Tema 7 ”Analiza utilizării resurselor materiale”

1. Analiza asigurării şi aprovizionării cu resurse materiale;

2. Analiza eficienţei utilizării resurselor materiale;
3. Calculul influenţei factorilor, ce ţin de utilizarea resurselor materiale la
devierea volumului activităţii operaţionale.

---1---
Relaţiile activităţii de producţie în condiţiile economiei de piaţă ne obligă să privim
cu un sens nou la toate particularităţile, care aderă la activitatea de aprovizionare şi
asigurare a fiecărei entități cu resurse materiale.
Principiul de bază în acest domeniu constă în procurarea avantajoasă a materialelor
şi altor resurse materiale necesare procesului de producţie, cît şi folosirea lor eficientă.
In acest context sarcinile principale ale analizei aprovizionării şi asigurării entității
cu resurse materiale sînt:
1. Aprecierea gradului sau nivelului de aprovizionare şi asigurare a entității cu
resurse materiale.
2. Aprecierea eficienţei utilizării resurselor materiale pe baza indicatorilor
generalizatori sintetici.
3. Calculul şi aprecierea factorilor respectivi care aderă la aprovizionarea,
asigurarea şi utilizarea resurselor materiale asupra modificării volumului
producției fabricate.
4. Evidenţierea rezervelor interne în acest domeniu şi elaborarea măsurilor concrete
privind mobilizarea lor.

În practica analitică există mai multe metode care aderă la aprecierea gradului de
aprovizionare şi asigurare a entității cu resurse materiale. Practic toate se bazează pe
informaţia operativă în acest domeniu, de regulă pe fiecare perioadă - lună în parte.
În cele mai dese cazuri se apelează la calculul coeficientului de aprovizionare
obţinut ca raportul dintre Q intrată pe fiecare material în parte la cantitatea necesară şi
coeficientului de asigurare calculat ca raportul dintre Q asigurării necesarului la Q
necesară.
Pentru calculul acestor coeficienţi se utilizează tabelul următor:

Tabelul 1. Aprecierea aprovizionării şi asigurării entității cu resurse materiale

Denumirea materialului Necesar, кg Stoc iniţial, Intrări Asigurarea necesarului Stoc

(materiei prime) lunar zilnic кg data Q, кg zile Q, кg final кg
A 1 2 3 4 5 6 =3/2 7 = 6x2 8 = 5-7
Materialul a 82 250 2 740 17 150 x x 6 16 440 710
- perioada I x x x 5 23 120 8 21 920 1 200
- perioada II x x x 16 20 620 7 19 180 1 440
- perioada III x x x 24 20 755 6 16 440 4 315
Total… x x x x 64 495 27 73 980 7 665
(Dacă avem intrări de 500 materiale, atunci se alege după ponderea cea mai mare - metoda ABC)
(La perioada a III se i-au numai ultimele zile pînă la sfîrşitul lunii 30 - 24 = 6)
unde: col.6 „p/u materialul a” se calculează ca raportul dintre col.3 la col.2
„p/u fiecare perioadă” – ca raportul dintre col.5 la col.2
 „p/u ultima perioadă” - ca diferenţa dintre „data” şi ultima zi a lunii respective.
col.7 se calculează ca produsul dintre col.2 şi col.6;
col.8 „p/u materialul a” se calculează ca diferenţa dintre col. 3 şi col.7;
„p/u fiecare perioadă” – diferenţa dintre col. 5 şi col.7;
„p/u total” – col.3 + col.5(total) – col.7 (total) sau suma din col 8
În baza acestor date calculăm coeficientul de aprovizionare, care rezultă din următoarea
relație:
Q 64 495
KAP = Q INTRATA x 100% = 82 250
x 100% = 78,41%
NECESARA

Corespunzător, coeficientul de asigurare rezultă din următoarea relație:

QASIG NECESAR 73 980
KAS = QNECESARA
x 100% =
82 250
x 100% = 89,95%

De aici rezultă, că KAP < KAS

În rezultatul calculului acestor coeficienţi se pot obţine 4 situaţii:

1 caz: Ambii indicatori sînt subunitari (mai puţin de 100), ceea ce se apreciază negativ şi
practic direct influenţează asupra procesului de producţie şi reducerea Q produselor
fabricate
2 caz: Ambii indicatori sînt subunitari (mai puţin de 100), însă cel de-al doilea prevalează
asupra primului (89,95 > 78,41), atunci această situație se apreciază pozitiv, deoarece
entitatea nu suportă cheltuieli suplimentare privind păstrarea stocurilor de materiale la
depozitele entității. Totuși, ea dispune de rezerve interne privind respectarea procesului de
producție neîntrerupt.
3 caz: Primul coeficient este subunitar, iar coeficientul 2 supraunitar. Astfel de situaţie
se apreciază pozitiv, şi ne dovedeşte că entitatea. dată a utilizat toate rezervele interne
legate de utilizarea stocurilor. (Folosirea maximală a stocului iniţial şi aducerea stocului
final la nivelul minim. Deşi numai în condiţiile dacă reducerea stocului final nu va
contribui la modificarea negativă a ritmicităţii produselor fabricate pe luna următoare.
4 caz: Cînd ambii coeficienți sînt supraunitari şi cel din urmă (c.de asigurare) cu mult
depăşeşte coef. de aprovizionare – cea mai bună situaţie.

Concluzie:

În practica analitică există mai multe metode de estimare şi reevaluare a stocurilor de

resurse materiale la entitate. În cele mai dese cazuri aceasta depinde de particularităţile
activităţii de producţie la entitatea analizată sau cele din ramura construcţiei diferă de cele
din ramura industriei uşoare.
Astfel, la următoarea etapă de analiză se determină aprovizionarea şi asigurarea
entităţii cu resurse materiale în zile de consum
Ţinând cont de faptul, că stocurile de materiale se găsesc într-o legătură de bilanţ
prin următoarea formulă:
Si + Api = Csp + Sf, unde:
Si - sold la începutul perioadei.
Api - aprovizionarea pe parcursul perioadei (intrări).
Csp - consumul pe parcursul perioadei (ieșiri).
Sf - stoc la sfîrşitul perioadei.

putem stabili pe ce perioadă maximum poate fi asigurată entitatea cu materii prime şi

materiale pentru un proces de producţie neîntrerupt.

Tabelul 2 Componenţa şi mişcarea stocurilor de bunuri materiale

Denumirea Stoc la Mişcarea Stoc la Stoc la sfîrşit
bunurilor început sfîrşit perioadei în
materiale perioad Intrări Consum perioad zile consum
A 1 2 3 4=(1+2)-3 5=(4/3)x360
1. Materii prime și materiale de bază
2. Materiale auxiliare
3. Piese de schimb
4. Combustibil
5. Ambalaje
6. Anvelope şi acumulatoare procurate separat de mijloacele de transport
7. Materiale transmise temporar terţilor
8. Alte materiale
Total
notă: Este necesar de menţionat că aprecierea asigurării procesului de producţie cu toate materialele necesare indicate în tabel se
efectuează pe baza celul mai mic rezultat în zile, obţinut în coloniţa 5.

Concluzie

---2---
Eficienţa utilizării resurselor materiale este caracterizată prin intermediul calculului
unui sistem de indicatori generalizatori sintetici, cum ar fi:
1. Randamentul resurselor materiale calculat ca raportul dintre volumul
producţiei fabricate sau alt indicator ce caracterizează activitatea operaţională la costurile
sau cheltuielile directe de materiale
Rm = VPF/CDM , lei
După conţinutul economic, reprezintă cîţi lei de producţie fabricată sau vândută revine la un leu costuri directe de
materiale. Cu cît necesitatea este mai mică, cu atît randamentul resurselor materiale este mai mare şi viceversa.

2. Consumul specific de materiale care se calculează ca raportul dintre

valoarea resurselor materiale consumate la volumul producţiei fabricate sau altui indicator
de volum ce formează activitatea operaţională
Cs = CM/VPF, bani
După conţinutul economic reprezintă cîţi bani de resurse materiale revin la 1 leu producţie fabricată sau vândută -
necesitatea în resurse materiale.

3. Norma de consum calculată ca raportul dintre consumul total de material concret

la cantitatea fabricată de produs concret, exprimată în unităţi naturale
NC = C/Q, un nat
 Tendinţa de creştere a randamentului resurselor materiale, concomitent cu tendinţa de micşorare a consumului specific şi
normei de consum se apreciază pozitiv, invers negativ.

Calculul şi aprecierea acestor indicatori se efectuează prin tabelul următor.

Tabelul 3 Aprecierea indicatorilor generalizatori sintetici ce vizează
eficienţa utilizării resurselor materiale.
Anul Anul Abaterea, Ritmul
Indicatori
precedent curent (+/-) creşterii, %
A 1 2 3 4
1. Volumul producţiei fabricate, mii lei
2. Costuri directe de materiale, mii lei
3. Cantitatea fabricată de produs concret, buc.
4. Consumul total de material concret, kg
5. Randamentul resurselor materiale, lei
6. Consumul specific de materiale, bani
7. Norma de consum, kg
Sursa: Cercetare Statistică anuală a produselor industriale PRODMOLD-A; Calculaţia produsului; Cercetarea Statistică
trimestrială 5-CI „Consumurile, cheltuielile şi investiţiile întreprinderii”

Concluzie

---3---

În practica analitică, eficienţa utilizării resurselor materiale cît şi calculul şi

aprecierea factorilor ce ţin de aprovizionarea, asigurarea şi utilizarea resurselor materiale la
devierea volumului producției fabricate, exprimat în unități valorice.
La prima etapă de analiză se calculează şi se apreciază influenţa factorilor generali
ce ţin de utilizarea resurselor materiale la devierea volumului activităţii operaţionale,
reieşind din următoarea relaţie:
VPF = CDM x RRM , unde:
CDM - costuri directe de materiale - factor cantitativ;
RRM - randamentului resurselor materiale - factor calitativ
Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda substituţiei în lanţ,
corelaţia dintre factori având loc prin forma multiplicativă de legătură.
Analiza se efectuează prin următorul tabel.
Tabelul 4 Calculul influenţei factorilor generali, ce ţin de asigurarea resurselor
materiale la devierea volumului producţiei fabricate
VPF = CDM x RRM
Nr Nr Indicatr (factor) Ind rez Calculul Rezultatul
Denumirea
calc subs corelaţi VPF, influenţei influenţei
factorilor
ului tituţ CDM RRM mii lei factorilor (+/-), mii lei
1 2 3 4 5 6 7 8
1 0 x x x
2 1 ∆CDM
3 2 ∆RRM
Total x x x x x
Balanța influenței factorilor (BIF) =
Verificare:

Concluzie: