Academia de Studii Economice, Bucureti Facultatea de Management i Administraie public

Efectele crizei in Romania asupra cresterii si dezvoltarii economice

Asis. Univ. Drd Ioana Moldovan

Mocanu Andra Moscu Elena Grupa 209 Seria B

Bucureti, 2009

Efectele crizei in Romania asupra cresterii si dezvoltarii economice

Cuprins:
1.Inceputul crizei economice In America 1.1 Criza creditelor ipotecare din SUA 2.Inceputul crizei economice in Europa 2.1 Fug investitorii 2.2 Refuz la schimb valutar 2.3 Romania vulnerabila 3.Efectele crizei economonice cazul Romaniei 3.1 Care au fost efectele crizei asupra economiei romanesti 3.2 Scaderea consumului reflecta un standard de viata mai scazut 3.3 Vnzrile de maini s-au prbuit n februarie 3.4 Inflaia a luat-o razna n februarie 3.5 Efectele crizei Multinaionalele pleac din Romnia 4.Conditiile FMI pentru un imprumut de criza 4.1 Adevaratul pericol al mprumutului uria de la FMI al Romniei 5.Bibliografie

Capitolul 1. Recesiune in America Statele Unite traverseaza cea mai grava criza financiara de dupa al doilea Razboi Mondial * Falimentul bancii de investitii Bear Stearns, a cincea ca marime, a adancit instabilitatea de pe piata creditelor, deficitul comercial si scaderea bursei * Pierderile la nivel global sunt estimate la 800 de miliarde de dolari . Mapamondul se afla in fata uneia dintre cele mai mari provocari: criza economica. Si asta pentru ca cea mai mare economie mondiala, a Statelor Unite ale Americii, (SUA) se afla in pragul (unii analisti spun chiar ca in mijlocul) unei recesiuni extrem de puternice. Dupa ce a "debutat" anul trecut cu criza din sectorul imobiliar, economia americana se loveste, acum, de noi obstacole: falimentul celei de-a cincea banci de investitii ca marime, Bear Stearns, care a adancit criza creditelor, deficitul comercial, scaderea bursei, retragerea investitorilor. Fiind cea mai mare economie mondiala, orice se intampla in SUA are repercursiuni in intreaga economie mondiala si, in special, in Uniunea Europeana si in Japonia. "Statele Unite traverseaza cea mai grava criza financiara de dupa al doilea Razboi Mondial, aceasta urmand sa se incheie abia dupa stabilizarea preturilor din sectorul imobiliar", a declarat fostul presedinte al Rezervei Federale americane (n.r. - Fed, banca centrala a SUA), Alan Greenspan, citat de publicatia Financial Times. 1.1 Criza creditelor ipotecare din SUA a zguduit sistemul financiar global si ameninta acum lumea cu o recesiune economica. Aceasta are radacini foarte adanci si destul de solide, si are la baza riscuri excesive, intelegeri intre autoritatile de politica monetara si industria financiara si absenta unui sistem de evaluare satisfacatoare, interactiunea dintre riscurile creditarii si ciclul economic. Piata imobiliara supraincalzita si excesele consumatorului american au inceput sa-si arate efectele negative asupra intregii economii a SUA, materializate intr-o criza care a imbolnavit sistemul financiar global. Banca Mondiala si alte institutii de rating au trebuit sa-si revizuiasca in scadere previziunile pentru cresterea economica globala di n2008-2009. La baza acestei crize sunt companiile ipotecare din SUA, care au castigat sute de miliarde de dolari acordand imprumuturi unor persoane cu un istoric de plata indoielnic. Aceste datorii au fost apoi transformate in obligatiuni si vandute institutiilor financiare din toata lumea, care le-au revandut fondurilor de pensii si fondurilor speculative. Criza a debutat practic in toamna lui 2006, in SUA, odata cu executarea silita a tot mai multor americani, care nu-si mai puteau achita ratele, iar pe parcursul anului 2007 s-a transformat intr-o criza a creditelor la nivel mondial. Analistii Moody's Investors Serv considera ca reducerea trasabilitatii riscului in procesul de inovare financiara, confuzia cu privire la concepte fundamentale cum ar fi lichiditatea, absenta unui sistem de evaluare satisfacatoare si falsa precizie in ceea ce a devenit un sistem cu o complexitate accentuata exponential, au fost facorii esentiali.Interactiunea dintre evaluarea riscurilor creditarii si ciclul de afaceri este o problema atat pentru managerii de risc, cat si pentru agentiile de rating. Fondul Monetar International a apreciat ca aceste caderi inregistrate de bursele din intrega lume, pe fondul crizei creditelor imobiliare din SUA, erau previzibile si nu constituie un motiv suficient pentru a revizui perspectivele de crestere ale

economiei mondiale. Cu toate acestea, sustine cresterea dobanzilor pentru a tine sub control presiunile inflationiste. Bancile centrale din lumea intreaga si-au unit fortele pentru a combate efectele crizei creditelor.

Capitolul 2. Probleme in Europa "Aceasta criza va face numeroase victime", a apreciat Greenspan. Pe de alta parte, presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick, a declarat ca Statele Unite s-ar putea indrepta catre o recesiune, iar Europa va continua sa se confrunte cu noi probleme pe pietele financiare, desi statele emergente nu par foarte afectate de criza mondiala. "Oamenii dezbat daca va fi sau nu va fi recesiune. Indiferent de aceasta discutie, (n.r. - SUA) se confrunta cu o grava incetinire economica comparativ cu situatia anterioara si ar putea sa intre in recesiune", a spus Zoellick. Perspectivele de dezvoltare a economiei mondiale s-au inrautatit si riscul extinderii crizei declansate in sectorul financiar american este foarte ridicat, FMI urmand sa isi revizuiasca in scadere previziunile, a declarat si directorul general al Fondului, Dominique Strauss-Kahn. El a salutat masurile de urgenta luate de Fed si a spus ca institutia financiara americana si Banca Centrala Europeana (BCE) iau masurile necesare pentru a rezolva problema deficitului de lichiditati de pe piata. Problemele de pe pietele de creditare s-ar putea extinde asupra intregului sistem financiar, ceea ce ar putea determina scaderea valorii contabile a institutiilor americane si globale cu 800 miliarde dolari, a declarat Anoop Singh, director in Fondul Monetar International (FMI), transmite Reuters. JP Morgan Chase a incheiat un acord pentru preluarea bancii de investitii Bear Stearns, pentru numai 2 dolari pe actiune, respectiv 236 de milioane de dolari, pretul extrem de scazut demonstrand amploarea problemelor din sectorul financiar american, transmite Reuters. Pretul preluarii este de numai 1/15 din cotatia actiunilor Bear Stearns la inchiderea tranzactiilor de vineri si la mare distanta de recordul de 172,61 dolari pe unitate atins anul trecut, inainte de declansarea crizei de pe piata creditelor. Pretul total care va fi suportat de JP Morgan va fi de sase miliarde de dolari, daca se tine seama de litigiile si alte costuri ale Bear Stearns. Bear Stearns are peste 14.000 de angajati si este specializata in schimburi de instrumente financiare cu zeci de banci din intreaga lume. CITIC Securities, cea mai mare companie chineza de brokeraj listata la bursa, a decis sa renunte la un acord de cooperare strategica cu Bear Stearns, inclusiv la o investitie de un miliard de dolari in banca americana, dupa ce aceasta a fost preluata de JP Morgan. 2.1 Fug investitorii Intrarile nete de capital pe piata Statelor Unite s-au diminuat, in ianuarie, cu aproape jumatate (cu 48,5%) fata de luna decembrie 2007, la 37,4 miliarde dolari, intrucat investitorii privati au evitat activele americane, potrivit datelor Trezoreriei SUA. Valoarea intrarilor de capital din ianuarie nu a fost suficienta pentru a acoperi deficitul comercial al SUA, care a atins, in prima luna a acestui an, 58,2 miliarde de dolari, iar analistii considera ca, pe termen lung, acest lucru va amplifica declinul dolarului. Totodata, achizitiile de actiuni au scazut la 17,4 miliarde de dolari, de la 33,5 miliarde dolari in decembrie.

2.2 Refuz la schimb valutar Unele case de schimb valutar din Amsterdam refuza sa schimbe dolarii turistilor in euro, din cauza ritmului sustinut al deprecierii monedei Statelor Unite fata de euro. Dolarul a atins luni un nou minim record, de 1,5905 unitati pentru un euro, in conditiile agravarii crizei din piata financiara americana. Moneda americana a coborat si fata de yen, cu peste 3%, la 95,77 yeni pe unitate, revenind ulterior la 96,8 yeni pe unitate.

2.3 Romania vulnerabila Romania este una dintre cele mai vulnerabile tari din regiune la turbulentele externe, avand in vedere deficitul inalt de cont curent, cresterea acestuia fiind alimentata de avansul economic si al consumului intern, potrivit unui raport al Economist Intelligence Unit (EIU). Finantarea deficitului de cont curent s-a realizat in principal prin investitii straine directe, insa aceste venituri se vor diminua, pe masura ce procesul de privatizare se va finaliza, amintesc economistii intr-un raport al EIU. "Europa Centrala si de Est a beneficiat de cresterea inca puternica din zona euro, desi in cazul unor state, precum Romania si Bulgaria, cerintele de finantare externa sunt ridicate, astfel ca aceste tari sunt vulnerabile la schimbarea sentimentului investitorilor", se spune in raport, transmite Mediafax. Riscurile legate de nivelul inalt al deficitului de cont curent al Romaniei, care a atins anul trecut 14,2% din PIB, si de finantarea acestuia au fost subliniate de mai multi economisti nationali si internationali. Pentru acest an, estimarile indica atingerea pragului de 15% din PIB. Capitolul 3. Romnia se clatin din cauza crizei financiare mondiale 3.1 Care au fost efectele crizei asupra economiei romanesti Conform datelor Institutului National de Statistica (INS), in anul 2008 economia tarii noastre a inregistrat o crestere de 7,1%, cu 1,1 puncte procentuale peste nivelul din 2007 dar sub estimarea Comisiei Nationale de Prognoza (CNP) de 7,9%. Aceasta diferenta provine in mare parte din rezultatul slab inregistrat in ultimele trei luni ale anului trecut, cand economia a inregistrat o crestere 2,9%, fiind cel mai slab ritm de apreciere din ultimii noua ani. Industria a fost victima principala a crizei economice, care a inregistrat o scadere de 7,7% fata de perioada similara din 2007, in timp ce activitatile imobiliare, financiare, inchirieri si servicii pentru intreprinderi au scazut si ele cu 1,5% fata de aceeasi perioada de referinta. In timp ce industria a fost afectata de scaderea sau chiar anularea comenzilor pentru export sau pentru piata locala, consumul populatiei a scazut si el datorita veniturilor in scadere. Ratele mai mari la banci la creditele luate in valuta, tendinta de economisire si inghetarea sau scaderea salariilor din mediul privat, daca nu chiar pierderea locului de munca, au determinat reducerea consumului final al gospodariilor populatiei cu 4,7%, cea mai mare scadere fiind in cazul serviciilor prestate populatiei, respectiv de 14,7%. 3.2 Scaderea consumului reflecta un standard de viata mai scazut

Simplu spus, scaderea consumului, in special la servicii, inseamna ca romanii au trait mai prost, cu un standard de viata mai scazut, in ultimele trei luni din 2008 fata de aceeasi perioada din anul precedent. Serviciile insotesc dinamica unui standard de viata. La categoria produse de consum este evident ca scaderile vor fi mai mici, pentru ca sunt lucruri la care nu poti renunta, cum ar fi mancarea. E normal ca ajustarea sa vina de pe sectorul de servicii. Adica romanii vor taia de acolo de unde se poate. Scaderea cresterii economice este evidenta. Au scazut vanzarile din magazine. Vor scadea serviciile turistice, se vor cumpara mai putine masini, prin leasing, de exemplu, a declarat pentru Gandul Radu Craciun, director de investitii Euroke Pensii. Daca pentru anul trecut Romania se poate lauda cu o crestere economica mult peste media europeana, lucrurile stau mai prost cand vine vorba de anul in curs. Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a declarat miercuri ca el personal se bazeaza pe un pronostic de crestere economica de 1,5%-2% in 2009. Bugetul pe anul in curs a fost alcatuit avand ca baza o crestere economica de 2,5%. Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, a declarat recent ca se asteapta ca in primele trei luni ale acestui an cresterea economica sa fie sub 1%, in timp ce guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a precizat doar, fara a da o cifra exacta, ca este de un optimism prudent. Lovitura de gratie pe care ar putea sa o primeasca Romania anul acesta ar fi un an agricol dezastruos, ceea ce ar putea, in anumite conditii, impinge Romania in recesiune. In cadrul raportului anual de convergenta trimis de Guvern catre Comisia Europeana, ministerul precizeaza ca in cazul unei scaderi si mai mari a economiei europene si a unui an agricol prost, exista pericolul ca economia locala sa intre in recesiune. Isarescu: Efectele directe ale crizei financiare asupra Romaniei sint limitate Efectele directe ale crizei financiare internationale asupra Romaniei sint limitate, iar sistemul bancar romanesc nu este afectat de produsele toxice, a declarat guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, la prezentarea raportului trimestrial asupra inflatiei. Nu avem produse toxice in sistemul bancar romanesc. Am avut timp sa analizam bilanturile bancilor si, dupa o a treia runda de evaluare la nivelul sistemului bancar romanesc, nu am constatat existenta activelor toxice. Acesta este solid si nu ne va crea probleme ca in alte tari. Poate constitui chiar o ancora pentru limitarea efectelor crizei financiare internationale, a spus Isarescu. El a aratat chiar ca produsele bancare traditionale sint suficient de atractive din perspectiva institutiilor de creditare. Guvernatorul Bancii Centrale a subliniat ca efectele indirecte ale crizei financiare si ale recesiunii globale se manifesta deja in Romania, transmiterea lor avind loc prin urmatoarele canale: comercial, financiar, al increderii, al cursului de schimb si al efectelor de avutie si bilant. Din punct de vedere al canalului financiar, restringerea accesului la finantare externa a provocat un impact asupra volumului creditarii, cu precadere a componentei in valuta, si a serviciului datoriei externe private. In consecinta, ponderea creditului acordat sectorului privat se situeaza la circa 39 la suta din PIB, nivel plasat atit sub media Uniunii Europene, cit si sub media noilor state membre. De asemenea, investitorii straini au o disponibilitate mai redusa de a-si asuma riscuri in economiile emergente, ceea ce a dus la diminuarea investitiilor straine directe si de portofoliu. Pe canalul cursului de schimb, reducerea intrarilor de valuta a dus la presiuni

de depreciere a leului, iar pe ultimul canal - cel al efectelor de avutie si bilant deteriorarea activului net al populatiei si al companiilor s-a produs pe fondul ponderii ridicate a finantarii in valuta si a deprecierii leului si a scaderii preturilor activelor mobiliare si imobiliare. 3.3 Vnzrile de maini s-au prbuit n februarie Conform Asociaiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), n februarie au fost nmatriculate n Romnia doar 7.182 de autoturisme noi, cu 66,5 la sut mai puine comparativ cu aceeai lun din 2008, cnd au fost nmatriculate 21.423 de autoturisme noi n primele dou luni ale anului, numrul de nmatriculri de maini noi n Romnia a sczut de peste dou ori fa de perioada similar din 2008, de la 50.918 la 20.965 de automobile, iar n februarie ara noastr a avut cea mai semnificativ scdere a vnzrilor auto dintre noile state membre ale Uniunii Europene. Astfel, dac n 2008, ntre cele zece state care au aderat la UE dup 2004, piaa auto romneasc se situa pe a doua poziie, dup cea polonez, evoluia din primele luni ale anului n curs a determinat coborrea pe a treia poziie, Romnia fiind devansat la vnzrile auto de Polonia - 30.194 de nmatriculri noi n februarie, n urcare cu 7,3 la sut, i Cehia - 9.823 de maini noi nregistrate, n scdere cu 7,7 la sut. Conform Asociaiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), n februarie au fost nmatriculate n Romnia doar 7.182 de autoturisme noi, cu 66,5 la sut mai puine comparativ cu aceeai lun din 2008, cnd au fost nmatriculate 21.423 de autoturisme noi n primele dou luni ale anului, numrul de nmatriculri de maini noi n Romnia a sczut de peste dou ori fa de perioada similar din 2008, de la 50.918 la 20.965 de automobile, iar n februarie ara noastr a avut cea mai semnificativ scdere a vnzrilor auto dintre noile state membre ale Uniunii Europene. Astfel, dac n 2008, ntre cele zece state care au aderat la UE dup 2004, piaa auto romneasc se situa pe a doua poziie, dup cea polonez, evoluia din primele luni ale anului n curs a determinat coborrea pe a treia poziie, Romnia fiind devansat la vnzrile auto de Polonia - 30.194 de nmatriculri noi n februarie, n urcare cu 7,3 la sut, i Cehia - 9.823 de maini noi nregistrate, n scdere cu 7,7 la sut. Aceast tendin poate fi observat n toate rile din Uniunea European, per ansamblu numrul de nmatriculri de maini noi nregistrnd o scdere medie de 18 la sut, de la 1.151.702 uniti n primele dou luni din 2008 la 944.721 de automobile n ianurie-februarie 2009. Cele mai semnificative scderi ale vnzrilor sau nregistrat n Islanda (- 83,6 la sut), Romnia (-66,5 la sut), Spania (- 48,8 la sut) i Ungaria (- 46,4 la sut). Prima de casare salveaz vnzrile Sigurele ri din Uniune care au avut creteri ale vnzrilor auto n aceast perioad snt Luxembrugul, unde plusul a fost de 0,3 la sut, i Germania unde s-a nregistrat o cretere cu 21,5 la sut. Situaia din Germania se datoreaz deciziei guvernului german de introducere a primei de casare de 2.500 euro pentru posesorii de maini mai vechi de 9 ani, o tendin asemntoaree putnd fi observat i n Frana, unde scderea a fost atenuat de prima de casare de 1.000 de euro pentru posesorii de maini mai vechi de 10 ani. Conform statisticilor ACEA, n februarie, pe pieele din Europa, au fost nmatriculate 9.120 de noi autoturisme Dacia, n cretere cu 8,3la sut fa de

perioada similar din 2008, cnd au fost nmatriculate 8.423 uniti, cota de pia pentru marca Dacia crescnd de la 0,7 la sut la 0,9 la sut. Vnzrile n cretere pentru aceast marc au fost determinate, n special, de preferina germanilor pentru oferta lansat de Grupul Renault n cadrul programului Rabla. 3.4 Inflaia a luat-o razna n februarie Institutul Naional de Statistic (INS) a anunat c rata inflaiei a fost, n luna februarie, de 0,88 la sut comparativ cu luna anterioar, n timp ce inflaia anual (februarie 2008-februarie 2009) a urcat la 6,89 la sut Guvernatorul BNR, Mugur Isrescu, a declarat recent c snt anse mari ca inta de inflaie fixat pentru acest an, de 3,5 la sut (plus sau minus un punct procentual), s fie atins, ns rata inflaiei n luna februarie a fost cu ceva mai mare dect se atepta Banca Naional a Romniei. Banca Naional a Romniei are o proiecie de inflaie pentru 2009 la 4,5 la sut. n 2008, inta de inflaie a BNR de 3,8 la sut, plus/minus un punct procentual, a fost ratat, rata anual a inflaiei ajungnd la 6,3 la sut. Scumpiri aberante la medicamente Comparativ cu ianuarie 2009, preurile mrfurilor alimentare au crescut cu 0,32 la sut, cele ale mrfurilor nealimentare au urcat cu 1,31 la sut, n timp ce tarifele serviciilor s-au majorat cu 1,03 procente. Fa de februarie 2008, alimentele s-au scumpit cu 5,87 procente, tarifele serviciilor au crescut cu 9,48 la sut, iar preurile mrfurilor nealimentare au urcat cu 6,68 la sut. Creterea medie a preurilor pe total n ultimele 12 luni (martie 2008 - februarie 2009) fa de precedentele 12 luni (martie 2007 - februarie 2008) determinat pe baza indicelui armonizat al preurilor de consum (IAPC) este de 7,8 la sut. Cele mai mari scumpiri au fost nregistrate la medicamente - preuri n cretere cu 6,47 la sut, urmate de combustibili (3,29 la sut) i energie termic (2,31 la sut). i n sectorul serviciilor au existat majorri de tarife, respectiv la servicii telefonice (1,51 la sut), transport urban (1,69 la sut), transport aerian (1,53 la sut) i pot i telecomunicaii (1,24 la sut). Salarii mrunte n ianuarie Institutului Naional de Statistic a anunat c, n inauarie, salariul mediu nominal net a fost de 1.355 lei, n scdere fa de luna precedent cu 134 lei Cele mai semnificative scderi ale salariului mediu net au fost de peste 25 la sut, i au fost nregistrate n fabricarea substanelor i a produselor chimice, fabricarea produselor din tutun, intermedieri financiare (cu excepia activitilor de asigurri i ale fondurilor de pensii), extracia minereurilor metalifere, transporturi pe ap. Scderi ale salariului ntre 20 la sut i 22 la sut au avut loc n activitile extractive, depozitare i activiti auxiliare pentru transport, industria metalurgic, captarea, tratarea i distribuia apei. Lefurile au sczut ntre 15 la sut i 20 la sut n extracia petrolului brut i a gazelor naturale, cercetare-dezvoltare, producia i furnizarea de energie electric i termic, gaze, ap cald i aer condiionat, fabricarea altor mijloace de transport, administraie public, fabricarea produselor farmaceutice de baz i a preparatelor farmaceutice. Cele mai mici salarii au primit angajaii din hoteluri i restaurante, unde, n medie, s-au ctigat, oficial, doar 757

lei. Campioni la salarii Totui, n unele domenii, s-au nregistrat creteri ale salariilor, determinate de acordarea de prime anuale (inclusiv a celui de-al 13-lea salariu) n activitile de nvmnt (4,7 la sut) i sntate i asisten social (2,1 la sut), plata n funcie de contracte ori de realizri n activitile de asigurri, reasigurri i ale fondurilor de pensii (4,6 la sut), respectiv transporturi aeriene (1,3 la sut). ns, per ansamblu, n ianuarie 2009, nivelul salariului net a fost mai sczut dect n decembrie 2008, cnd s-au acordat prime ocazionale (pentru srbtorile de iarn, prime de vacan sau al 13-lea salariu) ori s-au realizat producii mai mari. Cel mai bine a fost remunerat personalul angrenat n activitile de transporturi aeriene, domeniu n care s-au nregistrat cele mai mari salarii nete, media cifrndu-se la 3.272 lei. 3.5 Efectele crizei Multinaionalele pleac din Romnia Colgate Palmolive este ultimul nume pe lista multinaionalelor care au anunat relocarea activitii din Romnia n state vecine, n cutarea unor costuri de producie mai sczute. Un alt nume vehiculat a fost Coca-Cola Iai, dar oficialii companiei se jur c sunt doar zvonuri i c n-a fost luat nici o decizie nc. Dac la nceputul anului romnii asistau la relocarea produciei Nokia din Germania n Cluj i la protestele nemilor disponibilizai, a venit rndul rii noastre s fie prsit de cteva multinaionale. Dup Kraft Romnia, care va nchide fabrica de ciocolat din Braov urmnd s-i mute producia n fabricile din statele vecine, Colgate Palmolive a anunat c i transfer activitatea din Romnia n Polonia. Zvonuri umbl i n legtur cu nchiderea fabricii Coca-Cola din Iai, dar reprezentanii companiei americane susin c n-a fost luat nici o decizie. Brokerii: Nu imprumutul de la FMI, ci factorii externi influenteaza Bursa Bursa a inregistrat ieri o crestere semnificativa, indeosebi pe societatile de investitii financiare, grupate in indicele BET-FI, care a consemnat un avans de 6,6%. Principalul indice al pietei, BET, a urcat cu 1,8%, pana la pragul de 2.000 de puncte. Brokerii sunt de parere ca un viitor acord cu Fondul Monetar International se va resimti in piata, printr-un aport de incredere a investitorilor in piata de capital din Romania, insa nu cred ca va genera o crestere semnificativa. Principalii factori de crestere raman evolutiile externe si managementul companiilor listate. "Nu poti pune cresterea de azi (ieri n.r.) pe seama anuntului unui imprumut de la FMI. O astfel de intelegere aduce reguli stricte la nivel macroeconomic care nu mai permit derapaje bugetare, prin caracterele sale restrictive. Imprumutul genereaza lichiditati pentru stat si aduce clasa politica in sfera responsabilitatii. Toate acestea aduc o usoara incredere printre investitori, pentru ca tot nu se cunoaste dimensiunea exacta a crizei in Romania. Factorul de crestere ramane evolutia pietelor externe, iar o stabilizare a lor va genera intr-un timp relativ scurt si o stabilizare a pietei locale si este posibil sa asistam la o revenire mai rapida

a pietei locale decat a celor externe", a declarat Rares Nilas, directorul executiv al BT Securities. Principalele piete europene au inregistrat cresteri semnificative, cel mai mare avans fiind consemnat de indicele paneuropean Euro Stoxx 50, care a urcat cu 3,5%. Indicele german DAX a urcat cu 3,2%, in vreme ce indicele francez CAC 40 si cel britanic FTSE 100 au consemant avansuri medii de 2,5%. Pe piata locala, SIF-urile au marcat cele mai mari cresteri din piata, cel mai mare avans la categoria societatilor financiare fiind inregistrat de titlurile SIF Muntenia (SIF4), care au urcat cu aproape 9%, la 0,505 lei/actiune. In top au urmat cresterile SIF Oltenia (SIF5), cu 8%, SIF Moldova (SIF 2), cu 6% si SIF Banat-Crisana (SIF1), cu 5%. Titlurile SIF Transilvania (SIF3) au marcat cea mai redusa crestere din sedinta de ieri, de 4%, pana la pretul de 0,23 lei/actiune. In sectorul energetic, titlurile Rompetrol Rafinare (RRC) au inregistrat cel mai mare avans, de 5,2%, in vreme ce actiunile Petrom (SNP) au consemnat o apreciere de 1,7%. Societatile de utilitati Transelectrica (TEL) si Transgaz (TGN) au inregistrat evolutii pozitive, urcand la preturile de 8,6 lei/actiune si respectiv 106,1 lei/actiune. Evolutiile pe plus ale companiilor energetice au urcat indicele de profil BET-NG cu 2%, peste nivelul de 316 puncte. Si Octavian Molnar, directorul executiv al firmei aradene de brokeraj IFB Finwest, este de parere ca un eventual acrod pentru un imprumut reprezinta un factor pozitiv pentru piata locala de capital, insa modul in care conducerea companiilor va gestiona perioada imediat urmatoare reprezinta factorul principal de evolutie a pretului. "Un imprumut cu FMI va atrage atentia investitorilor straini in principal in piata locala de capital, iar acest lucru reprezinta un plus pentru aceasta. Cu toate acestea nu ma astept la o crestere semnificativa a pietei. In ultimele sedinte am avut parte de o stabilizare a pietei. Cei care intra acum in piata urmaresc strategii de buy and hold, pentru ca preturile la care s-a ajuns sunt prea mici ca sa mai vinzi", a declarat Molnar. O treime dintre romni simte efectele crizei Realizat n perioada 28 ianuarie - 10 februarie pe un eantion de 812 persoane adulte din Bucureti i 853 de persoane din orae cu mai mult de 100.000 de locuitori, studiul a artat c cei mai afectai de criz sunt romnii din provincie. Astfel, locuitorii din Brila, Craiova, Constana, Ploieti, Galai, Iai, Cluj-Napoca, Oradea, Timioara i Braov susin n proporie de 35,3% c sunt afectai de criza financiar, spre deosebire de bucureteni (27%). Dintre provinciali, cei mai afectai se consider brilenii. 57% dintre repondeni nu se tem pentru slujbele lor. Pesimiti n acest sens sunt ploietenii - 64,1% se tem pentru sigurana la locul de munc. Nici bucuretenii nu sunt mai optimiti 41,4% dintre repondenii din Capital se tem c i-ar putea pierde serviciul. Potrivit dailybusiness, 8 din 10 bucureteni estimeaz c vor avea venituri mai mici, pe fondul crizei financiare. Astfel, mai mult de o treime (34,8%) apreciaz c veniturile le vor fi afectate "in mare masura" din aceasta cauza, 27% estimeaza ca veniturile li se vor restrange "ntr-o oarecare msur", iar 24,6% anticipeaz ca impactul asupra veniturilor va fi mic. Doar 12,6% dintre bucuretenii participani la scondaj cred c veniturile nu le vor fi afectate deloc.

Capitolul 4. Conditiile FMI pentru un imprumut de criza Incheierea unui acord cu Fondul Monetar International (pentru care oficialii romani au inceput deja discutii la Washington cu reprezentantii Fondului) ar aduce, potrivit analistilor, multiple avantaje Romaniei leul ar putea sa se aprecieze, ratingurile de tara s-ar putea imbunatati, investitorii si-ar recapata increderea in economia locala si, de asemenea, Bursa ar putea resimti un efect pozitiv. Singurele temeri ale acestora se refera insa la costul imprumutului, respectiv la conditiile stricte pe care Fondul le-ar putea impune Romaniei in ceea ce priveste politica bugetara si fiscala. FMI a imprumutat pana acum patru tari din Europa de Est Ungaria, Letonia, Ucraina, Belarus ,tari afectate sever de criza financiara. Totodata, FMI ar putea acorda un imprumut de 426 milioane de euro Armeniei, fost stat sovietic, grav lovit de criza economica si financiara internationala, potrivit AFP. Cererea va fi examinata in cursul acestei saptamani, precizeaza sursa citata. In ceea ce priveste conditionalitatile impuse de FMI tarilor cu care a incheiat un acord, acestea sunt, potrivit reprezentantilor Fondului, mult mai permisive in conditiile actuale de criza. Conform unui document de lucru al Guvernului referitor la prevederile acordurilor FMI cu tarile din Europa de Est, principalele masuri impuse de Fond au fost reducerea cheltuielilor bugetare, cresterea veniturilor si temperarea inflatiei. Romania imprumuta 19,95 mld. euro de la FMI, UE, Banca Mondiala si BERD. Ce influenta vor avea banii asupra dobanzilor si cursului de schimb. Cel mai mare imprumut din istoria tarii este necesar pentru stabilizarea cursului valutar, sustin oficialii. Romania a convenit asupra unui pachet de finantare externa de la FMI, UE, Banca Mondiala si BERD in suma de 19,95 mld. euro. Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania, sustine ca pachetul financiar va permite atat ajustarea graduala a deficitului bugetar, cat si depasirea problemei deficitului de cont curent. "Cu sau fara programul FMI, 2009 va fi un an foarte dificil. 2010 va fi de asemenea un an dificil, poate mai putin dificil decat acest an, dar va fi dificil. Dar sunt optimist, am incredere ca prin oferirea suportului financiar de 20 mld. euro Romaniei efectele crizei vor fi atenuate. Lucrurile vor fi rezolvate mai bine decat fara acesti bani", a spus ieri Franks la incheierea vizitei FMI. 4.1 Adevaratul pericol al mprumutului uria de la FMI al Romniei Amintirile recente ale Romniei legate de FMI sunt sumbre si deteriorate la fel ca si relatia cu acesta, din cauza obligatiei respectarii stricte a mult prea multe reguli si a tulburarilor sociale rezultate de aici. De altfel, la scurta vreme dupa aderarea la UE, autoritatile romne au fost att de doritoare sa puna capat ultimului acord cu FMI, inct s -au apucat sa declare cu mndrie ca tara nu mai are nevoie de acesta, dat fiind ca indeplinirea criteriilor de aderare la UE au facut superfluu rolul FMI, o afirmatie putin cam pripita , asa cum s-a dovedit de curnd, comenteaza publicatia europeana online Business New Europe. FMI s-a intors si este pregatit sa supervizeze acordarea unui imprumut de pna la 20 de miliarde de euro, cel mai mare acordat vreodata tarii, Romnia neputndu-si permite sa refuze oferta. Romnia , la fel ca si alte tari nou aderate la UE, aflate acum in cautare de ajutor financiar, nu poate fi invinovatita pentru criza financiara globala, fiind doar una din victimele acesteia. Romnia si fratii ei sunt tari in care bancile si companiile internationale, mai ales din Europa occidentala, au

investit zeci de miliarde de euro, fonduri care acum ar putea repede sa dispara daca aceste economii se prabusesc sub suflul crizei. Nu in ultimul rnd insa, aceste tari au primit cantitati mari de ajutor european, platit de contribuabilii europeni, asa ca a le lasa sa moara ar insemna pierderi inca si mai mari dect cele experimentate pna acum la nivel mondial. Atunci cnd Romnia a cerut UE un pachet de imprumut in luna ianuarie, pentru a o ajuta sa faca fata efectelor crizei globale, Comisia Europeana a spus ca nu are bani suficienti pentru ajutor, afirma recent presedintele Traian Basescu. Acesta este motivul pentru care a fost solicitat din nou FMI sa intervina cu un imprumut gigant , la care se adauga alti bani de la BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) si BEI (Banca Europeana pentru Investitii).Motivele acestui imprumut , planificat pe perioada a doi ani si care urmeaza sa fie aprobat de FMI, sunt clare: doua treimi din bani sunt necesari bancii centrale pentru a sustine moneda nationala, in timp ce o treime vor ajuta la finantarea deficitului bugetar si la revigorarea creditelor si investitiilor , conform afirmatiilor premierului Emil Boc. Romnia este indrituita sa extraga portii din acest imprumut pe o baza trimestriala, pe o perioada de doi ani, cu o perioada de pauza la rambursare de doi ani, urmata de o rambursare a dobnzilor si mai trziu a sumei imprumutate, pe o perioada de alti cinci pna la sase ani. Desigur, autoritatile romne spera intr-un miracol economic global, ceea ce ar insemna ca nu vor trebui sa imprumute toti cei 20 de miliarde de euro. Finantele tarii se dovedesc insa mai proaste dect ar fi putut prognoza cineva acum un an, asa ca tara nu are nicio sansa macar sa inceapa sa iasa din criza inainte de sfrsitul lui 2010, socoteste presedintele Basescu. Pe scurt, fondul prognozeaza pentru Romnia o contractie a economiei cu 34% anul acesta, dupa noua ani consecutivi de expansiune economica, in timp ce deficitul bugetar va depasi 4% din PIB, peste criteriile de convergenta stabilite la Maastricht pentru tarile membre ale UE. Adevarata problema nu este in mod necesar faptul ca FMI s -a intors sau ca romnii vor duce povara rambursarii imprumutului in urmatorii ani, problema reala fiind aceea daca FMI si UE vor avea destula influenta asupra liderilor prezenti si viitori ai tarii, pentru a face acest imprumut eficient. Cel mai rau lucru care se poate intmpla este ca Romnia sa incaseze imprumutul fara sa implementeze politicile att de necesare, presupuse a ajuta tara sa evite dezastrul financiar, facndu-i apoi pe cetatenii romni sa ramburseze imprumutul prin impozite. Fara o monitorizare suficienta din partea Comisiei Europene, a FMI si a Bancii Mondiale aceste lucru este foarte posibil sa se intmple si exista destule probe care sa dovedeasca aceasta. De ce ar crede cineva ca autoritatile romne sunt capabile sa foloseasca banii din acea treime a imprumutului destinata revigorarii economiei si finantarii corespunzatoare a deficitului bugetar, daca dovezile din ultimii ani indica faptul ca guvernele anterioare au esuat la capitolul absorbtiei fondurilor europene. Exista deja informatii conform carora guvernul intentioneaza sa foloseasca banii din imprumut pentru a spori capitalul CEC Bank si Eximbank, ultimele doua banci ramase in proprietatea statului, in scopul de a revigora creditele. Dovezile din ultimele doua decenii indica faptul ca, dupa ce politicienii isi instaleaza oamenii lor in consiliile de conducere ale bancilor din proprietatea statului, acele banci se transforma mai devreme sau mai trziu in pusculite personale mai degraba dect in instrumente corespunzatoare, destinate intr adevar consolidarii economiei. Indiferent de ct de buna treaba va face Banca Nationala a Romniei, in fruntea careia se afla Mugur Isarescu, pentru a proteja leul de oscilatii abrupte ,

eforturile sale vor fi zadarnice fara sustinere suficienta din partea guvernului. Romnia are acum un guvern de compromis, alcatuit dintr-o alianta laxa a celor doua cele mai mari partide ale tarii, care pna de curnd se urau in public unul pe altul. Este vorba pe de-o parte de democrat-liberalii care il sprijina pe Basescu si social-democratii care il critica. Singurul motiv care impiedica aceasta fragila ordine politica sa se destrame este acela ca ambele partide isi folosesc fotoliile guvernamentale pentru a obtine capital din oportunitatile existente, inainte de alegerile prezidentiale ce urmeaza sa aiba loc la sfrsitul anului, comenteaza sursa citata. Riscurile asociate acestui imprumut de la FMI sunt imense att pentru cei care care acorda imprumutul, ct si pentru cei care il primesc. UE si FMI trebuie sa se arate mai hotarte ca oricnd in a obliga autoritatile romne sa respecte regulile acordului, in caz contrar riscnd sa vada Romnia transformndu-se intr-o gaura neagra financiara. n joc se afla mai mult dect esecul in a mentine standardele de viata si a ajuta tara sa revina la un rating favorabil investitiilor. Esecul punerii in aplicare a unui program economic sanatos, asociat cu un pachet de imprumut pe doi ani, ar putea cufunda Romnia in recesiune economica, somaj in masa si inflatie in crestere. Pentru a depasi toate acestea ar fi necesar inca un deceniu, iar aceasta va rasturna planurile Romniei de a adopta euro, punnd sub semnul intrebarii chiar si calitatea sa de membru al UE. Romnia trebuie sa arate mai mult ca oricnd destula vointa de a folosi fondurile UE pe care nu a reusit pna acum sa le absoarba. Aceste fonduri ar putea fi utilizate pentru a crea locuri de munca din att de necesarele mari proiecte de infrastructura care nu au fost incepute. Esecul in a face acest lucru ar duce la cea mai drastica scadere a nivelului de trai de la caderea dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceausescu, atunci cnd alimentele de baza si benzina erau rationalizate iar romnii inghetau in apartamente. Acest lucru s-a intmplat din cauza deciziei lui Ceausescu de a accelera rambursarea imprumuturilor straine, pe care le-a folosit pentru construirea de fabrici ineficiente , palate si alte proiecte ample, care au produs profituri mici comparativ cu costurile dezvoltarii lor. Acea criza si penuria de produse de baza timp de un deceniu s-au intmplat acum aproape o generatie in urma, insa amintirile sunt inca vii in mintea multor romni, care au iesit in strada pentru a rasturna regimul. La 20 de ani de la caderea comunismului, romnul mediu, care a inlaturat comunismul in speranta unei vieti mai bune, ar putea sa se simta tradat si ar putea sa se intrebe ce este in realitate cu aceasta economie de piata libera, cu greu putndu-i-se reprosa acest lucru. MICRI PE PIAA SALARIILOR Pe baza informaiilor culese din companii, consultanii n resurse umane anticipeaz domeniile care vor fi afectate de criza economic, att sub aspectul diminurii activitii, ct i al nivelurilor salariilor. La fel de convini sunt ns i c vor exista sectoare n care angajatorii vor avea nevoie de for de munc i unde vor fi nevoii s creasc salariile. Domenii n care scad salariile Industria auto, componente auto, vnzri auto Industria productoare de piese i subansamble industriale Imobiliar Construcii, industria materialelor de construcii Bancar i servicii financiare

 Industrii preponderent exportatoare Consultan Vnzrile, n general Producia de bunuri de larg consum Funciile suport din companii: juridic, resurse umane, relaii cu clienii, administraie, comunicare corporatist Domenii n care cresc salariile Servicii medicale Agricultura vnzri i logistic Mediu Biotehnologie Inginerie Energie Infrastructur Tehnologia informaiei i comunicrii Servicii de cercetare i dezvoltare Servicii din categoria outsourcing Concluziile celor zece grupuri de lucru tematice, impreuna cu cele mai importante solutii anticriza venite din partea oamenilor de afaceri, indiferent de domeniul de activitate, au fost reunite intr-un document sintetic si puse pe masa Executivului. Proiectul Guvernul Privat trece astfel in a doua faza, in care isi propune sa asigure o platforma permanenta de comunicare si transfer de know-how intre liderii din business si Guvern. Niciodata nu a fost mai evident decat in aceasta perioada de criza financiara ca autoritatile au nevoie de expertiza din mediul privat si ca businessurile depind, mai mult decat oricand, de deciziile inspirate ale guvernantilor. 5. Bibliografie : http://www.standard.ro ziarul financiar ziarul economic ziarul cotidianul ziarul capital www.mediafax.ro www.corporatenews.ro www.reportervirtual.ro economie.hotnews.ro www.smartfinancial.ro www.wall-street.ro www.bitpress.ro www.revista22.ro bataiosu.wordpress.com http://www.ziua.net http://www.standard.ro/guvernul_privat_planul_de_afaceri_al_romaniei_pentru_depa sirea_crizei