4.

ANALIZA APROVIZIONĂRII ȘI ASIGURĂRII ENTITĂȚII CU RESURSE

MATERIALE ȘI A EFICIENȚEI UTILIZĂRII ACESTORA

Obiective:

⮚ Definirea noțiunii de resurse materiale și explicarea importanței analizei acestora.

⮚ Prezentarea analizei aprovizionării și asigurării entității cu resurse materiale.
⮚ Explicarea modului de analiză a stocurilor de materiale.
⮚ Descrierea tehnicii de analiză a eficienței utilizării resurselor materiale în baza
indicatorilor generalizatori sintetici.
⮚ Expunerea modului de calculare a influenței factorilor privind aprovizionarea și
asigurarea cu resurse materiale și utilizarea acestora la devierea volumului producției fabricate
și produsului concret.

4.1. Analiza aprovizionării și asigurării entității cu resurse materiale

Analiza procesului de aprovizionare poate fi structurată pe mai multe segmente, cum ar fi:
✔ acoperirea necesarului de aprovizionat cu contracte corespunzătoare încheiate între
entitate și furnizori;
✔ realizarea programului de aprovizionare a entității în total și pe principalele resurse
materiale;
✔ asigurarea necesarului de materii prime și resurse materiale pentru producție din punct
de vedere cantitativ, calitativ și la termen.
Analiza aprovizionării și asigurării entității cu resurse materiale se începe cu aprecierea
generală a planului de aprovizionare a entității cu diferite feluri de materiale pe parcursul perioadei
de gestiune.
Tabelul 4.1
Aprecierea generală a îndeplinirii planului de aprovizionare a entității cu resurse materiale

Feluri de materiale, Programat Efectiv Abaterea % îndepl.

unitatea de măsură (necesarul absolută planului de
) (+, -) aprovizionare
A 1 2 3=2-1 4 = (2:1)x100
Stofă, m 24000 32100 + 8100 133,75
Pardoseală, m 22600 22000 - 600 97,35
Nasturi, unități 112000 150000 + 38000 133,93
Ață, m 160000 200000 + 40000 125,0
Fermoare, unități 8000 6000 - 2000 75,0

Din datele reflectate în tabelul 4.1. rezultă că entitatea analizată nu este aprovizionată plenar cu
toate materialele necesare conform programului. Astfel, nivelul asigurării cu pardoseală constituie
97,35%, iar cu fermoare – 75%.
Pentru o analiză mai aprofundată a procesului de aprovizionare a entității cu resurse materiale
este necesar să se aprecieze corespunderea furnizării efective a resurselor materiale cu datele din
contractele încheiate cu furnizorii entității.
2
 Această etapă a analizei dă posibilitate să evidențiem, cum se respectă condițiile contractelor pe
fiecare tip de material, inclusiv cantitatea, calitatea și termenele stabilite.
Toate datele corespunzătoare necesare pentru această analiză se află în secția de aprovizionare a
entității.
Tabelul 4.2
Aprecierea planului de aprovizionare a entității cu resurse materiale conform contractului

Feluri de Programat Efectiv Abaterea Nerespectarea condițiilor

materiale, (necesarul) absolută contractuale privind
unitatea de (+, -) termenul sortimentul cantitate calitatea
măsură furnizării a
A 1 2 3 4 5 6 7
Stofă, m 24000 32100 + 8100
Pardoseală, 22600 22000 - 600 - 200 - 400
m
Nasturi, 112000 150000 + 38000
unități
Ață, m 160000 200000 + 40000
Fermoare, 8000 6000 - 2000 - 2000
unități

Din tabelul 4.2 rezultă că neîndeplinirea planului de aprovizionare la pardoseală a fost

condiționată de încălcarea unor condiții contractuale cum ar fi termenul furnizării acestui material
(200 m) și cantitatea expediată (400 m). Concomitent, la fermoare a fost expediată o cantitate mai
mică decât cantitatea programată cu 2000 unități.
În urma acestei etape a analizei este necesar să se elaboreze măsuri concrete pentru a elimina
încălcările evidențiate pe viitor în procesul de aprovizionare a entității cu resurse materiale.
În practica analitică deseori apare necesitatea examinării gradului de aprovizionare și asigurare
a entității pe parcursul perioadei de gestiune cu resurse materiale care au un rol semnificativ în
procesul de producție, ținând cont de modificările stocurilor inițial și final, data și cantitatea intrărilor
pe perioade, precum și asigurarea necesarului pe fiecare material în parte.
De regulă, această analiză se efectuează lunar în baza informației operative furnizate de secția
de aprovizionare a entității prin calculul și aprecierea următorilor doi indicatori relativi în formă de
coeficienți:
1) coeficientul de aprovizionare (Kapr.) care se determină ca raportul dintre cantitatea intrată a
resurselor materiale și cantitatea necesară în unități naturale prin relația:

𝑞𝑖𝑛𝑡𝑟.
Kapr. = 𝑞𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠.
x 100%;

2) coeficientul de asigurare (Kasig.) care se determină ca raportul dintre cantitatea intrată a

resurselor materiale pentru asigurarea necesarului și cantitatea necesară în unități naturale prin
relația:
𝑞𝑎𝑠𝑖𝑔.
Kasig. = 𝑞𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠.
𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠.
x 100%.

3
 Comparînd rezultatele obținute la acești doi coeficienți, pot apărea diferite situații:
✔ Kapr.> Kasig.;
✔ Kapr.< Kasig.;
✔ Kapr. = Kasig..
Deoarece concordanța dintre acești doi indicatori relativi se explică prin modificările stocurilor
inițial și final și cantității materialului primit de la furnizori, această situație diferă de la caz la caz și
depinde de particularitățile sferei de producție din care face parte entitatea analizată, distanța până la
furnizori și alte condiții specifice în care se desfășoară activitatea de producție pe teren.
Toată informația necesară pentru calculul și aprecierea acestor coeficienți se acumulează
într-un tabel special (tabelul 4.3).
Tabelul 4.3
Aprecierea aprovizionării și asigurării entității cu pardoseală în luna ianuarie

Denumirea Necesar Stocul Intrări Asigurarea necesarului Stocul final

materialului și Lunar zilnic inițial data cantita zile cantitatea
perioadele tea
intrării
acestuia
A 1 2 3 4 5 6 7 8
Pardoseală, m 2000 84 84 - - 1 84 -
- perioada I 03.01 672 8 672 -
- perioada II 11.01 588 7 588 -
- perioada III 23.01 665 7 588 -
Total x x x x 1925 23 1932 77

Folosind informația acumulată în tabelul 4.3, calculăm coeficienții de aprovizionare și

asigurare a entității analizate cu pardoseală.
Astfel:
1925
Kapr. = 2000 x 100% = 96,25%;

1932
Kasig. = 2000
x 100% = 96,60%.

Examinând rezultatele obținute, constatăm că în luna ianuarie planul de aprovizionare cu

pardoseală a fost îndeplinit numai cu 96,25%, iar gradul de asigurare – cu 96,60%.
Pe lângă cele expuse la această etapă a analizei, în practica analitică uneori apare necesitatea
alegerii unui contract comercial optimal din câteva contracte similare aflate la dispoziția entității.
În cele mai dese cazuri acest lucru se efectuează pe baza utilizării metodei valorii actualizate
(calculului actualizat). Pentru a exemplifica acest proces vom folosi următorul exemplu: presupunem
că entitatea analizată are la dispoziție două variante de contracte comerciale pentru procurarea
materialului „A” și următoarea informație suplimentară:
Tabelul 4.4
Date inițiale privind alegerea unui contract
optimal de furnizare a materialului „A”

4
 Indicatori Varianta I Varianta II
A 1 2
1.Cantitatea necesară a materialului „A”, kg 1550 1550
2.Prețul unitar al materialului „A”, lei/1kg. 45,00 45,50
3.Costul total al materialului „A” (rd.1xrd.2) lei 69750 70525
4.Avans, % 60,0 45,0
5.Termenul furnizării materialului „A”, luni 1 2
6.Rata dobânzii anuale de piață, % 30,0 30,0
În baza informației prezentate se calculează valoarea actualizată din variantele I (VaI) și II
(VaII):

VaI = [(69750 x 0,60) + (69750 x 0,4 x )] =

41850 + (27900 x 0,9756) = 69070 lei.

VaII = [(70525 x 0,45) + (70525 x 0,55 x )] =

31736 + (38789 x 0,9518) = 68655 lei.

Examinând rezultatele obținute, putem deduce că pentru entitatea analizată varianta optimală
este varianta II, deoarece valoarea actualizată aici, în comparație cu varianta I, este mai mică. Deci,
varianta II este mai convenabilă pentru încheierea contractului comercial cu furnizorii materialului
„A”.

4.2. Analiza stocurilor de materiale

Continuitatea procesului de producție impune existența justificată a stocurilor de materiale atât

la începutul, cât și la finele perioadei de gestiune.
Analiza stocurilor de materiale vizează mai multe aspecte:
✔ primul aspect se referă la evoluția stocurilor de materiale față de volumul producției
fabricate sau venitul din vânzări. În acest context ritmul de majorare a indicatorilor de volum (VPF,
VV) trebuie să depășească ritmul de majorare a stocurilor respective în unități valorice.
Deci, IVPF > ISM (%) sau dacă ne referim la venitul din vânzări: IVV> ISM (%).
Respectarea acestei tendințe dovedește că valoarea stocurilor de materiale la fiecare leu
producție fabricată sau venit din vânzări se reduce și, deci, situația dată poate influența pozitiv asupra
consumului total de materiale în costul producției fabricate și, respectiv, în costul vânzărilor.
✔ al doilea aspect se referă la evoluția stocurilor de materiale față de nivelul considerabil
al acestora (la nivelul programat, mediu sau maxim).
Este de menționat că procesul real de formare a stocurilor de materiale și mișcarea lor pe
parcursul perioadei de gestiune contribuie la apariția unor abateri obiective și subiective. Problema
cheie privește, însă, frecvența și limitele acestor abateri. Astfel, frecvența mare a abaterilor în zona
[SMmax + ∆] contribuie la formarea unor stocuri de materiale nejustificate și, viceversa, frecvența
mare a abaterilor în zona [SMmax - ∆] – la consumarea stocurilor de siguranță și, implicit, la formarea
unui deficit de materiale respective.

5
 ✔ al treilea aspect al analizei stocurilor de materiale se referă la examinarea gradului de
imobilizare al acestora (în zile). În prealabil se recomandă gruparea tuturor stocurilor de materiale
ale entității analizate în:
- stocuri normale;
- stocuri cu mișcare lentă;
- stocuri fără mișcare;
- stocuri disponibile.
Încadrarea stocurilor materiale într-o grupă sau alta se face în funcție de frecvența consumului,
calculându-se durata de imobilizare a stocului respectiv în zile prin următoarea relație:

Di = [(SM x 360) : Ie],

unde:
SM – stocul de materiale din grupa respectivă;
Ie – ieșirea materialului respectiv pe parcursul perioadei de gestiune.
✔ al patrulea aspect important al analizei stocurilor de materiale se referă la determinarea
și examinarea rezervei în zile pe fiecare fel de materiale concrete sau pe grupe de materiale necesare
pentru desfășurarea tuturor activităților la entitatea analizată.
Rezerva în zile se determină prin următoarea relație:

Rz = ,
unde:
SMi – stocul materialului concret la data curentă;
Cz – consumul zilnic.

Cz = ,
unde:
Ct – consumul total al materialului concret în perioada de gestiune;
Z – numărul total de zile în perioada de gestiune.
Această etapă a analizei poate fi efectuată atât în unități naturale, cât și în unități valorice. Dacă
apelăm la informația care reflectă componența și mișcarea stocurilor de materiale pe parcursul
perioadei de gestiune în unități valorice, în cele mai dese cazuri se propune spre utilizare următorul
tabel analitic.
Tabelul 4.5
Componența și mișcarea stocurilor de materiale
pe parcursul perioadei de gestiune (lei)
Resurse materiale Sold la Mișcarea Sold la finele Sold final în
aflate în stocuri începu- intrări ieșiri perioadei de zile de
tul perioadei gestiune consum
de gestiune
A 1 2 3 4 5
1.Materii prime 200 1141000 1129930 11270 3,59
2.Materiale de bază 70 219970 219880 160 0,26
3.Semifabricate cum- 50 150900 150940 10 0
părate
6
4.Combustibil 60 34040 34080 20 0
5.Ambalaje 800 9000 9800 - 0
6.Piese de schimb 150 12300 12440 10 0
7.OMV și SD 250 9250 8910 590 23,83
8.Materiale de - - - - -
construcție
9. Alte materiale 920 199080 199890 110 0,20
10.Total materiale 2500 1775540 1765870 12170 0

Examinând rezultatele obținute constatăm că entitatea analizată riscă staționări neproductive

din cauza lipsei de resurse materiale necesare.

4.3. Analiza eficienței utilizării resurselor materiale în baza indicatorilor generalizatori

sintetici

În practica analitică eficiența utilizării resurselor materiale poate fi examinată în baza

următorilor indicatori generalizatori sintetici:
1. Randamentul resurselor materiale consumate (Rrm) care se determină ca raportul dintre
volumul producției fabricate și consumul total de materiale prin relația:

Rrm = (lei),
unde:
VPF – volumul producției fabricate;
CM – consumul total de materiale.
2. Consumul specific de materiale (Csm) care se determină ca raportul dintre consumul total de
materiale și volumul producției fabricate prin relația:

Csm = x 100 (bani)

sau

Csm = x 100 (bani).

Din punct de vedere al conținutului economic, cu cât consumul specific de materiale este mai
mic, cu atât eficiența utilizării resurselor materiale este mai mare și viceversa.
Tabelul 4.6
Analiza eficienței utilizării resurselor materiale

Indicatori Semne conven- Anul de gestiune Abaterea (+, -)

ționale Programat efectiv
A B 1 2 3=2-1
1. Consumul total de CM 1050 1766 +716
materiale, mii lei
2. Volumul producției VPF 18428 25022 +6594
fabricate, mii lei

7
3. Consumul specific de Csm 5,6978 7,0578 +1,36
materiale, bani [(rd.1 :
rd.2)x 100]
4. Randamentul resurselor Rrm 17,5505 14,1687 -3,3818
materiale consumate, lei
(rd.2 : rd.1)

În baza datelor din tabelul 4.6 se poate constata că entitatea analizată a majorat consumul
specific de materiale față de nivelul programat cu 1,36 bani, ceea ce a condus la diminuarea
randamentului resurselor materiale consumate cu 3,3818 lei.
Pentru o analiză mai aprofundată se calculează și se apreciază factorii care au contribuit la
modificarea consumului specific de materiale, cum ar fi:
a)modificarea structurii și sortimentului producției fabricate;
b)modificarea nivelului de consum al materiilor prime și materialelor pe unitate de produs;
c)modificarea prețurilor la materiile prime și materialele consumate;
d)modificarea prețurilor la produsele finite (lucrările executate și serviciile prestate).
Analiza factorială a consumului specific de materiale se efectuează prin metoda substituirii în
lanț sau metoda diferențelor absolute.
Tabelul 4.7
Calculul influenței factorilor asupra modificării consumului specific de materiale

Indicatori Consumul Volumul pro Consumul

total de ducției fabri- specific de
materiale, mii cate, mii lei materiale,
lei bani
A 1 2 3=(1:2) x 100
1. Programat 1050 18428 5,6978
2. Recalculat I 1406 23040 6,1024
(producția efectivă după norme de proiect și
prețuri programate)
3. Recalculat II 1765 23040 7,6606
(producția efectivă după norme
efective și prețuri programate)
4. Recalculat III 1766 23040 7,6649
(producția efectivă după norme
efective și prețuri programate la
producția finită și efective la
resursele materiale consumate)
5. Efectiv la prețuri în vigoare (atât la producția 1766 25022 7,0578
finită, cât și la resursele materiale consumate)
6. Abaterea totală a consumului specific de x x +1,36
materiale, bani
(rd.5,col.3 – rd.1,col.3)
inclusiv sub influența:
6.1. modificării structurii și sortimentului + 0,4046
producției fabricate (rd.2,col.3 – rd.1,col.3)
6.2. modificării nivelului de consum pe unitate de + 1,5582
produs
8
(rd.3,col.3 – rd.2,col.3)
6.3. modificării prețurilor la materia primă și + 0, 0043
materialele consumate (rd.4,col.3 – rd.3,col.3)
6.4. modificării prețurilor la produsele finite - 0,6071
(lucrările executate și serviciile
prestate) (rd.5,col.3 – rd.4,col.3)

Rezultă că consumul specific de materiale s-a majorat cu 1,36 bani, inclusiv sub influența
negativă a modificării structurii și sortimentului producției fabricate cu 0,4046 bani, a modificării
normei de consum pe unitatea de produs cu 1,5582 bani, a modificării prețurilor la materia primă și
materialele consumate cu 0,0043 bani și a influenței pozitive a modificării prețurilor la produsele
finite cu 0,6071 bani.
Trebuie de menționat că factorii care influențează modificarea consumului specific de materiale
exercită influență asupra schimbării consumului total de materiale în costul producției fabricate.
Pentru a determina mărimea influenței fiecărui factor nominalizat în parte se recomandă ca
rezultatele obținute din tabelul precedent să se înmulțească cu volumul producției fabricate efectiv
din perioada de gestiune.
Indicatorul natural care reflectă eficiența utilizării resurselor materiale în procesul de producție
constituie norma de consum al unui material concret la fabricarea unui produs concret.
Pentru analiza gradului de respectare a acestei norme în practica analitică se utilizează
coeficientul utilizării materialului concret (Kum) care se determină ca raportul dintre consumul
efectiv al unui material concret pe unitate de produs (CMef.) și norma stabilită în unități naturale
(CMpr.).

Kum. = x 100 (%).

Diferența dintre numărător și numitor exprimă în unități naturale economia (-) sau
supraconsumul (+) materialului examinat pe unitate de produs concret sau pe toată cantitatea
fabricată a produsului dat în perioada de gestiune care se determină prin formula:

∆Gm = [ ]
unde:
q – cantitatea efectivă a produsului concret fabricat în perioada de gestiune în unități naturale.

4.4. Calculul influenței factorilor 0privind aprovizionarea și asigurarea cu resurse

materiale și utilizarea acestora la devierea volumului producției fabricate și produsului
concret

În practica analitică calculul și aprecierea influenței factorilor privind aprovizionarea,

asigurarea și utilizarea resurselor materiale asupra modificării volumului producției fabricate pot fi
efectuate atât în unități naturale, cât și în unități valorice.
De regulă, se recomandă ambele metode:
✔ prima metodă prevede calculul și aprecierea factorilor de aprovizionare, asigurare și
utilizare a unui material concret la fabricarea unui produs concret (în unități naturale);
9
 ✔ a doua metodă prevede calculul și aprecierea factorilor generalizatori sintetici privind
asigurarea și utilizarea resurselor materiale la devierea volumului producției fabricate.
Pentru a înțelege esența și succesiunea utilizării primei metode în unități naturale se
recomandă ca în prealabil toate datele necesare pentru analiză să fie acumulate într-un tabel
special.
Tabelul 4.8
Date inițiale privind analiza factorilor referitori la aprovizionarea, asigurarea și utilizarea
pardoselii la fabricarea costumelor pentru bărbați

Indicatori Anul de gestiune Abaterea

programat efectiv ( +, - )
A 1 2 3
1.Fabricarea costumelor pentru bărbați, buc. 8000 10700 + 2700
2.Stocul pardoselii la începutul perioadei de 1640 9815 + 8175
gestiune, m
3.Intrarea pardoselii de la furnizor, m 22600 22000 - 600
4.Consumul pardoselii pentru fabricarea 24000 31565 + 7565
costumelor pentru bărbați, m
5.Norma de consum pe unitate de produs, m 3,0 2,95 - 0,05
6.Stocul pardoselii la finele perioadei 240 250 + 10
de gestiune, m
Asupra modificării cantității fabricate de produse influențează patru factori:
a)modificarea stocului pardoselii la începutul perioadei de gestiune (∆Si);
b)modificarea intrării pardoselii de la furnizori (∆I);
c)modificarea normei de consum pe unitate de produs (∆nc);
d)modificarea stocului pardoselii la finele perioadei de gestiune (∆Sf).
Menționăm că primii doi factori (a și b) au acțiune directă asupra modificării indicatorului
rezultativ, iar ultimii doi (c și d) – acțiune indirectă.
Calculul și aprecierea acestor factori se efectuează prin următorul tabel analitic:

Tabelul 4.9
Calculul influenței factorilor privind aprovizionarea, asigurarea și utilizarea pardoselii la
fabricarea costumelor pentru bărbați
Denumirea factorilor Metoda de calcul Calculul influenței Rezultatul
factorilor influenței
(+, -), buc
A B 1 2
1.Modificarea stocului [(Si1 – Si0) : nc0] + 2725
de pardoseală la începutul
perioadei de gestiune
2.Modificarea primirii [(I1 – I0) : nc0] - 200
pardoselii de la furnizori

3.Modificarea normei [-(nc1 – nc0) x q1 : nc0] + 178

de consum pe unitate
de produs -( ) x 10700

10
4.Modificarea stocului [- (Sf1 – Sf0) : nc0] -3
de pardoseală la finele
perioadei de gestiune -( )
Total X x + 2700

În baza rezultatelor obținute se poate constata că majorarea cantității fabricate de costume

pentru bărbați a fost determinată de influența pozitivă a factorilor 1 (∆Si) și 3 (∆nc) care au
contribuit la sporirea indicatorului rezultativ respectiv cu 2725 și 178 bucăți.
Concomitent sub influența negativă a factorilor 2 (∆I) și 4 (∆Sf) indicatorul rezultativ s-a
redus respectiv cu 200 și 3 bucăți.
Deci, rezultatele analizei factoriale dau posibilitate să deducem că entitatea analizată dispune
de rezerve interne de majorare a indicatorului rezultativ pe viitor. Astfel, dacă cantitatea pardoselii
primite de la furnizori și stocul de pardoseală la finele perioadei de gestiune vor atinge nivelul
programat, cantitatea de costume pentru bărbați se va majora suplimentar cu 203 bucăți.
Pornind de la esența rezervelor evidențiate, se elaborează măsuri concrete pentru utilizarea
lor în practică.
A doua metodă a analizei (în unități valorice) prevede calculul și aprecierea a doi factori
generalizatori sintetici, ținând cont de formula:
VPF = CM x R rm.
Din formulă rezultă că devierea volumului producției fabricate poate fi cauzată de influența
următorilor doi factori generali:
a) modificarea consumului total de materiale în perioada de gestiune (∆CM);
b) modificarea randamentului resurselor materiale consumate (∆Rrm).
Primul factor este cantitativ, cel de-al doilea factor – calitativ.
Calculul și aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda diferențelor absolute sau a
substituirii în lanț.
Tabelul 4.10
Calculul influenței factorilor generali privind asigurarea și utilizarea resurselor materiale la
devierea volumului producției fabricate
Indicatori Anul de gestiune Abaterea inclusiv sub influența
programat efectiv absolută ∆CM ∆Rrm
(+, -)
A 1 2 3 4 5
1. Volumul producției 18428 25022 + 6594 + 12566 - 5972
fabricate, mii lei
2. Consumul total de 1050 1766 + 716 x X
materiale, mii lei
3. Randamentul resurselor 17,5505 14,1687 - 3,3818 x X
materiale consumate, lei
(rd.1 : rd.2)

În baza datelor din tabel se poate constata că la entitatea analizată volumul producției
fabricate a depășit nivelul programat cu 6594 mii lei.

11
 Această abatere a fost determinată de influența majorării consumului total de materiale, care a
contribuit la sporirea indicatorului rezultativ cu 12566 mii lei și diminuarea randamentului
resurselor materiale consumate, care a cauzat reducerea indicatorului rezultativ cu 5972 mii lei.
Deci, rezultatele analizei factoriale dau posibilitatea să deducem că entitatea analizată
dispune de rezerve interne de majorare a indicatorului rezultativ pe viitor.
Astfel, dacă randamentul resurselor materiale consumate va atinge nivelul programat, atunci
volumul producției fabricate se va majora suplimentar cu 5972 mii lei.

12