Curs 9 Al 2-lea indicator care reflecta / evidentiaza necesitati de resurse materiale pt consum poarta denumirea de stoc la sfarsitul perioadei

de gestiune (Ssf). Acesta se formeaza in perioada de gestiune sub forma Sp cu functia de asigura desfasurarea normala a activitatii unitatilor economice La incheierea perioadei de gestiune Sp se transpune in Ssf ca indicator fictive al planului si programelor de aprovizionare. In contex: Sp se transforma in S la sfarsit de an Ssf = Sp

Pt a exprima evident locul si rolul Ssf se prezinta figura: Reprezentarea grafica evidentiaza ca stocul la sfarsitul perioadei de gestiune reprezinta baza fizica materiala de formare a stocului la inceputul perioade de gestiune +1. In acelasi sens se interpreteaza raportul dintre stocul la sfarsitul perioadei de gestiune -1 si la sfarsitul perioadei de gestiune (teta). Nivelurile de formare al Ssf e interpretabil astfel: - daca in componenta Sp intra Scr si Ss iar inrarile de resursa mat sunt programate a se inregistra la inceputul fiecarei luni atunci Ssf va fi dat de Sp max fizic(in situatia de fata Scr se va include la nivelul max stabilit/ estimat ) - in situatia componentei definite si a programarii intrarilor de resursa mat la a 15-a a fiecarei luni atunci Ssf de an va fi dat de stocul mediu de productie in expresie fizica (in acest caz luindu-se in calcul lui Ssf numai din Scr) ___ Ssf = Spmaxf Ssf = Spf Neluarea in seama a unor asemenea situatii reale se creaza conditii pt Suprastocare dupa caz pt aparitia lipsei de resurse in stoc Formarea ca atare a stocului la sf perioadei de gestiune este de asemeni interpretabil astfel: daca consumul resursei mat incepe in perioada de gestiune in care si inceteaza nu se formeaza stoc la sfarsitul perioadei de gestiune ; daca consumul resursei incepe in -1 cu extensie in in care si inceteaza nu se formeaza stoc la sfarsitul lui ci numai la sfarsitul lui -1; daca consumul resursei se initiaza in -1 cu extensie in si peste atunci se formeaza stoc la sfarsitul lui -1 si la sfarsitul lui ; daca consumul resursei incepe in cu exensie in +1 se formeaza stoc la sfarsitul perioadei de gestiune .

Stocul la sfarsitul perioadei de gestiune impreuna cu necesarul de consum de resursa mat pt indeplinirea programului de productie definesc necesarul total de consum pt perioada de gestiune luata in calcul. Npl = Npl + Ssf Indicatorii care exprima resursele mat de acoperire a necesitatilor de consum ale intreprinderii pe sursa de provenienta si potentialul de furnizare:

Stocul preliminat de resurse mat la inceputul perioadei de gestiune (Spi) reprezinta cantitatea de resursa mat care se prevese a exista in depozitul de aprovizionare a unitatii de produse la momentul definit in scopul acoperirii cererilor pt consum ale acesteia pe primele zile, saptamani, din perioada de gestiune urmatoare. Nivelul Spi se estimeaza pe baza stocului de resurse mat existent in depozitul intreprinderii la momentul elaborarii planului de aprovizionare in prima etapa (Sex), a intrarilor de resursa mat prevazute a se mai inregistra in anul curent (2009) de pana la incheierea acestuia (I0) si a consumului de resursa mat prevazut pt inregistrare in perioada ce a mai ramas din anul current (C0). Spi = Sex + Io Co Stocul existent (Sex) in depozit se preia din fisele de evidenta a resurselor mat existente in depozit. (In); intrari restante (Ir) care sunt acceptate a se mai inregistra / efectua resursa mat fiind necesara in continuare in intreprindere (Iro); intrari suplimentare (Iso) care se prevad pt inregistrare in scopul fabricatiei unor cantitati suplimentare de produse solicitate de diversi clineti in baza unor noi comenzi primate si acceptate la onorare a unor noi contracte incheiate sau fiind urmarea evolutiei cererii in sensul cresterii pe piata produselor sub incidenta. Io = Ino +Iro Iso Consumul de resursa mat in anul curent (Co) poate fi: - un consum normal (Cno) determinat de productia progamata pt fabricatie pt perioada ce a mai ramas din anul current (Qno) si normele de consum specifice (Nc); - un consum restant (Cro) afferent productiei restante de fabricat (Qro) care e acceptata de clienti in conditiile de realizare cu intarzieri si normele de consum aferente (Nc); - un consum suplimentarin in anul curent (Cso) determinat de decizia de fabricare a unor cantitati suplimentare de produse (Qso) ca urmare a primirii unor comenzi noi sau incheiate de noi contracte de livrare sau pt care vanzarea este previzibila(cererea de piata e in crestere) si norme de consum current aferente (Nc). Co = Cno + Cro + Cso Co = Qnoi x Nci + Qroi x Nci + Qsoi x Nci -> baza de fundamentare reiese din : Intrarile de resursa din anul current (Io) de pana la incheierea acestora pot fi: intrari normale programate a se inregistra pe perioada ce a mai ramas dn anul curent (Ino) si intrari normale

Spi estimat in prima etapa de elaborare a planului de aprovizionare se corecteaza ulterior in functie de mutatiile care se pot inregistra in nivelul elementeleor luate in calcul . Cel mai important moment de corectie este inceputul anului (2010) cand pe baza de inventare se evidentiaza stocul real fizic existent in depozit la momentul respective (Sri). Corectia se transmite asupra necesarului de aprovizionat cu resurse de la furnizor (vezi in cele ce urmeza). Formarea ca atare a Spi este interpretabila astfel: daca consumul resursei incepe in in care si inceteaza nu se formeaza stoc preliminat la inceputul lui ; daca consumul resursei incepe in cu estensie in +1 nu se formea stoc preliminat la inceputul lui ci numai la inceputul lui +1; daca consumul resursei incepe -1 cu extensie in in care si inceteaza se formeaza stoc preliminat la inceputul lui ; daca consumul resursei incepe -1 cu extensie in si peste atunci se formeaza stoc preliminat atat la inceputul lui cat si la inceputul lui +1.

ARI= alte resurse interne : Al 2-lea indicator care reflecta resursele materiale din surse interne proprii ale unitatii de productie (alaturi de stocul preliminat de la inceputul lui ). Prin acest indicator se evidentiaza acele resurse mat reutilizabile care rezulta din procesele tehnologice si netehnologice de prelucrare sub forma de capete, fasii, cupoane, talas, rumegus, etc si care se pot reutilize chiar in consumul unitatii care se si obtine. De asemenea se include si materialele, piesele, componentele de produce care rezulta din dezmembrari de masini, utilize, instalatii din demolari de cladiri etc care pot fi refolosite in consumul intern al intreprinderii in care se si obtine. In acelasi indicator se incadreaza si materialele noi, diferitele piese, componente de produse etc care se obtin chiar in intreprinderea in care partial sau integral se si consuma. Pt evidentierea unor asemenea resurse se elaboreaza programe speciale de colectare fabricatie in cadrul carora se specifica: - natura unor asemenea resurse interne caracteristiciile dimensionale, cobfigurative de calitate etc - sursele de provenienta; - cantitatile din care urmeaza a rezulta si momentele calendaristice cd pot fi puse la dispozitie; - continutul unor asemenea programe ce are in vedere la elab planurilor si programelor de aprovizionare mat. De regula resursele mat care se obtin din surse interne proprii ale intreprinderii (exprimate prin Sp de la inceput si alte resurse interne) nu acopera decat o parte din necesitatile de consum ale unitatilor de productie. Cea mai mare parte a unor asemenea resurse se asigura de la terti furnizori si se exprima prin indicatorul necesar de aprovizionat (Na). Na = Npl + Ssf - Spi ARI Na = Ntpl - Spi ARI Ntpl = Npl + Ssf Necesarul de aprovizionat estimat prin relatia de mai sus in prima etapa se corecteaza ulterior in functie de unitatile ?care se inregistreaza in baza de calcul : se modifica Np, Spi. Cea mai importanata corectie e inceputul perioadei de gestiune cand pe baza de inventar se evidentiaza stocul real(Sr) de resurse mat existent in depozit, stocul care se compara cu cel preliminat pt mom respectiv(cu Spi) prin comparatie pot rezulta toate cele 3 situatii: Sri>Spi; Sri=Spi; Sri<Spi. Sri=Spi evidentiaza realismul determinarii initiale si stabilitatea nivelului a elementelor care au constituit baza de calcul. Sri><Spi aceste situatii impun corectie cu Si care se determina astfel: Si = Sri Spi. Dc rezultatul e cu se corecteaza cu +. Dc rezultatul e cu + se corecteaza cu -. Corectia se transmite asupra lui Na care devine Na1 care se determina astfel Na1= Na Si Neefctuarea corectiei conduce dupa caz la crearea conditiilor pt aparitia: - lipsei de resursa mat in stoc in anumite secvente de timp ale perioadei de gestiune ; - suprastocare in anumite secvente de timp ale perioadei de gestiune ; ambele cunoscute ca fenomene negative ale caror consecinte economice sunt dupa caz semnificative.