Km 3 Rm.Sarat S.A.Cerchez Iz.Dulce 70 P com.Merei Burtea Delia 105 P Bucuresti 242520324 SA Vitisem 50 P Manastirea 722729043 SC Fruct prod SA 64 P Ramna 0255/528063 Ramna SC FRUVIMED 1321 P Medgidia 820791 MEDGIDIA SCPVV 688 S Basarabi 234105 MURFATLAR SC ERGOVENT SRL 644 S Constanta,A.Vlaicu 125 0740231358 SC FRUVISAT SA 597 S Satu Nou - Mircea Voda 852605 SC AGROSTRAL SA 425 P Aliman 856273 SA VIA 409 P M.Viteazu 257991 SC VITICOLA SA 364 P Cogealac 769078 SC RKATITELI SA 333 P Chirnogeni 854374 SC VITICOM SRL 219 P Cernavoda,M.Sadoveanu 238876 SC STEPOLIS SRL 100 P Mangalia 755715 18 Denumirea exploatatiei S.C.Jidvei srl SCPVV Blaj S.C.Papadia srl S.C.Viticola srl Asociatia Caritas S.C.Vitis srl SCVV MINIS

SC GRAMED SRL SC FAMILIA AGRO SRL SC SALPREST SP SRL SC NAZARCEA SA STATIUNEA DIDACTICA BANU MARACINE SC Romnef Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Valea Calugareasca Statiunea de Cercetari Viti-Vinicole Bujoru S.C. Nicorvin Tecuci SA Dealul Covurlui S.C. Horincea S.A.

100 81 51 50 178

P P P M M

Cernavoda,Cochirleni 1 237222 Mangalia 0722344081 Constanta Nazarcea C-va; Cl. Bucuresti nr. 264 255161

925 400

P S

str.Pacii nr. 5 Galati jud. 036/495759 Galati Valea Mantei nr.1 0244/236690 Valea Calugareasca jud Prahova

459

str. Er. Grigorescu nr. 65 036/344640

283 211 180

S P S

SC Pimland SA 1 Martie S.A. Viitorul S.C. Agrimat SC Pontenegro SC Prodvinalco SC Prowine Tanase Ion SA Zori Noi Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Horticola S.C VITIPOMICOLA FETESTI S.C. AGROINDUSTRIALA URZICENI SC Cotnari SA SC Agroindustrial Bucium SA SC Vinia SA

165 162 115 93 91 75 73 55 52 94

P P P P P p P P P S

str. Tecuci Marasesti km.5 Tecuci jud. Galati com. Baleni, jud.Galati str.Muncii nr.33,os.Beresti jud. Galati str. Afinului jud. Galati com. Cudalbi,jud Galati com.Nicoresti, Galati com. Matca, jud. Galati com.Ivesti jud.Galati Galati, B-dul Cosbuc nr.256 com. Cudalbi,jud Galati com. Sl.Conachi Galati com. Vladesti jud.Galati Calea Severinului, nr. 71, Tg.-Jiu STR. CALARASI NR.44 Urziceni Soseaua Bucuresti -Buzau

036/820404 036/330408 036/342314

036/496682 036/862372 036/867491 036/860421 036/331805 862024 036/823737

390 111

S P

369175 0243/251277

778 612 567

P M P 19

com. Cotnari 0232/730396 Str.Fundac Plopii fara sot 0744/632945 18-22 Iasi Iasi, B-dul Metalurgiei,7 0232/132700

SCPVV Iasi SC Podgoria Copou SC Agromixt Iasi

311 308 201

S S P P P S P S M S P P P S P P P S S S S P P S S P P S P P

SC Vinifruct Copou 72 SA SA Ceres Boureni 59 Statiunea Agricola 55 r Pd.Iloaiei SC VINARTE SRL 161.46 SC Agrozooviticola 280 Seuca SC Agrocomplex 205 Cuci STAT.DE CERC.SI 127 PROD.POMICOLA SC TOHANI SA 1314 SC VIDELMAR SA 1020 SC ROVIT SA 951 SC DIONYSOS SA 504 SC Ela Servcom SRL 77 SC Hoser SRL 60 S.C.Vintners 668 Transilvanian SC POSTA Aegyssus 943 SCA NICULITEL 853 SC SILEX IMPEX 530 SC INTER-REG 300 SC SOFAX 229 SC VITIS Babadag 180 SCPC TULCEA SC NUFARU SCV SARICA NICULITEL EXP.AGR.PAROHIA STEFANESTI S.C.VITICOLA DRAGASANI S.C.PVV S.A. MIXTAPODGORIA DRAGASANI SC Vidisamp SA 110 106 85 505 228 192 89

Al. M. Sadoveanu, nr. 48, 0232/219500 Iasi Iasi - Al. Mihail 0745/663841 Sadoveanu, nr. 39 Iasi, sat Valea Lupului, 0722/549583 com Rediu Iasi, Al M. Sadoveanu nr. 0744/889716 39 com. Tg.Frumos 0232/710460 Sos. Nationala, nr. 87, 0232/740234 com Pd. Iloaiei, Iasi Comuna Rogova 052352206 Ganesti,Principala 265 Bozieni STREJESTI 49472036

Gura Vadului 251231 Urlati, str. Independenta 271581 Valea Calugareasca 235286 Ceptura 445201 Iacobeni nr. 34 0745/096234 Sibiu, str. Salajului nr. 2 534244/25 Recas,str.Principala 0256/330296 nr.322 Tulcea 511948 NICULITEL 540092 OSTROV 0744354167 Tulcea 533010 Valea Teilor 52 Babadag, Str Cabanei 561946 nr.3 Tulcea 515540 Tulcea 511902 Niculitel 540092 com. Stefanesti mun Dragasani mun. Dragasani mun, Dragasani 250810340 250810640 250810571

778

P 20

Calea Basarabiei nr.1-3

235471059

SC Vinicola Averesti 2000 SC Fructera SA Barlad Sc Vitipomicola SA Dumbrava SC Viticola Sa Rasesti SC Podgoria SA Husi Asoc.fam.Vitis Suletea Ghenghea Eugen SA Agroind Berezeni Soc. Agricola Munteni SC Vascovin SA SC Veritas SA Panciu SC Rovinco SA Cotesti Statiunea de cerc.si prod. Viti-vinicola SC Romvitis SA Odobesti SC Vincon SA Vrancea SC Agroindustriala SA Marasesti SC Est Vitis Cirligele SC Aispa Stars 95 SA SC Dionysos SA Cotesti SA Viticola Cotesti Axente Dan A.F.Tataru Constantin SC MTR END PROD SRL

570 407 316 170 144 143

P P M P P P

Husi Com. Bunesti Averesti

235471194

Str. 1 Decembrie nr.91, 0744964831 Barlad str. Stefan cel Mare 276 235315211 Vaslui Com. Dranceni 235482527 Com.Stanilesti Com Suletea 235471006 235426921

110 100 91 1440 956 453 406 350 285 127 112 91 83 68 55 52 34.703.46

P P P P P P P P P P P P P P P P

com.Berezeni Com. Munteni de Jos str.Stefan cel Mare 275 Vaslui Panciu str. M. Kogalniceanu nr.24 Com.Cotesti jud.Vrancea

235450138 235361569 235361784 0237/635511; 0237/635713 0237/252018

Odobesti str.Stefan cel 0237/676623 Mare nr.61 Odobesti str.Maresal 0237/675354; Antonescu nr.125 0237/675217 Focsani str.Avintului 0237/222100 nr.12 Marasesti Sos.Nationala 0237/630363; nr.22 0237/630775 Com.Cirligele 0237/25 3141 jud.Vrancea Focsani Str.Brailei nr.121 0237/231938 bis Com.Cotesti jud.Vrancea 0237/252020 Com.Cotesti jud.Vrancea 0237/252102 Odobesti jud.Vrancea Focsani Str.Anul 1948 0237/229112 nr.4 Focsani Str.Mitopolit 0723377320 Varlam nr.17

21

Ingrijirea vitei de vie

Taierea la vita de vie se practica din antichitate, cand s-a constatat ca prin taierile anuale se obtin struguri mai mari, mai aspectuosi, cu boabe de dimensiuni mai mari, cu continut mai ridicat in must si zahar. Lasata liber, fara a interveni prin taieri anuale, datorita insusirilor sale de liana, vita de vie manifesta tendinta de a-si ridica vegetatia catre varf si de a se degarnisi la baza, formandu-se un numar mai mare de struguri, dar de dimensiuni mai reduse, cu boabe mai mici, asezate mai rar pe ciorchine, cu continut mai scazut de must si zahar. Cu ocazia taierilor se elimina de pe butuc pana la 80 - 90% din totalul cresterilor anuale pentru care planta a folosit cantitati insemnate de energie. Eliminarea anuala a unui volum atat de mare din cresterile anuale, cat si prezenta numeroaselor rani provocate prin taierile de rodire, micsoreaza mult durata de viata a vitei de vie din cultura. Comparativ cu vita netaiata, durata de viata a unui butuc se reduce la 60 de ani, chiar la mai putin. Prin executarea incorecta a taierilor, asociate cu alte lucrari neadecvate, ca si cu diferite accidente climatice (inghet, grindina, seceta indelungata, furtuni etc.) durata de viata a unui butuc se poate reduce si mai mult. Toate lucrarile care se aplica vitei de vie, dar mai ales taierile, care zdruncina cel mai puternic viata plantei, se bazeaza pe cunoasterea temeinica a organelor vitei de vie si rolul lor in realizarea productiei. Formatiunile lemnoase la vita de vie inainte de taiere. Aceste formatiuni sunt de diferite varste, poarta denumiri conventionale si asupra lor se intervine la taiere. In functie de forma de conducere a butucilor (joasa, semiinalta si inalta) se deosebesc urmatoarele formatiuni: La butucii condusi in forma joasa, la nivelul solului se deosebeste zona de concrestere (punctul de altoire), urmeaza apoi scaunul butucului (buturuga), care datorita ranilor facute cu ocazia taierilor anuale, se ingroasa. Aici se gasesc grupuri de muguri dorminzi pe existenta carora se sprijina taierea de regenerare. Din scaunul butucului pornesc ramificatii multianuale, variate ca lungime, datorita taierilor din anii anteriori si de grosime diferita, purtand denumiri conventionale: - brat scurt sau cotor (sub 50 cm lungime), gros si rigid, intalnit in unele vii din Banat si Transilvania (Valea lui Mihai), ca si la unii hibrizi producatori direct; - brat lung, peste 50 cm lungime, de 5 - 6 ani, elastic, intalnit in special la vechile tipuri de taieri din Moldova (taierea de Odobesti, taierea de Husi); - ramificatii in varsta de 3 - 4 ani, de diferite lungimi, rezultate prin taierile din anii anteriori, subtiri si flexibile, numite conventional corcani; pe ele se gasesc coarde de 2 ani. Ramificatiile mentionate (cotor, brat lung, corcan) se intalnesc la diferite tipuri de taieri, rar toate pe acelasi butuc. Cu ocazia taierilor o parte din ele se inlatura de pe butuc sau se scurteaza. Se poate aprecia ca aceste ramificatii formeaza scheletul butucului, pe care se gasesc coardele (ramificatiile) de 2 si 1 an.

22

Coarda de 2 ani este crescuta din ramificatiile multianuale (peste 2 ani) sau din scaunul butucului. Ea are diferite lungimi in functie de taierea executata in anul anterior si poarta coardele de 1 an. Sunt ceva mai groase decat cele de 1 an. In zona nodurilor se gasesc muguri in stare dorminda, neporniti in vegetatie in anul anterior. Cand aceste coarde de 2 ani sunt mai lungi si prezinta mai multe coarde de rod, se numesc punti de rod. Coarda de 1 an este o ramificatie lemnoasa provenita din lastar dupa caderea frunzelor si schimbarea culorii din verde in diferite nuante de cafeniu (in functie de soi). Coarda de un an poate fi crescuta pe coardele de 2 ani, in care caz este roditoare (va forma lastari cu rod) sau pe formatiuni mai in varsta (corcani, brate, scaunul butucului), cand poarta denumirea de coarda lacoma, din care, in primavara vor creste lastari fara rod. Inseamna ca rodirea anuala a vitei de vie este asigurata de coardele de 1 an, formate pe coarde de 2 ani (indiferent de lungime). Butucii condusi pe forme semiinalte sau inalte prezinta zona de concrestere (punctul de altoire) la nivelul solului, continuata cu scaunul butucului, mai redus ca dimensiuni. Uneori acesta poate lipsi. Urmeaza apoi tulpina, formatiunea lemnoasa multianuala, cu pozitie verticala de 0,60 - 0,80 cm lungime, realizata prin taierile de formare din primii ani de la plantare, la formele de conducere semiinalte si de 1,00 - 1,50 m la formele inalte. La unele forme artistice (bolta, chiosc, palmela etc.) tulpina poate fi orizontala sau oblica si de lungimi mai mari. La capatul superior al tulpinii, in pozitie orizontala se distinge cordonul ,care este tot o formatiune multianuala, de aceeasi varsta cu tulpina sau cu 1 - 2 ani mai putin. In unele situatii, butucii pot prezenta 2 cordoane (in stanga si dreapta butucului). Lungimea cordoanelor variaza in functie de vigoarea soiului si de distantele de plantare dintre butuci, determinata prin taierea de formare. Dupa formarea lor, cresterea in lungime nu se mai continua, in schimb o data cu trecerea anilor, cordoanele se ingroasa. Pe cordoane se gasesc formatiuni multianuale (cepi scurti), varsta lor descrescand dinspre baza spre varf, unde se afla lemnul de 2 ani pe care sunt prezente coardele de 1 an, roditoare. Coarda de 1 an, lacome, se formeaza pe lungimea cordonului sau a formatiunilor multianuale, in dreptul fostului nod (la coardele de 1 an) din muguri dorminzi. La soiurile de struguri pentru consum in stare proaspata, viguroase, butucii prezinta in capatul tulpinii, in loc de cordon, 2 - 4 elemente multianuale scurte, pe care se gasesc formatiuni scurte de 2 ani. Din acestea pornesc coarde de 1 an roditoare. Pe formatiunile scurte multianuale sau chiar pe tulpina, in zona superioara pot fi intalnite si coarde de 1 an lacome. La taierile anuale, de rodire se opereaza in primul rand asupra coardelor de 1 an roditoare (se afla pe lemnul de 2 ani) si lacome (formate pe lemn multianual), de aceea insistam mai mult pe cunoasterea lor. Ele provin din lastari lemnificati dupa caderea frunzelor. In conditiile noastre de cultura a vitei de vie, lungimea de 1,20 - 1,80 m, realizata in perioada de vegetatie a unei coarde, se considera optima pentru productia de struguri, ca si grosimea de 7 - 12 mm (diametru). Coardele anuale sunt compuse din noduri si internoduri bine determinate. La noduri se afla ochii de iarna alcatuiti dintr-un complex de muguri (principal, secundari, tertari). Avand dimensiuni si grade diferite de formare si de evolutie, mugurii au insusiri diferite. Productia de struguri se sprijina, in principal, pe existenta si starea de sanatate a mugurului principal din ochiul de iarna. Numai in cazul unor accidente, cand acesta este distrus, mugurul secundar poate deveni de baza

23

pentru realizarea productiei. Prof. univ. dr. Liviu DEJEU

Ingrijirea vitei de vie in primul an de la plantare

Vita de vie plantata pe langa casa poate fi pe tulpini joase sau pe tulpini semiinalte si inalte. Vita de vie condusa clasic, adica pe tulpini joase (reduse la simpla buturuga) se cultiva in zonele unde temperaturile din timpul iernii scad sub -20...22 grade Celsius, fiind necesara protejarea prin ingropare in timpul iernii. Vita de vie cu tulpini semiinalte (0,7 m) si inalte (1-1,5 m) se pot cultiva in zonele unde temperatura din timpul iernii nu scade sub limita de rezistenta, in general de -18...20 grade Celsius. Lucrari ce se aplica dupa plantarea vitei de vie joase Mobilizarea solului Dupa plantare, se recomanda sa se faca o maruntire a pamantului la adancimea de 18-20 cm, cu sapa sau prin aratura. In timpul verii mobilizarea superficiala a solului consta in efectuarea prasisului cu sapa sau cu prasitoarea, ori de cate ori este nevoie pentru distrugerea buruienilor. Afanarea si mobilizarea solului se face pe o adancitura de 6-8 cm. Controlul aparitiei si cresterii lastarilor de vita de vie La circa 2-3 saptamani dupa plantare, daca lastarii nu apar uniform si in masa la suprafata solului, se desfac musuroaiele, numai cu mana introdusa la baza musuroiului si corditei, lasand pamantul sa cada in bucati mici intre degete, dupa care musuroaiele se refac. Spargerea crustei de la suprafata musuroiului Aceasta lucrare se face dupa fiecare ploaie, o data cu aceasta inlaturandu-se bulgarii prea mari din fata lastarilor si reducandu-se din grosimea musuroiului, cand e prea mare. Se administreaza insecticide, in cazul atacului de viermi, etc. Copcitul vitei de vie Copcitul prezinta importanta deosebita in primii ani de viata ai vitelor de vie, deoarece de aceasta operatie depinde consolidarea organismului plantei si obtinerea unei plantatii uniforme si bine incheiate. Practic, copcitul se efectueaza astfel: - se face o gropita (copca) in jurul vitei, astfel incat punctul de altoire sa fie bine scos in evidenta; - cu un briceag sau cosor bine ascutit se suprima de la punctul de insertie toate radacinile de suprafata, date din altoi si din nodurile superioare ale portaltoiului. Nesuprimarea acestor radacini duce cu timpul la separatrea altoiului de portaltoi, fiecare tinzand sa traiasca pe radacini proprii. Cum radacinile emise din altoi sunt sensibile la filoxera, ele sunt repede distruse si, de aici, aparitia golurilor in plantatii. Pana la varsta de 5 ani se recomanda cate doua copciri pe an, respectiv primavara si catre sfarsitul verii, facand exceptie anul intai si doi de la plantare, cand copcitul se va face in lunile iulie si august. Dupa copcit, gropita (copca) se astupa cu pamant marunt si reavan si se reface musuroiul, cu exceptia ultimului copcit din august, cand vita de vie se lasa "descaltata", adica necacoperite la punctul de altoire. Udarea vitei de vie Udarea este necesara numai atunci cand se manifesta seceta pronuntata in aer si sol, iar lastarii nu

24

mai cresc. Pentru aceasta se face o groapa cat mai aproape de baza butucului, in care se toarna cel putin 10 litri de apa. Dupa patrunderea apei in sol, groapa se astupa cu pamant. Udarea vitei de vie se repeta de 2-3 ori in cursul verii, in situatia cand seceta se prelungeste. Administrarea ingrasamintelor Se impune mai ales acolo unde nu s-a facut tratarea de baza cu ingrasamant si unde nu s-au administrat ingrasamintele nici la plantarea vitei de vie. Se folosesc ingrasaminte naturale (gunoi de grajd bine descompus, compost) sau ingrasaminte minerale pe baza de azot, fosfor si potasiu. Cele azotoase se dau in prima parte a perioadei de vegetatie, in scopul stimularii cresterii vitei de vie, cele fosfatice si potasice se dau in faza a doua a perioadei de vegetatie, pentru a stimula coacerea lemnului. Ele se administreaza in stare solida, in copci, in jurul plantei, dupa care se uda, sau se dau sub forma lichida, dizolvate in apa. Dozele in care se dau variaza in functie de gradul de fertilitate a solului, ajungand panala la 70 g azot, 50 g potasiu si 60 g fosfor, substanta bruta (din comert), pentru fiecare vita. Ingrasamintele organice se dau in copci (gropite), cate 2-3 kg pentru fiecare vita, in 4 copci (gropite de circa 30 cm adancime). Plivitul lastarilor de vita de vie Plivitul este necesar numai cand numarul lastarilor de vie trece de 3-4, inlaturandu-se cei mai slabi. Legatul lastarilor Se face de cate ori este nevoie, cand lastarii de vita de vie depasesc 30-40 cm si se apleaca. Combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie Pentru prevenirea manei se executa stropiri (de cand frunza atinge 5 cm in diametru si sezonul este ploios si cald) cu zeama bordeleza in concentratie de 0,3-0,5 g, piatra vanata (sulfat de cupru) 150250 g, var nestins (sau dublu - triplu var nestins) si circa 200 g aracet, ca adeziv, la 100 litri apa. Stropirile se fac in anii ploiosi la 3-4 zile si in cei secetosi cel putin saptamanal. In anii foarte secetosi apare de obicei fainarea (oidiumul). Pentru a preveni aparitia ei se prafuiesc vitele cu pulbere de sulf sau se stropesc cu sulf muiabil (0,4%), dizolvat in apa. Cand atacul de mana coincide cu cel de fainare sau pentru a preveni fainarea, este mai eficace sai mai economic sa se amestece sulful muiabil cu zeama bordeleza. Daunatorii vitei de vie (viermi si insecte) care distrug lastarii tineri si rod scoarta vitelor, se desfac musuroaiele si se presara insecticide, dupa care se refac din nou musuroaiele. Carnitul lastarilor Aceasta operatie consta in suprimarea varfului lastarilor la sfarsitul lui august, cand depasesc circa 1 metru, pentru a favoriza maturarea lor. Completarea (lichidarea) golurilor Se face in cazul vitelor de vie neprinse. Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi, din surplusul rezervat la plantare. Aceste vite, primavara, se aseaza in pungi de folie de polietilena, umplute cu pamant, gaurite la baza (pentru scurgerea apei si aerisire) si se planteaza intr-un sant, la marginea lotului de vie. In cursul verii, acestor vite li se dau toate ingrijirile, ca si celor plantate la locul definitiv. In iunie, aceste vite se planteaza in locul celor neprinse, tot in gropi, scotand punga perforata, cu grija, urmarind sa nu se desfaca blocul de pamant. Se umple apoi groapa cu pamant, fara sa se calce, si se uda cu apa pe marginea gropii, fara a destrama blocul de pamant. Cirnitul lastarilor Consta in suprimarea virfului lastarilor la sfirsitul lui august, cind depasesc cea 1 m, spre a favoriza maturarea lor. Lichidarea (completarea) golurilor (in cazul vitelor neprinse) Se face prin plantarea vitelor din acelasi soi, din surplusul rezervat la plantare. Aceste vite, primavara, se aseaza in pungi de folie de polietilena, umplute cu pamint, gaurite la baza - pentru scurgerea apei si aerisire - si se planteaza intr-un sant, la marginea lotului de vie. In cursul verii, acestor vite li se dau toate ingrijirile, ca si celor plantate la locul definitiv. In iunie, aceste vite se

25

planteaza in locul celor neprinse, tot in gropi, scotind punga perforata, cu grija, urmarind sa nu se desfaca blocul de pamint. Se umple apoi groapa cu pamint, fara sa se calce, si se uda cu apa pe marginea gropii, fara a destrama blocul de pamant. Completarea golurilor se poate executa si toamna sau primavara, cu vite altoite, procednd in aceiasi mod ca la plantarea propriu-zisa. O metoda foarte buna pentru completarea golurilor o constituie si altoirea in verde a vitelor portaltoi ramase in urma disparitiei altoiului, fie a butasilor portaltoi plantati special cu un an inainte in goluri. Altoirea se face in perioada infloritului, folosindu-se metoda de altoire in copulatie simpla, la nivelul solului sau la inaltimea de 40-50 cm. Lastarii altoi se recolteaza cu citeva ore inainte si se pastreaza intr-o galeata cu apa sau in cirpe umede pina in momentul altoirii. Ca altoi se foloseste o portiune de lastari cu cite un ochi. Punctul de altoire se leaga strins cu rafie din material plastic sau fire de bumbac si se parafineaza prin pensulare. In viile de pe nisipuri si in cele de hibrizi producatori directi, completarea golurilor se face prin marcotaj. Marcota este o coarda de un an sau un lastar "in pirga" sau o coarda prelungita printr-un lastar aproape maturat. Cele mai bune marcote sint cele date din cepi, asezate cit mai aproape de suprafata solului si pe linia rindului. Obisnuit, mareotajul se realizeaza toamna, dupa caderea frunzelor, sau primavara, devreme - cind se numeste marcotaj "in uscat". in timpul verii, mareotajul se face in iulie-august, cind se folosesc lastari in perioada incetinirii cresterii sau coarde prelungite prin lastari ; in primul caz, mareotajul se numeste "in verde", iar in al doilea, marcotaj "mixt". in toate cazurile se procedeaza dupa cum urmeaza : Mai intii se intinde marcota pe fundul unui santulet care se deschide pe directia rindului, la adinci-mea de cea 30-40 cm. Marcota se asaza pe fundul santului, indoindu-se cu foarte multa atentie spre a nu se rupe, dupa ce in prealabil s-au extirpat (inlaturat) toti ochii, in afara de cei 2-3 din virf, care vor fi la suprafata solului. Se astupa groapa cu pamirit, se batatoreste bine si se pune un pichet (tarus) la virful marcotei care ramine in afara, constituind viitorul butuc. Alte lucrari care se efectueaza in anul I de la plantare mai sint : musuroitul de toamna si sapa mare sau aratura adinca. Musuroitul vitelor Se face toamna, in vederea protejarii vitelor impotriva temperaturilor scazute. in anul I mi se practica ingropatul total, ci musuroitul, din cauza ca in anul al II-lea se lasa pentru rod doar un cep si o cordita. Musuroirea cu pamint se face pe o inaltime de 4-6 ochi. Sapa mare se face tot toamna, efectu-indu-se omobilizare adinca a solului. Aratura adinca sau sapa mare, de 18-22 cm adincime, ramine in brazda cruda (nemaruntita, numai intoarsa).

Ingrijirea vitei de vie in al 2-lea an de la plantare

Se aplica aceleasi lucrari ca in anul I, la care se adauga dezmusuroitul, taierea de formare si instalarea mijloacelor de sustinere. Dezmusuroitul vitelor Se face cind temperatura aerului se prevede a nu mai scadea sub minus 6-8 grade C.

26

Musuroaiele se desfac de la baza spre virf, pentru ca pa-mintul sa cada lateral prin surpare, evitind ruperea vitelor. Taierea vitelor Intrucit la aceasta lucrare intervin elemente cu denumiri noi, vom trata - mai intii - pentru cunoasterea lor citeva notiuni de organografie a vitei de vie (adica partile componente ale . butucului de vita). Butucul de vita de vie este format dintr-o parte subterana denumita sistem radicular, care include partea subterana a tulpinii (a fostului butas) si radacina pro-priu-zisa, cu multitudinea de radacini emise din aceasta tulpina subterana, si o parte la suprafata solului denumita sistem sau aparat aerian, care cuprinde tulpina propriu-zisa (organul cel mai dezvoltat) ce sustine intregul sistem aerian al butucului, compus din mai multe ramificatii - denumite coarde. Deci, sistemul aerian este format din tulpina si coarde. Ambele trebuie cunoscute in vederea executarii corecte a taierilor (fig. 3). Tulpina propriu-zisa este variabila ca lungime. Astfel, in timp ce la vitele dirijate in forma joasa tulpina are o lungime redusa de numai 20-25 cm, la formele semiinalte aceasta ajunge la 0,60-0,80 m, iar la cele inalte, la 1,0-1,5 m. La formele joase ea se mai numeste si buturuga sau scaunul butucului, de la forma sa specifica si functia de sustinere pe care o indeplineste. Coardele reprezina toate ramificatiile lemnoase ale tulpinii de virsta diferita, cu dimensiuni si rol specific. Coardele se pot clasifica in urmatoarele categorii principale : Coardele sau ramificatiile multianuale (de 3-4 ani si mai mult). Datorita virstei, acestea sint mai groase si mai rigide decit celelalte si servesc ca elemente de schelet. Ele mai poarta in general si denumirea de brate sau, in functie de dimensiuni, de cotoare (mai scurte si mai groase) si corcni (mai lungi si mai subtiri) etc. Coardele de 2 ani. Acestea sint mai subtiri si mai flexibile decit cele multianuale si au rol de semischeiet. intrucit servesc, de obicei, la sustinerea coardeibr purtatoare de rod, ele mai sint cunoscute si sub numele de punti de rod. Coardele de un an. Comparativ cu celelalte doua categorii, acestea sint cele mai lungi, mai subtiri si mai elastice, fiind totodata cele mai importante pentru productie. Ele pot fi inserate pe lemn de diferite virste. Coardele de un an situate pe lemn (coarde) de 2 ani au capacitatea de a emite lastari purtatori de rod, pur-tind de aceea in mod curent denumirea de "coarde de rod". Cele de pe lemn mai batrin sint, de regula, nepurtatoare de rod si poarta denumirea de "coarde lacome". Ele se inlatura, de obicei, prin taiere sau se utilizeaza la nevoie pentru refacerea elementelor de schelet ale butucului (bratele), prin taiere in cepi de rezerva de 1-2 ochi. Prin aplicarea taierilor la vita de vie, coardele de un an se scurteaza la diferite lungimi, exprimate in numar de ochi, re-zultind urmatoarele elemente de productie (fig. 4).

27

Coarda de rod propriu-zisa este o coarda situata totdeauna pe o alta coarda in virsta de 2 ani (sau, cum i se mai spune in practica, pe lemn de 2 ani), ceea ce o face apta pentru fructificare, scurtata, in functie de sistemul de taiere aplicat, la 8-20 ochi. intre 8-10 ochi, coardele de rod sint considerate scurte ; intre 10-15 ochi - mijlocii si de cea 15-20 ochi - lungi. In practica curenta se folosesc coardele scurte si mijlocii. Cordita este un element de productie specific ca si coarda propriu-zisa, dar de o lungime mai mica decit aceasta, de numai 4-7 ochi. Acest element este tntil-nit adesea la formele de conducere semi-inalte si inalte - cordon uni -si bilateral. Calarasul are aceeasi lungime ca si cordita (4-7 ochi), caracteristica este insa pozitia pe care o ocupa pe puntea de rod, fiind situat in spatele unei coarde. El se rezerva, mai ales cind nu se poate asigura "incarcatura" (numarul de ochi si coarde) butucului cu coarde de rod. Cepii sint cele mai scurte elemente lemnoase rezultate din taierea coardelor de un an. Ei pot avea lungimea de la 1-4 ochi. Dupa functia pe care o au de indeplinit, pot fi de rod, de inlocuire si de rezerva. Cepii de rod au o lungime de 3-4 ochi, se obtin tot prin scurtarea coardelor de rod si se intilnesc la sistemul de taiere scurt (in special de la Teremia). Cepii de inlocuire sint de 2 ochi lungime si servesc pentru asigurarea (inlocuirea) coardelor de rod in anul urmator ; se obtin prin scurtarea coardelor roditoare sau lacome. Cepii de rezerva servesc la refacerea periodica a elementelor de schelet ale, butucului ; se folosesc mai mult la sistemele de taiere mixta si la formele semiinalte si inalte. Au o lungime de 1-2 ochi si se formeaza de obicei dintr-o coarda lacoma sau roditoare situata cit mai aproape de baza butucului. In unele regiuni, o coarda de rod aflata la extremitatea si prelungirea unei punti de roti degarnisite mai poarta si denumirea de "bici". Coarda de rod propriu-zisa, cuplata cu un cep de inlocuire, ambele situate pe acelasi suport (ax) de lemn de 2 ani, formeaza veriga de rod. Elementele lemnoase la butucii condusi in forma semiinalta si inalta sint redate in figura 5.

28

Instalarea mijloacelor de sustinere In anul al II-lea, primavara sau toamna, este obligatorie instalarea mijloacelor de sustinere. In cultura vitei de vie mijloacele de sustinere cele mai raspindite sint aracii si spalierii. in loturile de pe linga casa se folosesc cu bun-e rezultate ambele mijloace. Aracii sint confectionati din lemn de esenta taie sau moale (salcim, stejar sau brad, plop) si pot avea grosimi de la 2-3 cm pina la 5-6 cm. Lungimea lor, in medie, este de 2 m. Pentru marirea durabilitatii, portiunea care vine introdusa in pamint se trateaza cu piatra vinata 10% timp de 10 zile, sau cei mai grosi se pir-lesc pe aceasta portiune. Aracii se fixeaza cu ajutorul chitonogului sau cu ranga, la cea 15-20 cm de butuc. Daca sint necesari mai multi pentru un butuc, se fixeaza pe directia rin-dului, in dreapta si in stinga butucului. in acest caz, aracii de linga butuc trebuie sa fie mai lungi si mai grosi decit cei dinspre virful corzilor. In cazul sustinerii pe spalier se folosesc bulamaci din lemn, din fier cornier, teava si adesea din prefabricate (beton armat). Lungimea bulamacilor pentru cultura clasica a vitei de vie este in jur de 2 m. Portiunea care se ingroapa in pamint la bulamacii de lemn se trateaza ca si la araci. Bulamacii instalati la capetele rindurilor poarta denumirea de "fruntasi", se aseaza inclinati si sint consolidati cu ancore, sau in pozitie verticala cind sint sprijriiti cu contraforte. Bulamacii dintre fruntasi se numesc mijlocasi. Ei se instaleaza pe linia rindului, la distante de cea 10 m. Pentru spalieri se foloseste sirma galvanizata (zincata), spre a fi ferita de rugina. Prima sirma de jos este mai groasa, de 2,8 mm in diametru. Sirmele urmatoare pot fi ceva mai subtiri (2,2 mm). Pentru calculul necesar de sirma se are in vedere ca 100 m sirma de 2,2 mm in diametru cintaresc 3 kg, iar cea de 2,8 mm, 5 kg. La cultura clasica a vitei de vie, spalierul are 3 rinduri de sirme, rareori 4. Fiecare rind de sirme, mai rar cel de jos, poate fi dublat, sirmele fixindu-se la acelasi nivel de o parte si de alta a bulamacului, distanta dintre ele fiind egala cu grosimea bulamacului (8-10 cm). Spalierul cu sirme duble usureaza operatia de dirijare a lastarilor in timpul verii, dirijindu-se (virinduse) printre ele. Distanta pe verticala intre cele 3 sau 4 rinduri de sirma este de cea 40 cm. Ordinea lucrarilor la instalarea spalierului este urmatoarea : pichetatul, facutul gropilor, plantarea bulamacilor in gropi, plantarea ancorelor sau a contjrafortelor pentru bulamacii fruntasi si intinderea si fixarea sirmelor.

29

Taierea vitei de vie pe tulpina joasa

In anul al II-lea dupa plantare, in primavara, se taie la 2 cepi a 2-3 ochi, sau la un singur cep - in cazul vitelor mai putin viguroase. In anul al III-lea de la plantare se rezerva pe butuc, din coardele crescute pe cepii din anul anterior, 2 cordite a 4-6 ochi sau 2 coarde si 2 cepi a 2-3 ochi, avind pozitie inferioara corditelor. Taierea de fructificare In anul al IV-lea de la plantare, socotit primul an de intrare pe rod si taierea de formare incheiata, se lasa pe butuc 3-4 verigi de rod formate din coarde a 10-14 ochi. Cepii se formeaza din coardele lacome sau chiar roditoare, situate inferior coardelor de rod si care se scurteaza la 2 ochi (fig. 6). Lucrarile in verde Acestea constau in rezervarea la plivit a unui numar optim de lastari pe butuc (4 - 6), legarea lor de mijloacele de sustinere, cirnitul la cea 20 cm din virf.

Combaterea bolilor si daunatorilor Combaterea manei se realizeaza prin stropiri cu solutie bordeleza (de sulfat de cupru) sau acuprica (fara cupru) si in concentratie mai mare (0,7-1,0% sulfat de cupru si 0,2-0,3% la substantele acuprice) pentru combaterea manei. in celelalte cazuri se procedeaza dupa indicatiile generale de la capitolul respectiv.

Protejarea vitelor iarna Toamna, coardele se musuroiesc la baza sau se ingroapa total (in zonele cu ingheturi sub -20 ...-22 C). In anul al III-lea, se aplica, in genere, aceleasi lucrari ca in anul al Il-lea, cu unele deosebiri. Dezgropatul Se face primavara, timpuriu, cind se prognozeaza ca temperatura nu va mai scadea sub -8... -10 C. Taierea vitelor Se face primavara, devreme, dupa dezmusuroit sau dezgropat - in modul aratat la anul al Il-lea.

30

Dirijarea coardelor si legarea lastarilor Cind lastarii ating sirmele duble se introduc printre ele si se leaga numai partial cei care sint prea mari sau prea departati, spre a nu fi scosi si rupti de vint. Cirnitul Se aplica la sfirsitul lunii august prin suprimarea unei portiuni mai lungi din virf ui lastarilor (cca 10 frunze din lastari). Copilitul Se executa cind lastarii-copili au 6-7 frunze. Copilii aparuti pe lastari, la subsuoara frunzelor, din zona de sub sau de deasupra strugurilor, se suprima total, iar cei din portiunea fertila (cu struguri) a lastarilor se scurteaza la 4-5 frunze. Combaterea bolilor si daunatorilor se realizeaza ca in anul al II-lea, cu deosebirea ca la combaterea manei se foloseste o concentratie mai mare a solutiei bor-deleze (0,7-1,0%). Pentru prevenirea manei, in loc de zeama bordeleza se pot folosi si alte produse, ca: oxiclorura de cupru (0,4-0,5%), Captan-50 (0,2%), Zineb (0,3-0,4%), Dithane M-45 (0,2%) s.a.

Taierea vitei de vie pe tulpina inalta si semiinalta

Se practica mai multe tipuri de taiere si conducere a vitei de vie: pe tulpina de 70-80 cm (cultura semiinalta) sau de 1,00-1,20 m, chiar 1,50 m (cultura inalta). Dintre tipurile de taieri care pot fi practicate: mentionam cordonul, uni sau bilateral cu cordite sau speronat (in cepi), Guyot pe tulpina, pergola cu streasina simpla sau dubla, pergola rationala etc. In general, lucrarile de intretinere aplicate in primii ani de plantare sunt aceleasi ca si in cazul culturii joase (clasice). Deosebiri apar, in primul rind, in ceea ce priveste taierea de formare si rodire a butucilor si a mijloacelor de sustinere utilizate. Taierea de formare si de fructificare la conducerea inalta In cazul conducerii pe forme inalte se practica mai ales tipul de taiere Lenz Moser. Tipul de taiere Lenz-Moser: Taierile de formare si fructificare Taierile de formare sint asemanatoare celor efectuate la tipul Cazenave, (in verigi de rod, cu cordie si cepi), cu deosebire ca tulpina va fi proiectata la 1-1,2 m. Taierea de fructificare se practica in acelasi mod ca la taierea Cazenave, lasindu-se pe cordoane verigile de rod formate din cordie (4-6 ochi) si cepii de inlocuire, amplasai cit mai aproape de cordon. Pe forme inalte cu tulpina de 1-1,2 m se pot practica si taierile in verigi de rod (coarde de 10-12-14 ochi si cepi de inlocuire), in cordon speronat etc, si in coarde lungi (sistemul de taiere lung) - ca la taierea Sylvoz, Pergola raionala etc. In cazul taierilor cu cordoane orizontale (speronat, Cazenave, Lenz-Moser) au fost prezentate modalitaile de formare a cordoanelor bilaterale, dar butucii se pot forma si cu un singur cordon, situaie in care lungimea cordonului va fi egala cu distana dintre doi butuci invecinai (1 - 1,20 m). Prezena cordoaneior bilaterale, insa, diminueaza degarnisirea cordoaneior si faciliteaza refacerea lor. Taierea de formare si fructificare la conducerea semiinalta La forma de conducere semiinalta, in primii ani trebuie sa se formeze tulpina, de 60-80 cm, apoi pe ea elementele de rod, sau cordoanele uni sau bilaterale. Durata de formare a butucilor este de 5-6 ani.

31

Cordonul speroliat (cu cepi, fig. 7): Taierea de formare La cordonul speronat, (in cepi) elementele de rod sint cepii de rod, amplasati pe cordoane, uni sau bilaterale. In anul al II-lea de la plantare se lasa o singura cordita de 3-4 ochi. In vara se aleg 2-3 lastari care se paliseaza de tutori, restul suprimadu-se. In anul al III-lea se proiecteaza tulpina, scurtandu-se coarda cea mai viguroasa, dreapta, sub prima sirma. Restul coardelor se taie. in cazul cind coarda rezervata pentru proiectarea tulpinii are grosime de peste 8 mm (in diametru) pe o portiune mai lunga decit lungimea necesara formarii tulpinii, se procedeaza la formarea cordonului, coarda scurtindu-se fie la lungimea egala cu 1/2 din distanta intre butuci sau acolo unde diametrul ei este mai mic de 8 mm. In anul al IV-lea, din doua coarde cu pozitie superioara se formeaza cele doua cordoane, scurtinduse fiecare la lungimea egala cu 1/2 din distanta dintre butuci pe rind. in cazul cind in anul anterior sa format un cordon, pe acesta se vor scurta coardele la 3 ochi, realizindu-se cepii de rod si se va forma si cel de-al doilea cordon. In anul al V-lea se incheie formarea butucilor, lasindu-se pe ambele cordoane cepi de rod de 3 ochi. Taierea de fructificare In urmatorii ani taierea se face numai in cepi de rod, avind grija ca acestia sa fie amplasati cit mai aproape de cordon pentru a evita degarnisirea cordoanelor.

32

Taierea Guyot pe semitulpina (fig. 8):

Taierea de formare In anul al II-lea de la plantare se lasa o cordita de 5-6 ochi. in vara se aleg 2-3 lastari, cind au 8-10 cm lungime si se paliseaza pe tutore. Restul lastarilor se indeparteaza, ca si copilii de pe lastarii palisati. In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina din coarda cea mai de jos, mai viguroasa, si se taie sub nivelul sirmei. Cu exceptia a 3-4 ochi din virf, restul ochilor de pe tulpina se orbesc sau in timpul verii se suprima lastarii porniti din acestia. In anul al IV-lea se formeaza primele verigi pe rod (2). Se aleg 2 coarde din virful tulpinii, cu pozitie opusa si se scurteaza la 8-10 ochi, fiecaruia revenin-du-i si cite un cep de 2 ochi. Coardele lasate la taiere se leaga de prima sirma a spalierului. In anul al V-lea se incheie in mod obisnuit formarea butucului, lasindu-se 4 verigi de rod, respectiv 4 coarde a 12 ochi, in medie, si 4 cepi a 2-3 ochi. Pentru dirijarea coardelor lasate se recomanda dublarea primei sine a spalierului.

33

Taierea de fructificare In fiecare an se lasa pe butuc cite 4 verigi de rod, rareori mai multe, avind grija ca prin cepii lasati sa se mentina elemente de rod cit mai aproape de tulpina.

Cordonul Cazenave (fig. 9):

Taierea de formare La cordonul Cazenave, elementele de rod sint verigile de rod formate din cordita (4-6 ochi) si cepul de inlocuire. In anul al II-lea de la plantare, la taiere se lasa o cordita de 5-6 ochi. In anul al III-lea de la plantare se proiecteaza tulpina semiinalta, scurtindu-se sub prima sirma a spalierului sau se realizeaza si un cordon, daca grosimea coardei depaseste 8 mm (in diametru). Cu exceptia a doi ochi din virful tulpinii, restul se orbesc, ca si ochii de pe partea inferioara a cordonului, daca s-a realizat. In anul al IV-lea se formeaza ele doua -cordoane sau, in cazul cind s-a 'ormat deja un cordon in anul anterior pe [acesta, coardele se scurteaza la cepi de 2-3 ochi. In anul al V-lea coardele crescute .din cordoanele proiectate in anul anterior se scurteaza la cepi de 2-3 ochi. in cazul cordonului pe care anul trecut au fost lasati cepi, in acest an se formeaza primele verigi de rod. De pe fiecare cep coarda cu pozitie superioara se scurteaza la 4-6 ochi (cordita), iar cea cu pozitie inferioara la 2-3 ochi (cep). In anul al Vl-lea se poate considera, incheiata formarea prin lasarea pe ambele cordoane a corditelor si cepilor de inlocuire. Taierea de fructificare In fiecare an, la taiere se ya avea in vedere lasarea elementelor de rod cit mai aproape de nivelul cordonului si, in masura posibilitatilor, reintinerirea formatiilor de rod prin cepii lasati direct pe cordon. Taierile de formare pot fi reduse cu 1-2 ani, daca plantele sint uniforme ca vigoare, cu cresteri normale, incit sa fie tratate toate in mod asemanator. In aceasta situatie, tulpinile - ca si o parte a cordoanelor - pot fi realizate inca din anul al II-lea, iar in anul al III-lea sa se formeze complet cordoanele.

34

In cazul cind se practica cultura semi-protejata (musuroind butucii), la baza tulpinilor se formeaza cite un cep de siguranta de 2 ochi, iar coardele rezultate din acesta se protejeaza toamna, prin acoperire cu pamint.

35