Universitatea TRANSI LVANI A din Braov

Facultatea de tiine Economice i Administrarea Afacerilor

CONTRIBUIA MARKETINGULUI LA VALORIFICAREA
POTENIALULUI TURISTIC AL ROMNIEI DIN PERSPECTIVA
INTEGRRII SALE N UNIUNEA EUROPEAN

MARKETING CONTRIBUTION TO ROMANIA'S TOURISM
POTENTIAL RECOVERY FROM THE PERSPECTIVE OF ITS
INTEGRATION IN THE EUROPEAN UNION



Rezumatul tezei de doctorat
Summary of PhD Thesis




Conductor tiinific: Prof.dr.ec. Constantin LEFTER


Doctorand: Ec. KULCSAR L. Erika



Braov
2011



1
MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRI I, TINERETULUI I SPORTULUI
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV
Brasov, B-dul Eroilor Nr. 29, 500036, Tel. 0040-268-413000, Fax 0040-268-410525
RECTORAT
Ctre_________________________________________________________________________
V aducem la cunostint c n ziua de 15 iulie 2011, ora 11.00, n corpul U, sala UII3, la Facultatea de
Stiinte Economice si Administrarea Afacerilor va avea loc sustinerea public a tezei de doctorat
intitulat CONTRI BUI A MARKETI NGULUI LA VALORI FI CAREA POTENI ALULUI
TURI STI C AL ROMNI EI DI N PERSPECTI VA I NTEGRRI I SALE N UNI UNEA
EUROPEAN, elaborat de doctoranda KULCSAR L. Erika, sub conducerea tiinific a
domnului prof.univ.dr.ec. Constantin Lefter, n vederea obinerii titlului tiinific de doctor,
domeniul MARKETI NG.
Componena COMI SIEI DE DOCTORAT
numit prin Ordinul Rectorului Universitii Transilvania
nr. 4598 din 18 mai 2011

PREEDI NTE
Prof.univ.dr.ec. Gabriel BRTUCU
DECAN Facultatea de Stiinte Economice si Administrarea Afacerilor
Universitatea Transilvania din Brasov

CONDUCTOR TI I NI FI C
Prof.univ.dr.ec. Constantin LEFTER
Universitatea Transilvania din Brasov

REFERENI

Prof.univ.dr.ec. Filimon STREMTAN
Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia
Prof.univ.dr.ec. Ilie ROTARIU
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
Conf.univ.dr.ec. Nicolae MARINESCU
Universitatea Transilvania din Brasov





2


Scurt rezumat

Scopul fundamental al tezei l reprezint analiza ampl si profund a stadiului valorificrii
potentialului turistic al Romniei ca expresie direct a modului n care au fost gndite si
nfptuite la diferite nivele, n general, politicile si strategiile de marketing si, n special,
politicile si strategiile de marketing turistic.
n primul capitol Coordonate conceptuale ale marketingului turistic - s-au abordat
aspecte de factur conceptual ale marketingului turistic si s-a analizat importanta acestuia n
valorificarea potentialului turistic.
n al doilea capitol - Caracteristicile, dinamica i structura pieei turistice n Romnia -
s-au evidentiat caracteristicile, dinamica si structura pietei turistice n Romnia. O important
deosebit s-a acordat tratrii comportamentului consumatorilor de produse si servicii turistice.
Capitolul al treilea Integrarea Romniei n cadrul Uniunii Europene i evoluia
turismului romnesc - surprinde tendintele care se manifest n turismul european,
obiectivele si directiile integrrii turismului romnesc n structurile europene, avantajele
aderrii la Uniunea European si implicatiile de marketing asupra turismului romnesc.
n capitolul al patrulea Potenialul turistic al Romniei i efectele valorificrii sale -
se face o analiz a stadiului de valorificare a potentialului turistic al Romniei si o analiz
privind formele de turism practicate si modul de valorificare a potentialului turistic existent la
nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru si la nivelul fiecruia din cele sase judete componente.
n cadrul celui de-al cincilea capitol Cercetri de marketing privind valorificarea
potenialului turistic sunt prezentate rezultatele obtinute n urma cercetrilor de marketing
efectuate de ctre autoare. O cercetare calitativ de marketing (interviu de profunzime
semidirectiv) n rndul managerilor unittilor hoteliere si administratorilor de pensiune din
municipiul Sfntu Gheorghe privind opiniile acestora legate de perfectionarea promovrii pe
plan intern si international a ofertei lor turistice si o cercetare cantitativ de marketing n
rndul turistilor care au vizitat Regiunea de Dezvoltare Centru, cu scopul de a cunoaste
atitudinile, preferintele si opiniile acestora cu privire la serviciile oferite de hotelurile din
Regiunea de Dezvoltare Centru si posibilittile de a petrece timpul liber n aceast regiune.
Cel de-al aselea capitol Politici i strategii de marketing privind valorificarea
potenialului turistic a fost dedicat tratrii continutului si particularittilor politicilor si
strategiilor de marketing n turism, tipologiilor strategiilor de piat si mixului de marketing n
turism, menite s asigure valorificarea potentialului turistic.
Lucrarea se finalizeaz cu Contribuii i propuneri personale privind posibilittile de
crestere a gradului de valorificare a potentialului turistic, avnd n vedere exigentele
consumatorilor de servicii turistice n procesul elaborrii politicilor si strategiilor de
marketing n sectorul turistic.

Cuvinte cheie: marketing turistic, particularittile serviciilor turistice, produsul turistic,
destinatie, potential turistic, valorificarea potentialului turistic, oferta turistic, cererea
turistic, comportamentul consumatorului de servicii turistice, Uniunea European, forme de
turism, cercetare calitativ de marketing, cercetare cantitativ de marketing, politici, strategii,
mix de marketing.

3




Summary

The fundamental purpose of the thesis is the broad and deep analysis of the state of
Romania's tourism potential recovery as direct expression of how policies and marketing
strategies were conceived and realized at different levels, in general, and, in particular,
tourism marketing policies and strategies.
In the first chapter - "Conceptual coordinates of tourismmarketing" - I have addressed
aspects of conceptual nature of tourism marketing and its importance in the recovery of the
tourism potential was analyzed".
In the second chapter - "The characteristics, dynamics and structure of the tourismmarket
in Romania" - I have highlighted the characteristics, dynamics and structure of the tourism
market in Romania. Particular emphasis was given to treating of the behaviour of tourism
products and services consumers.
The third chapter - "Romania's integration into the European Union and the evolution of
Romanian tourism" - captures the trends that occur in the European tourism the, objectives
and direction of Romanian tourism integration in the European structures, benefits of EU
accession and implications of the marketing on the Romanian tourism.
In the fourth chapter - "Romania's tourismpotential and the effects of its recovery" - an
analysis of the state of recovery of Romania's tourism potential is made as well as an analysis
of the forms of tourism used and the manner of recovery of the tourism potential existing in
the Centre Development Region and at the level of each of the six component counties.
Within the fifth chapter - "Marketing researches on the tourismpotential recovery" - the
results of marketing research conducted by the author are presented. A qualitative marketing
research (semidirective depth interview) among hotel managers and managers of hostels in
the city of Sfantu Gheorghe on their views about improving domestic and international
promotion of their tourism offer and a quantitative marketing research among tourists who
visited the Centre Development Region, in order to know their attitudes, preferences and
opinions about the services offered by hotels in the Centre Development Region and the
possibilities to spend leisure time in this region.
The sixth chapter - "Marketing policies and strategies for tourismpotential recovery" has
been dedicated to treating the content and features of marketing policies and strategies in
tourism, marketing strategies typologies and the tourism marketing mix, to ensure tourist
potential recovery.
The paper ends with Personal contributions and proposals on the possibilities of increasing
the degree of exploitation of tourism potential, given the tourism services consumers demands
in formulating marketing policies and strategies in tourism.


Keywords: tourism marketing, the particularities of tourism services, tourism product,
destination, tourism potential, tourism potential recovery, tourism offer, tourism demand,
tourism consumer behaviour, European Union, forms of tourism, qualitative marketing
research, quantitative marketing research, policies, strategies, marketing mix.
4
CUPRI NS

I NTRODUCERE ......................................................................................................................... 3
CAPI TOLUL 1
COORDONATE CONCEPTUALE ALE MARKETI NGULUI TURI STI C ........................ 7
1.1 Stadiul actual al cunoasterii privind marketingul turistic si rolul su n valorificarea
potentialului turistic ........................................................................................................................ 7
1.2 Continutul si particularittile serviciilor turistice ................................................................... 16
1.3 Produsul turistic ....................................................................................................................... 20
1.4 Marketingul turistic si valorificarea potentialului turistic ....................................................... 24
1.4.1 Conceptele de potential turistic si valorificare a potentialului turistic ............................. 24
1.4.2 Obiectivele si functiile marketingului turistic ................................................................. 30
CAPI TOLUL 2
CARACTERI STI CI LE, DI NAMI CA I STRUCTURA PI EEI TURI STI CE N
ROMNI A ................................................................................................................................... 32
2.1 Piata turistic. Oferta si cererea de servicii turistice ............................................................... 32
2.1.1 Ofertantii de servicii turistice. Evolutii si tendinte actuale .............................................. 35
2.1.2 Consumatorii serviciilor turistice si comportamentul lor ................................................ 50
2.1.3 Aspecte actuale cererii turistice n Romnia .................................................................... 58
2.2 Locul si importanta serviciilor turistice n cadrul economiei romnesti .................................. 63
2.3 Influenta variabilelor macroeconomice asupra Produsului Intern Brut realizat n sectorul
Hoteluri si Restaurante ................................................................................................................... 70
CAPI TOLUL 3
I NTEGRAREA ROMNI EI N CADRUL UNI UNI I EUROPENE I EVOLUI A
TURI SMULUI ROMNESC ..................................................................................................... 76
3.1 Aderarea Romniei la Uniunea European si implicatiile sale asupra turismului romnesc .. 76
3.2 Obiective si directii ale integrrii turismului romnesc n structurile turistice ale Uniunii
Europene ......................................................................................................................................... 79
3.3 Evolutii actuale n turismul european si la nivelul Uniunii Europene ..................................... 83
3.4 Solutiile inovatoare baza cresterii competivittii turismului comunitar si european .......... 88
5
CAPI TOLUL 4
POTENI ALUL TURI STI C AL ROMNI EI I EFECTELE VALORI FI CRI I SALE . 92
4.1. Potential turistic al Romniei premis favorabil a dezvoltrii turismului ......................... 92
4.1.1 Resursele turistice naturale .............................................................................................. 92
4.1.2 Resursele turistice antropice ............................................................................................ 95
4.2. Studiu de caz: Valorificarea potentialului turistic al Regiunii de Dezvoltare Centru ........... 98
4.2.1 Caracteristici de baz ale Regiunii de Dezvoltare Centru ............................................... 99
4.2.2 Formele de turism si valorificarea potentialului turistic la nivelul judetelor Regiunii
de Dezvoltare Centru ..................................................................................................................... 108
4.2.2.1 Formele de turism si valorificarea potentialului turistic al judetului Alba ................. 109
4.2.2.2 Formele de turism si valorificarea potentialului turistic al judetului Brasov ............. 113
4.2.2.3 Formele de turism si valorificarea potentialului turistic al judetului Covasna ........... 118
4.2.2.4 Formele de turism si valorificarea potentialului turistic al judetului Harghita .......... 122
4.2.2.5 Formele de turism si valorificarea potentialului turistic al judetului Mures .............. 127
4.2.2.6 Formele de turism si valorificarea potentialului turistic al judetului Sibiu ................ 132
4.2.2.7 Analiz comparativ privind capacitatea si activitatea de cazare turistic a
judetelor ce compun Regiunea de Dezvoltare Centru .................................................................. 137
CAPI TOLUL 5
CERCETRI DE MARKETI NG PRI VI ND VALORI FI CAREA POTENI ALULUI
TURI STI C ..................................................................................................................................... 142
5.1 Cercetare calitativ de marketing ............................................................................................. 142
5.1.1 Ipotezele si obiectivele cercetrii calitative ..................................................................... 143
5.1.2. Aspecte metodologice ale cercetrii calitative ................................................................. 143
5.1.3 Rezultatele cercetrii calitative ......................................................................................... 144
5.1.4 Concluzii privind rezultatele analizei de continut pe orizontal ...................................... 156
5.1.5 Limitele cercetrii calitative ............................................................................................ 158
5.2 Cercetare cantitativ de marketing .......................................................................................... 158
5.2.1 Consideratii metodologice privind realizarea cercetrii .................................................. 159
5.2.2 Populatia cercetat si mrimea acesteia ............................................................................ 160
5.2.3 Alegerea metodei de esantionare ..................................................................................... 161
5.2.4 Concluzii si propuneri pe baza rezultatelor cercetrii ..................................................... 163
5.2.5 Limitele cercetrii cantitative .......................................................................................... 186



6
CAPI TOLUL 6
POLI TI CI I STRATEGI I DE MARKETI NG PRI VI ND VALORI FI CAREA
POTENI ALULUI TURI STI C ................................................................................................. 187
6.1 Acceptiuni generale privind politica si strategia de marketing ............................................... 187
6.2 Continutul si particularittile politicilor si strategiilor de marketing n turism ...................... 189
6.2.1 Politica si strategia de marketing a ntreprinderii turistice .............................................. 189
6.2.2 Particularitti ale elaborrii strategiilor de marketing n turism ...................................... 190
6.3 Strategiile de piat n turism si valorificarea potentialului turistic .......................................... 193
6.3.1 Cercetrile de marketing - baza fundamentrii strategiilor de piat destinate
valorificrii potentialului turistic ................................................................................................... 197
6.4 Politici si strategii ale mixului de marketing n turism ............................................................ 198
6.4.1 Politici si strategii de marketing specifice produsului turistic ......................................... 198
6.4.1.1 Cercetrile de marketing - sursa esential de informatie necesar fundamentrii
strategiilor de produs turistic ......................................................................................................... 201
6.4.2 Politici si strategii de marketing privind pretul ................................................................ 204
6.4.3 Politici si strategii de marketing privind distributia ......................................................... 208
6.4.4 Politici si strategii promotionale utilizate n turism ....................................................... 211
6.4.5 Politici si strategii de personal ......................................................................................... 217
Concluzii generale privind contributia marketingului la valorificarea potentialului turistic
al Romniei .................................................................................................................................... 221
Contributii si propuneri personale ................................................................................................. 226
Lista tabelelor ............................................................................................................................... 233
Lista figurilor ................................................................................................................................. 236
Bibliografie .................................................................................................................................... 239
Anexe ............................................................................................................................................. 251
7
TABLE OF CONTENTS

I NTRODUCTI ON ........................................................................................................................ 3
CHAPTER 1
CONCEPTUAL COORDI NATES OF TOURI SM MARKETI NG ....................................... 7
1.1 Current state of knowledge on tourism marketing and its role in tourist potential recovery .. 7
1.2 The contents and characteristics of tourism services ............................................................... 16
1.3 Tourism product ...................................................................................................................... 20
1.4 Tourism marketing and tourism potential recovery ................................................................ 24
1.4.1 The concepts of tourism potential and tourism potential recovery .................................. 24
1.4.2 The objectives and functions of tourism marketing ......................................................... 30
CHAPTER 2
CHARACTERI STI CS, DYNAMI CS AND STRUCTURE OF TOURI ST MARKET I N
ROMANI A ................................................................................................................................... 32
2.1 Tourist market. The offer and demand for tourist services ..................................................... 32
2.1.1 Offerer of tourism services. Developments and current trend ......................................... 35
2.1.2 Consumers of tourist services and their behaviour .......................................................... 50
2.1.3 Current aspects of tourism demand in Romania .............................................................. 58
2.2 Place and importance of tourism services in the Romanian economy .................................... 63
2.3 The influence of macroeconomic variables on the gross domestic product in the Hotels
and Restaurants sector ................................................................................................................... 70
CHAPTER 3
ROMANI A'S I NTEGRATI ON I NTO THE EUROPEAN UNI ON AND
THE EVOLUTI ON OF ROMANI AN TOURI SM .................................................................... 76
3.1 Romania's EU accession and its implications on the Romanian tourism ................................ 76
3.2 Objectives and directions of the Romanian tourism integration in European Union tourist
structures ........................................................................................................................................ 79
3.3 Current developments in European tourism and within the European Union. ........................ 83
3.4 Innovative solutions the basis of the growth of the community and European tourism
competitiveness ............................................................................................................................. 88
CHAPTER 4
ROMANI A'S TOURI SM POTENTI AL AND THE EFFECTS OF I TS RECOVERY ....... 92
4.1 Romania's tourism potential a favourable precondition for tourism development ............... 92
4.1.1 Natural tourism resources ................................................................................................ 92
4.1.2 Anthropic tourism resources ............................................................................................ 95
8
4.2 Case study: Tourism potential recovery of the Centre Development Region ......................... 98
4.2.1 Basic characteristics of the Centre Development Region ................................................ 99
4.2.2 The forms of tourism and tourism potential recovery in the counties of Centre
Development Region ..................................................................................................................... 108
4.2.2.1 The forms of tourism and tourism potential recovery of Alba County ...................... 109
4.2.2.2 The forms of tourism and tourism potential recovery of Brasov County ................... 113
4.2.2.3 The forms of tourism and tourism potential recovery of Covasna County ................ 118
4.2.2.4 The forms of tourism and tourism potential recovery of Harghita County ................ 122
4.2.2.5 The forms of tourism and tourism potential recovery of Mures County .................... 127
4.2.2.6 The forms of tourism and tourism potential recovery of Sibiu County ..................... 132
4.2.2.7 Comparative analysis of tourist accommodation capacity and activity of the
counties comprising the Centre Development Region .................................................................. 137
CHAPTER 5
MARKETI NG RESEARCHES ON THE TOURI SM POTENTI AL RECOVERY ............. 142
5.1 Qualitative marketing research ................................................................................................ 142
5.1.1 Qualitative research hypotheses and objectives ............................................................... 143
5.1.2. Methodological aspects of qualitative research .............................................................. 143
5.1.3 The results of the qualitative research ............................................................................. 144
5.1.4 Conclusions on the results of horizontal content analysis ............................................... 156
5.1.5 Qualitative research limitations ....................................................................................... 158
5.2 Quantitative marketing research .............................................................................................. 158
5.2.1 Methodological considerations on the conduct of research ............................................. 159
5.2.2 Investigated population and its size ................................................................................. 160
5.2.3 Choice of sampling method ............................................................................................. 161
5.2.4 Conclusions and proposals based on research results ...................................................... 163
5.2.5 Limits of quantitative research ........................................................................................ 186
CHAPTER 6
MARKETI NG POLI CI ES AND STRATEGI ES FOR TOURI SM POTENTI AL
RECOVERY ................................................................................................................................ 187
6.1 General considerations on marketing policy and strategy ....................................................... 187
6.2 The content and features of marketing policies and strategies in tourism ............................... 189
6.2.1 Marketing policy and strategy of tourism ........................................................................ 189
6.2.2 Characteristics of marketing strategies development in tourism ..................................... 190
6.3 Market strategies in tourism and tourist potential recovery .................................................... 193
9
6.3.1 Marketing researches - basis of substantiation of market strategies for tourism
potential recovery .......................................................................................................................... 197
6.4 Policies and strategies of tourism marketing mix .................................................................... 198
6.4.1 Marketing policies and strategies specific to the tourism product ................................... 198
6.4.1.1 Marketing research - the essential source of information necessary to support
tourism product strategies .............................................................................................................. 201
6.4.2 Policies and marketing strategies on price ....................................................................... 203
6.4.3 Policies and marketing strategies on distribution ............................................................ 207
6.4.4 Promotional policies and strategies used in tourism ........................................................ 211
6.4.5 Staff policies and strategies ............................................................................................. 217
General conclusions on the contribution of marketing to Romania's tourism potential recovery
........................................................................................................................................................ 221
Personal contributions and proposals ............................................................................................ 226
List of tables .................................................................................................................................. 233
List of figures ................................................................................................................................ 236
Bibliography .................................................................................................................................. 239
Annexes ......................................................................................................................................... 251
10
REZUMAT
Obiectivul fundamental al marketingului este acela de a cunoate consumatorul,
astfel nct produsul sau serviciul oferit s corespund n totalitate nevoilor si asteptrilor
acestuia, n conditii profitabile pentru vnztor dar si pentru societate.
Gndirea de marketing s-a concretizat initial n comercializarea produselor materiale,
ns dezvoltarea spectaculoas care s-a nregistrat n sfera serviciilor a contribuit la cresterea
interesului marketerilor pentru aspectele caracteristice din domeniul serviciilor, inclusiv din
domeniul turismului.
Scopul fundamental al tezei l reprezint analiza ampl si profund a stadiului
valorificrii potentialului turistic al Romniei ca expresie direct a modului n care au fost
gndite si nfptuite la diferite nivele, n general, politicile si strategiile de marketing si, n
special, politicile si strategiile de marketing turistic.
Obiective majore ale investigatiei ntreprinse sunt urmtoarele:
a) pe plan conceptual:
- trecerea n revist a stadiului cunoasterii privind marketingul turistic si a rolului su n
valorificarea potentialului turistic;
- analiza conceptului de valorificare a potentialului turistic;
- analiza continutului si particularittilor serviciilor turistice si a contributiei acestora la
valorificarea potentialului turistic;
- identificarea politicilor si strategiilor de marketing privind valorificarea potentialului
turistic.
b) pe plan operaional:
- analiza caracteristicilor, dinamicii si structurii pietei turistice n Romnia;
- analiza actualelor evolutii ale turismului n cadrul Uniunii Europene si noile
oportunitti pe care le confer aderarea Romniei la Uniunea European sub aspectul
valorificrii potentialului turistic al Romniei;
- caracterizarea general a stadiului de valorificare a potentialului turistic al Romniei;
- cercetri de marketing privind valorificarea potentialului turistic pe ansamblu si n
interiorul Regiunii de Dezvoltare Centru.
Actuala tez de doctorat este structurat pe sase capitole corelate ntre ele avnd n
vedere scopul si obiectivele temei.
n primul capitol Coordonate conceptuale ale marketingului turistic - s-au
abordat aspecte de factur conceptual ale marketingului turistic si s-a analizat importanta
acestuia n valorificarea potentialului turistic.
11
n secolul al XX-lea teoria economic s-a mbogtit cu un nou concept si anume:
marketingul. Dintre toate domeniile stiintelor economice, marketingul a cunoscut cea mai
dinamic evolutie, ca rspuns, pe de o parte, la amploarea concurentei, iar pe de alt parte, la
schimbrile intervenite n comportamentul consumatorului. n aceste conditii, firmele,
inclusiv cele care actioneaz pe piata turistic, s-au vzut nevoite s adopte un nou mod de
gndire, care reprezint de fapt continutul modern al marketingului turistic.
Performanta unei firmei turistice va depinde, pe de o parte, de modul n care
prestatorul de servicii turistice si gestioneaz eficient resursele si mijloacele aflate n
patrimoniul su, iar pe de alt parte, de sura n care i adapteaz activitatea la condiiile
mediului n care activeaz. Sinteza unui astfel de demers se va regsi n modul n care
ntreprinderea de turismi va defini politicile i strategiile sale de piai de marketing mix.
n literatura de specialitate notiunea de valorificare a potentialului turistic, sub aspect
conceptual, nu este nc definit clar. Semnificatia care i se acord are un caracter general si
este asociat mai degrab cu continutul conceptului de valorificare superioar a resurselor. n
opinia noastr, continutul conceptului de valorificare a potentialului turistic are un caracter
complex si reflect ansamblul efectelor pozitive obtinute de prestatorul serviciilor turistice, de
turisti, de comunittile locale si de societate ca urmare a activittilor specifice depuse ntr-un
interval de timp de toate aceste entitti. Printre aceste efecte pozitive se numr profitul
firmelor si organizatiilor ce activeaz n turism, beneficiile si satisfactiile obtinute de turisti,
veniturile statului si comunittilor locale, imaginea mai vizibil si atractivitatea sporit a
destinatiei turistice, protejarea mediului si biodiversittii. Valorificarea potentialului turistic al
trii presupune ns conceperea si realizarea unor politici si strategii de marketing adecvate si
corelate att la nivel macroeconomic, la nivel sectorial ct si la nivel microeconomic.
Evaluarea corect a potentialului turistic constituie o cerint de baz a dezvoltrii
destinatiei turistice. Ea implic un sistem de metode, inclusiv cele specifice cercetrii de
marketing, menite s evite subiectivismul ce poate genera fie tendinta de supraevaluare, fie
tendinta de subevaluare. n ambele situatii oferta serviciilor turistice nu va corespunde
integral cu preferintele turistilor.
n al doilea capitol - Caracteristicile, dinamica i structura pieei turistice n
Romnia - s-au evidentiat caracteristicile, dinamica si structura pietei turistice n Romnia. O
important deosebit s-a acordat tratrii comportamentului consumatorilor de produse si
servicii turistice.
12
Piata turistic implic numerosi agenti economici cu roluri diferite. Actorii pietei
turistice desfsoar activitti variate ca profil, fiecare avnd o contributie distinct n procesul
valorificrii potentialului turistic a unei destinatii turistice.
n prezent pensiunile agroturistice si pensiunile detin peste 45% din totalul structurilor
de primire turistic. Dac avem n vedere c acestea au aprut n zone cu un cadru natural
atrgtor (munte, litoral sau Delt) putem considera c aceast dezvoltare a contribuit benefic
la valorificarea potentialului turistic al trii. Ponderea semnificativ a pensiunilor agroturistice
se poate explica si prin faptul c exist numeroase zone si localitti ale trii unde activitatea
turistic reprezint principala surs de venit a localnicilor, iar cadrul natural reprezint o
caracteristic indispensabil care justific existenta acestora. Ponderea mai mare a pensiunilor
agroturistice se datoreaz si faptului c acestea asigur, pe lng confort, si o individualizare,
o personalizare a vacantelor, rspunznd astfel unor noi exigente ale cererii turistice.
Dac lum n considerare toate structurile hoteliere si adugm pensiunile turistice si
pensiunile agroturistice rezult c aceste trei structuri turistice au cea mai nsemnat
contributie la valorificarea potentialului turistic al Romniei din moment ce n anul 2010 ele
au asigurat 73,32% din totalul capacittii de cazare n functiune.
Este important faptul c n valorificarea potentialului turistic al Romniei lanturile
hoteliere internationale au un rol deosebit. Acest rol este evident nu numai prin prisma
structurii si calittii serviciilor oferite, aflate la standarde internationale, dar si prin modul de
afirmare a unui management modern si a unor strategii de marketing adaptate mediului n care
activeaz.
Studierea comportamentului consumatorului de servicii turistice constituie obiectivul
major al investigatiilor de piat. Cercetrile de marketing au rolul determinant n studierea si
cunoasterea comportamentului consumatorilor de servicii turistice. Studiul comportamentului
turistic, ca efort teoretic, trebuie completat n practic cu observatii concrete, apelnd la
experienta persoanelor care cunosc acest comportament n urma unor contacte nemijlocite si a
multor ani de experient. Se impune ns si o activitate de cercetare, realizat n mod
sistematic, care s evidentieze modificri n nevoile, dorintele si comportamentele turistilor,
n stilul lor de viat, n contextul social din care provin. Un rezultat deosebit de important al
studierii comportamentului turistilor este identificarea criteriilor de clasificare a turistilor si
furnizarea de instrumente utile pentru segmentarea pietei
n opinia noastr, n Romnia, mai mult ca n alte tri, evolutiile negative constatate n
turism au la baz nu numai efectele crizei economice, ci si efectele unei abordri manageriale
si de marketing, la fiecare nivel implicat n activitatea de turism, care nu au condus la
contracararea mai ampl a efectelor crizei economice si nici la stimularea mai puternic a
13
turismului intern. Nu n ultimul rnd o anumit deteriorare a imaginii Romniei pe plan
international cauzat de comportamentul neadecvat al unor conationali conduce la limitarea
fortei de atractie a Romniei ca destinatie turistic pentru turistii din alte tri. Sub acest aspect
sunt benefice actualele eforturi ale MDRT de a promova pe plan international noua imagine a
Romniei ca destinatie turistic, apelnd n prezent la CNN, Euronews si Eurosport deoarece
comportamentul neadecvat al unor conationali nu poate ntina valorile autentice ale
turismului romnesc.
Capitolul al treilea Integrarea Romniei n cadrul Uniunii Europene i evoluia
turismului romnesc - surprinde tendintele care se manifest n turismul european,
obiectivele si directiile integrrii turismului romnesc n structurile europene, avantajele
aderrii la Uniunea European si implicatiile de marketing asupra turismului romnesc.
Integrarea Romniei n Uniunea European, proces complex si ndelungat, deschide
noi perspective pentru dezvoltarea turismului romnesc sub multiple aspecte: ale unor noi
forme de turism, ale calittii serviciilor si produselor turistice, ale protejrii mediului si ale
valorificrii optime a ntregului potential turistic. n acest context Romnia si poate aduce
aportul su la realizarea obiectivului de baz al Comisiei Europene de Turism, acela de
mentinere a Europei pe primul loc pe plan mondial n privinta destinatilor turistice.
Obiectivele principale ale politicii n domeniul turismului la nivelul Uniunii Europene
se refer n principal la libera circulatie a persoanelor, n interiorul Uniunii Europene,
protectia turistilor, armonizarea si apropierea legislatiilor nationale n domeniul turismului,
protejarea traditiilor culturale si a mediului nconjurtor, dezvoltarea turistic n planul
regional, asigurarea unor conditii de lucru specifice profesiunilor turistice, si perfectionare
profesional.
Cererea turistic a nregistrat n 2010 la nivelul Uniunii Europene o crestere anual
negativ. n prima jumtate a anului, numrul cltoriilor si numrul nnoptrilor au sczut pe
toate segmentele. Doar numrul excursiilor interne scurte au crescut usor (0,3%), comparativ
cu prima jumtate a anului 2009.
n a doua jumtate a anului 2010 declinul a stagnat pentru cele mai multe dintre
tipurile de excursii de vacant, mai ales pentru cltoriile n strintate (cltoriile lungi n
strintate au crescut cu 0,9%, iar cele scurte n strintate cu 2,5%). Scderea general n a
doua jumtate a anului (-0,3%) a fost nregistrat n ntregime de segmentul important al
cltoriilor interne de scurt durat (-1,6%). Sectorul de piat relativ mic al cltoriilor scurte
n strintate nu a putut compensa aceast scdere, n ciuda cresterii cu 2,5%.
n trile sud-estice, respectiv Bulgaria i Romnia numrul cltoriilor de vacant au
sczut n 2010 comparativ cu 2009 cu 29,5% si respectiv 11,1%. n rile nordice, Finlanda
14
i Suedia acestea au crescut cu 17,4% si, respectiv, 20,2%. Aceast crestere a fost observat
n toate segmentele, dar a fost mai putin pronuntat pentru cltoriile de vacant de lung
durat n strintate.
n prezent turismul european se confrunt cu numeroase provocri precum: efectele
crizei economice mondiale, concurenta tot mai acerb cu alte destinatii, consecintele
schimbrilor climaterice, noile evolutii demografice din Europa. n acelasi timp,
comportamentul consumatorului de servicii turistice cunoaste mutatii importante. Se
cltoreste tot mai frecvent si n mod independent, se caut noi triri si experiente, tehnologia
IT si Internetul revolutioneaz activitatea turistic, cerintele ctre turismul durabil sunt n
crestere etc. Se contureaz astfel o nou filosofie a turistului care se impune a fi luat n
considerare.
n viziunea Uniunii Europene (27 ianuarie 2011, Bruxelles) solutiile inovatoare ce vor
impulsiona evolutia viitoare a turismului comunitar si european sunt urmtoarele: stimularea
competivittii sectorului turismului din Europa, promovarea dezvoltrii unui turism durabil,
responsabil si de calitate, consolidarea imaginii si vizibilittii Europei, maximizarea
potentialului politicilor si instrumentelor financiare ale Uniunii Europene.
n capitolul al patrulea Potenialul turistic al Romniei i efectele valorificrii
sale - se face o analiz a stadiului de valorificare a potentialului turistic al Romniei si o
analiz privind formele de turism practicate si modul de valorificare a potentialului turistic
existent la nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru si la nivelul fiecruia din cele sase judete
componente.
n turism, o premis favorabil a dezvoltrii sale este reprezentat de mediul ambiant.
Relieful, pdurile, lacurile, monumentele de art si arhitectur, locurile istorice, apele
minerale, reprezint componentele mediului ambiant.
Potentialul turistic poate fi definit ca totalitatea elementelor ce se constituie ca atractii
turistice si care se preteaz unei amenajri pentru vizitarea si primirea cltorilor. Potentialul
turistic, al unei tri, regiunii sau zone reprezint o conditie esential a dezvoltrii turismului.
Cerinta esential ce se impune este ca acest potential s fie ct mai bine valorificat.
Componentele naturale si antropice ale potentialului turistic au desigur un rol
incontestabil n sustinerea si dezvoltarea turismului. Marea provocare o reprezint modul de
valorificare a acestui potential. Fr inteligenta concretizat n politici si strategii adecvate de
marketing si fr investitii corespunztoare potentialului turistic existent rmne necunoscut
pentru turistii potentiali.
Deoarece n opinia noastr Regiunea de Dezvoltare Centru nu o abordm ca o
destinatie turistic de sine stttoare, analiza pe care o realizm la acest nivel are menirea de a
15
reda o imagine global a valorificrii potentialului turistic existent pe cuprinsul acestei
structuri regionale. Rezultatele obtinute se pot compara cu cele ale unor analize similare la
nivelul celorlalte regiuni ale Romniei sau Uniunii Europene. Informatiile obtinute sunt
necesare adoptrii unor politici si strategii de dezvoltare a turismului la nivel regional si a
dezvoltrii fiecrei regiuni n parte.
Gradul de valorificare a potentialului turistic existent n cadrul Regiunii de
Dezvoltare Centru poate fi redat, ca evolutie n timp, apelnd la nivelurile si dinamicile
atinse de principalii indicatori ce caracterizeaz serviciile turistice. n acest sens indicatorii
analizati sunt: capacitatea de cazare turistic existent, capacitatea turistic n functiune,
sosirile si nnoptrile.
Capacitatea de cazare turistic existent n Regiunea de Dezvoltare Centru, cu
exceptia perioadei 2001-2004, a cunoscut o evolutie ascendent fiind n anul 2010 mai mare
cu 19,3% fat de anul 2000. Aceast crestere chiar dac nu este mare reprezint, evident, un
plus de potential turistic.
I ndicatorul capacitatea de cazare turistic n funciune n perioada de analiz
2000-2010 a crescut cu 27,5% ceea ce denot o utilizare superioar a bazei de cazare
existente.
I ndicatorii privind circulaia turistic n Regiunea de Dezvoltare Centru au
nregistrat nivele ce indic o anumit oscilatie n intervalul 2000-2010. Se poate observa
faptul c n privinta indicatorului sosiri n perioada 2001-2004 acestea s-au situat sub nivelul
anului 2000. n schimb, pe ntregul interval se constat o crestere cu 29,8%, aspect care n
esent denot c destinatiile turistice existente n aceast regiune au atras un numr de turisti
n crestere. Aceast evolutie indic existenta unui proces de punere mai bun n valoare a
potentialului turistic existent. Se poate ns constata c nivelele ridicate atinse de acest
indicator n anii 2007 si 2008 - cresteri cu 53,2% si respectiv 48,8% - nu au mai fost
continuate, o cauz fiind legat de efectele negative ale crizei economice. Pe de alt parte
aceste cresteri importante comparativ cu anii precedenti au la baz un aflux de turisti din tri
ale Uniunii Europene, n special din Ungaria, odat cu libera circulatie a persoanelor ca
urmare a aderrii Romniei la UE.
n cazul indicatorului nnoptri evolutia a fost, de asemenea, pozitiv, cresterea pe
ansamblul intervalului 2000-2010 fiind ns mic, de numai de numai 6,2%. Involutia acestui
indicator constatat dup 2008 are drept cauz principal reducerea veniturilor turistilor ca
urmare a efectelor crizei economice intervenite. Cresterea diferentiat n acelasi interval ntr-o
msur mai mare a sosirilor si ntr-o msur mai mic a nnoptrilor demonstreaz tendinta
turistilor de a-si reduce durata sejurului n zonele de destinatie preferate.
16
O imagine de ansamblu a evolutiilor de mai sus se poate desprinde din figura
urmtoare:
Evoluia capacitii i a activitii de cazare turistic -
Regiunea de Dezvoltare Centru 2000=100
80
90
100
110
120
130
140
150
160
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
capacitatea de cazare turistic existent % capacitatea de cazare n funciune %
sosiri % nnoptri %

Figura nr. 1 Capacitatea i activitatea de cazare turistic n Regiunea de
Dezvoltare Centru
Indicatorii circulatiei turistice, sosirile si nnoptrile, reprezint cele mai vizibile
oscilatii si reduceri. Acestea sunt datorate att factorilor legati de comportamentul furnizorilor
de servicii turistice ct si factorilor legati de evolutia ciclic a economiei.
n Regiunea de Dezvoltare Centru n intervalul 2000-2010 nivelul cel mai nalt de
utilizare net a capacittii de cazare turistic a fost nregistrat n anul 2007 si 2008: 30,3%,
respectiv 30,0%. Dup 2008 pn n 2010 sunt nregistrate scderi importante atingnd un
nivel minim de 23,3% n 2010. Aceste nivele deosebit de reduse provin din actiunea
combinat a unor multipli factori negativi ce graveaz n general turismul romnesc.
n cazul indicelui de utilizare net a capacitii de cazare n funciune s-a constatat c
judetul Covasna a nregistrat cele mai mari valori n perioada 2000-2010. Pe ntregul interval
de analiz se constat c n judetul Brasov acesti indici nu au cunoscut mar variatii de la o
perioad la alta cu toate c s-au mentinut la un nivel relativ redus. Totusi, cele mai bune
performante sub acest aspect au fost nregistrate n cazul judetelor Brasov si Sibiu.
Pe termen relativ lung (2000-2010), prin intermediul indicatorilor analizai,
procesul de valorificare a potenialului turistic existent la nivelul destinaiilor turistice
din Regiunea de Dezvoltare Centru a cunoscut n general o evoluie ascendent,
17
ntrerupt la nivelul anului 2009 efectele crizei economice dar n uoar cretere n 2010
fa de anul anterior.
n cadrul celui de-al cincilea capitol Cercetri de marketing privind valorificarea
potenialului turistic sunt prezentate rezultatele obtinute n urma cercetrilor de marketing
efectuate de ctre autoare. O cercetare calitativ de marketing (interviu de profunzime
semidirectiv) n rndul managerilor unittilor hoteliere si administratorilor de pensiune din
municipiul Sfntu Gheorghe privind opiniile acestora legate de perfectionarea promovrii pe
plan intern si international a ofertei lor turistice si o cercetare cantitativ de marketing n
rndul turistilor care au vizitat Regiunea de Dezvoltare Centru, cu scopul de a cunoaste
atitudinile, preferintele si opiniile acestora cu privire la serviciile oferite de hotelurile din
Regiunea de Dezvoltare Centru si posibilittile de a petrece timpul liber n aceast regiune.
Cercetarea de factur calitativ pe tema: Opinii ale managerilor unitilor
hoteliere i ale administratorilor pensiunilor turistice din municipiul Sfntu Gheorghe
privind perfecionarea promovrii pe plan intern i internaional a ofertei lor turistice.
n vederea cunoasterii din surs direct a opiniilor managerilor si administratorilor din
cele mai importante locatii de prestare a serviciilor turistice hoteluri si pensiuni a impus
realizarea unei cercetri de marketing de factur calitativ. Cercetarea calitativ de marketing
a avut la baz metoda interviului de profunzime semidirectiv. Mrimea esantionului a fost
stabilit la 8 subiecti, alesi de pe lista tuturor hotelurilor si pensiunilor din municipiul Sfntu
Gheorghe.
n urma analizei de continut pe orizontal s-a constatat c:
1. n cadrul interventiilor s-a subliniat pe larg importanta deosebit a actiunilor
promotionale de marketing, conturnd n acest fel rolul acestora n activittile ofertantilor de
servicii turistice. Pornind de opiniile intervievatilor s-a ajuns la concluzia c: Activitile
promoionale, dei generatoare de costuri, sunt deosebit de importante att n etapa de
lansare pe pia, ct i ulterior. Se impune ns o abordare difereniat n funcie de
segmentul de piaintit n vederea atragerii unui numr ct mai mare de consumatori
ai serviciilor turistice. Aceast tem de discutie avnd un caracter teoretic a generat cele mai
numeroase opinii si interpretri.
2. Majoritatea subiectilor a sesizat ct de eficiente sau neeficiente au fost actiunile
promotionale concepute si promovate. Ei considernd c actiunile promotionale esuate au la
baz necorelarea dintre tipul de activiti promoionale de marketing realizate i
segmentul de piaintit. Aceast tem a pus n lumin preocuparea de a identifica actiuni
promotionale care s conduc la obtinerea unor rezultate scontate. S-a constatat c multe
18
actiuni au fost ineficiente, o cauz important fiind nssi modul de concepere a acestor
actiuni. Din pcate cauzele nereusitelor nu au fost indicate si analizate pe larg.
4. Din analiza opiniilor managerilor de hoteluri si administratorilor de pensiuni rezult
o anumit diferentiere ntre aceste dou categorii n sensul unei atentii mai mari si a unei
abordri mai profunde a politicii i strategiilor de promovare a serviciilor turistice
oferite din partea administratorilor de pensiuni. Administratorii de pensiuni au analizat
politicile lor de promovare ntr-o viziune mai larg, realist si corect deoarece dispun de
cunostinte de marketing adecvate. Opiniile acestora arat c atragerea turistilor depinde n
cele din urm de calitatea serviciilor oferite, de amabilitatea personalului de
atractivitatea mediului n care se afl, de modul cum sunt anticipate si satisfcute cerintele
unor segmente distincte de consumatori de servicii turistice. S-a putut constata c n cazul
pensiunilor promovarea la locul consumrii serviciilor turistice joac un rol esential, aceast
form genernd mentinerea si fidelizarea clientilor.
Cercetarea cantitativ de marketing, Atitudini, preferine i opinii ale turitilor
cu privire la serviciile oferite de hotelurile din Regiunea de Dezvoltare Centru i
posibilitile de a petrece timpul liber n aceast regiune a fost realizat n rndul
turistilor romni si strini care au ales ca destinatie turistic Regiunea de Dezvoltare Centru si
care au beneficiat de servicii hoteliere.
La ntrebarea privind ct de important este calitatea serviciilor oferite n alegerea unui
hotel, au fost obtinute urmtoarele rezultate:
Tabelul nr.1 I mportana calitii serviciilor oferite n luarea deciziei de cumprare

Frequency Percent
Valid
Percent
Valid foarte
neimportant
3 .7 .7
neimportant 5 1.2 1.2
nici important
nici neimportant
42 10.2 10.2
important 149 36.3 36.3
foarte important 211 51.5 51.5
Total 410 100.0 100.0

n alegerea unui hotel, rezult c 87,8% din rspunsurile valide au indicat calitatea ca
fiind un criteriu important sau foarte important. Nivelul intermediar (nici-nici) a fost indicat
de ctre 10,2% dintre respondentii chestionati, n timp ce numai 1,9% consider calitatea
serviciilor ca fiind neimportant sau total neimportant.
Variabilele calitatea serviciilor si amplasarea sunt abordate diferit de respondenti
n functie de judetul n care au fost cazati. Astfel, turistii intervievati n judetul Harghita pun
19
cel mai mare accent pe criteriul amplasare atunci cnd aleg un hotel n timp ce turistii
chestionati n judetul Covasna plaseaz criteriul amintit pe ultimul loc. n ceea ce priveste
criteriul calitatea serviciilor turistii din Covasna situeaz pe ultimul loc acest criteriu n timp
ce turistii din Mures l pun pe primul loc, urmat de turistii din Harghita. Aceste rezultate
subliniaz faptul c turistii, n alegere unittilor de cazare, n cazul de fat a hotelurilor,
acord o importan deosebit i infrastructurii generale care caracterizeaz judeul
respectiv. Din acest motiv, este de nteles faptul c, amplasarea hotelului reprezint cel mai
important criteriu n cazul alegerii unui hotel din judetul Harghita. Din pcate nici judetul
Covasna nu dispune de o infrastructur general dezvoltat. Asa cum s-a evidentiat pe baza
cercetrii cantitative, n judetul Mures si Harghita marea majoritate a turistilor vin din
Ungaria, acestia fiind obisnuiti cu servicii turistice de calitate, iar odat sositi n cele dou
judete mentionate aleg hotelul n care sunt cazati n functie de acest criteriu. n cazul
celorlalte dou criterii, mai precis, nivelul tarifelor practicate si varietate n meniul
restaurantului nu se constat o difereniere a respondentilor avnd n vedere cele 6 judete,
acestia acordnd aceeasi important criteriilor mentionate. Criteriului nivelul tarifelor
practicate, mai ales ntr-o perioad de criz economic, i se acord aceeasi atentie indiferent
dac turistii sositi n Regiunea de Dezvoltare Centru aleg spre exemplu judetul Sibiu sau
Harghita ca destinatie turistic. Desi fiecare judet, se mndreste cu o gastronomie specific,
traditional, sau local, variabila varietate n meniul restaurantului nu reprezint un criteriu
care diferentiaz turistii sositi n judetele componente ale Regiunii de Dezvoltare Centru.
n aprecierea unei destinatii turistice un rol aparte l ocup i posibilitile existente
de petrecere a timpului liber. n conditiile actuale aceast caracteristic dobndeste o
important cu totul aparte deoarece multi oameni doresc s evadeze dintr-un mediu stresant si
s-si petreac timpul liber cu alte modalitti dect cele oferite, spre exemplu, de mediul urban.
Turisti care au vizitat Regiunea de Dezvoltare Centru au apreciat n felul urmtor posibilittile
existente de petrecere a timpului liber pe parcursul sejurului lor.

Tabelul nr.2 Aprecierea posibilitilor existente de petrecere a timpului liber










Frequency Percent
Valid
Percent
Valid posibilitti foarte
restrnse
13 3.2 3.2
posibilitti restrnse 43 10.5 10.5
nici restrnse nici
numeroase
118 28.8 28.8
posibilitti numeroase 128 31.2 31.2
posibilitti foarte
numeroase
108 26.3 26.3
Total 410 100.0 100.0
20
Rezultatele opiniilor privind petrecerea timpului liber n timpul sejurului n Regiunea
de Dezvoltare Centru se prezint astfel:
57,5% din turisti au apreciat favorabil posibilittile existente de petrecere a timpului
liber n timpul sejurului (posibilitti numeroase si foarte numeroase);
28,8% dintre cei care au rspuns la aceast ntrebare indic un nivel intermediar (nici-
nici);
13,7% consider posibilittile existente de petrecere a timpului liber restrnse.
De mentionat este faptul c n ceea ce priveste posibilittile existente de petrecere a
timpului liber n judetele componente ale Regiunii de Dezvoltare Centru acestea sunt foarte
inegale, ele fiind influentate de numerosi factori legat de dezvoltarea infrastructurii si de
nivelul general de dezvoltare economic si social a fiecrui judet.
O analiz a interdependentelor dintre mai multe variabile, pe baza crora turistii din
Regiunea de Dezvoltare Centru au apreciat calitatea serviciilor oferite de hotelurile n care au
fost cazati a condus la noi concluzii. Metoda de cercetare o reprezint Analiza n componente
principale iar variabilele luate n considerare sunt urmtoarele:
Camera ofer o atmosfer plcut, familiar;
Camera ofer un confort deosebit;
Camera este amenajat cu gust;
Varietatea meniului;
Calitatea preparatelor;
Noutatea preparatelor;
Oferta specific, traditional a preparatelor;
Modul de servire a preparatelor;
Amabilitatea personalului;
Starea de curtenie;
Posibilitti de petrecere a timpului liber.
n urma ACP s-a constatat c prima component este determinat de variabilele care
se refer la amenajarea camerelor si prestatia personalului din hotel (amabilitatea, curtenie,
mod de servire), n timp ce a doua component este determinat de variabilele care definesc
oferta preparatelor culinare (varietate, noutate, calitate, ofert traditional) din locatia n care
au servit cel mai des masa. Primul factor poate fi denumit sintetic atmosfera hotelului iar
cel de-al doilea factor calitatea preparatelor.
Figura urmtoare ne ofer distributia turistilor romni si strini n raport cu cele dou
componente principale sau cei doi factori principali.

21


Figura nr.2 Reprezentarea turitilor n funcie de tipuri de turiti n planul celor doi
factori

n graficul de mai sus putem distinge o situatie interesant privind opiniile turitilor
romni (culoarea verde) i a turitilor strini (culoarea violet) n raport cu cele 11
variabile luate simultan n considerare. Rezult c turistii strini n majoritatea lor exprim
opinii favorabile, practic n aceeasi proportie, att n legtur cu variabilele care definesc
sintetic atmosfera hotelului (amenajarea camerelor, prestatia personalului) ct si cu variabilele
care definesc calitatea preparatelor servite (varietate, noutate, ofert traditional, calitate n
sine).
Sunt putini turisti strini care apreciaz n mod negativ, n special, calitatea
preparatelor. n schimb, aproximativ jumtate din turistii romni au opinii puternic
diferentiate n raport cu modul de apreciere a celor 11 variabile analizate. Se remarc
combinatii diferite de apreciere negativ-pozitiv a seturilor de variabile ce definesc cei doi
factori. Spre exemplu, sunt numerosi turisti romni care apreciaz relativ favorabil conditiile
de cazare dar mai putin favorabil sau negativ oferta culinar. Sunt si turisti romni, n numr
mai redus, care apreciaz negativ att conditiile de cazare ct si oferta culinar.
22
n concluzie, opiniile majoritii turitilor strini se difereniaz de cele ale
turitilor romni n sensul unei aprecieri pozitive a variabilelor care definesc cei doi
factori. Cauza nu o poate constitui numai reactia lor politicoas ci, mai degrab, faptul c
acesti turisti strini fac o comparatie cu experienta lor anterioar, din trile de origine, si ajung
la concluzia c aprecierile pozitive sunt ntemeiate. Totusi, nu se poate nega faptul c
turitii strini beneficiaz de o atenie sporit.
Deosebit de important pentru firmele care actioneaz pe piata turistic din Regiunea
de Dezvoltare Centru si nu numai, este ca acestea s cunoasc att aspectele de care turistii nu
sunt multumiti, respectiv ce trebuie schimbat sau mbunttit, ct si aspectele de care sunt
realmente multumiti.
I nfrastructura drumurilor reprezint un factor care are un impact deosebit de mare
asupra valorificrii potentialului turistic al unei zone turistice. Infrastructura reprezint un
factor al macromediului asupra cruia furnizorii de servicii turistice nu au nicio influent.
Starea necorespunztoare a reelelor de transport alung turitii indiferent de
atractivitatea mediului natural sau antropic.
Nivelul tarifelor practicate de unittile hoteliere, de asemenea, reprezint un aspect
negativ care ar trebui schimbat. n opinia anumitor turisti tarifele sunt prea ridicate dac se are
n vedere raportul dintre pret si calitate. Nici diversitatea programelor culturale nu este cea
corespunztoare n opinia turistilor. Multi turisti doresc s-si petreac timpul liber, cu ocazia
sejurului, ntr-un mod ct mai plcut posibil iar cunoasterea traditiilor si obiceiurilor culturale
care caracterizeaz Regiunea de Dezvoltare Centru poate reprezenta un factor de atragere a
turistilor.
Cel de-al aselea capitol Politici i strategii de marketing privind valorificarea
potenialului turistic - fost dedicat tratrii continutului si particularittilor politicilor si
strategiilor de marketing n turism, tipologiilor strategiilor de piat si mixului de marketing n
turism, menite s asigure valorificarea potentialului turistic.
Principalele strategii de marketing destinate pietei turistice, necesit, pentru
fundamentarea fiecreia n parte si stabilirea n realitate a unui mix al strategiilor de piat,
informatii primare si secundare privind, pe de o parte, oferta existent, iar pe de alt parte,
cererea consumatorilor de produse si servicii turistice. Cercetrii de marketing i revine n
acest sens un rol esential.
Din cercetarea de marketing ntreprins la nivelul destinatiilor turistice din judetele
Regiunii de Dezvoltare Centru au rezultat informatii primare legate de atitudinile, opiniile si
comportamentele reale ale turistilor romni si strini care au fost cazati n hotelurile existente
din cuprinsul celor 6 judete.
23
Modelul de cercetare si analiz ntreprins la nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru a
furnizat informatii pretioase, semnificative, nu numai pentru aceast regiune, dar si pentru
judetele componente. Acest model se poate aplica la nivelul fiecrei destinatii turistice cu
scopul de a obtine informatii primare de marketing specifice.
Sub aspectul informatiilor primare de marketing necesare fundamentrii strategiilor de
piat cercetarea ntreprins a permis conturarea unui profil al turitilor care au beneficiat de
serviciile turistice n hotelurile n care au fost cazati. Este de neconceput ca o strategie de
marketing de piat s nu porneasc de la cunoasterea variabilelor ce conduc la cunoasterea
profilului turistilor. Pe aceast baz se pot identifica segmente distincte n rndul turistilor.
Produsul turistic constituie inima marketingului turistic, reprezentnd de fapt acele
avantaje pe care potentialii consumatori le asteapt de la aceast component a mixului de
marketing.
Deoarece sectorul hotelier are cea mai puternic influent financiar asupra industriei
turistice, serviciile hoteliere pot fi considerate ca un element vital al produselor turistice.
Aceasta este si motivatia pentru care cercetarea de marketing ntreprins a avut ca unul din
obiectivele de baz cunoasterea atitudinilor, opiniilor si comportamentului turistilor legate de
serviciile hoteliere din destinatiile turistice alese. Trebuie mentionat c cea mai mare parte a
hotelurile care au stat la baza constituirii esantionului de turisti sunt cele din resedintele celor
sase judete si anume, municipiile: Alba Iulia, Brasov, Sf. Gheorghe, Miercurea Ciuc, si Trgul
Mures. La acestea se adaug si hoteluri din destinatii turistice precum: Poiana Brasov, Bran,
Sighisoara, Tusnad Bi, Covasna si Gheorgheni.
Rezultatele cercetrii de marketing ntreprinse au evidentiat, din perspectiva
produsului turistic oferit, informatii att de factur cantitativ ct si calitativ.
Astfel, turistii care au fost cazati n hotelurile din locatiile amintite mai sus, au pus, ca
ordine a importantei acordate criteriilor de alegere a hotelului, pe primul loc calitatea
serviciilor oferite iar pe locul doi amplasarea hotelului, adic cum si ct de usor se poate
ajunge la el. Acest rezultat acord infrastructurii o important mai mare celorlalte criterii
avute n vedere precum, n ordine descresctoare, nivelul tarifelor practicate si varietatea n
meniul restaurantului.
Ceea ce se impune a preciza n continuare este faptul c dou treimi din totalul
turistilor apreciaz favorabil sau foarte favorabil afirmatia potrivit creia camera n care au
fost cazati ofer o atmosfer plcut, familiar. Cu toate acestea 19% din turisti nu au apreciat
favorabil conditiile de cazare. Dac se ia n considerare si faptul c 14,4% din turisti au o
opinie neutr n legtur cu afirmatia mentionat, rezult c cca o treime din totalul lor nu
apreciaz pozitiv acest aspect care este esential n aprecierea calittii serviciilor oferte de
24
hoteluri. Cercetarea a evidentiat c sub aspectul legat de aprecierea calittii preparatelor
culinare servite n restaurantele hotelurilor respective, 85% le apreciaz c sunt bune si foarte
bune. Numai 3% le consider necorespunztoare n timp ce 12% au o opinie de genul nici rea
nici bun. Este interesant faptul c turistii care au mai fost cazati n hoteluri din aceast
regiune apreciaz ntr-o msur mai mare calitatea preparatelor culinare n raport cu cei care
vin pentru prima dat. Acest aspect arat pe de o parte o mbunttire a acestei oferte n
viziunea celor care au fost, dar, pe de alt parte, exigente superioare ale noilor veniti . ntr-un
mod apropiat se apreciaz si modul de servire a preparatelor culinare.
Pe baza rezultatelor cercetrii calitative de marketing efectuate, s-a constatat c n
municipiul Sfntu Gheorghe un singur manager de hotel si un singur administrator de
pensiune a nteles importanta diversificrii ofertei serviciilor turistice. Administratorul de
pensiune, spre exemplu, doreste includerea n paleta ofertelor turistice a programului Luna
de miere, iar managerul de hotel urmeaz s pun accent pe diversificarea evenimentelor
organizate cu ocazia srbtorilor de iarn.
Prestatorii de servicii turistice din Romnia au posibilitatea de a adopta o multitudine
de strategii de pret. Acestea se pot diferentia n functie de trei criterii, si anume: nivelul si
accesibilitatea preturilor, gradul de mobilitate al preturilor si gradul de diversificare al
preturilor
Pe baza rezultatelor cercetrii calitative de marketing realizat n municipiul Sfntu
Gheorghe, n legtur cu strategiile de preturi practicate de hoteluri dar si de pensiuni s-a
putut constata c acesti furnizori de servicii turistice aplic o gam larg de strategii. Sunt
practicate strategii ale preturilor nalte si medii dar si a celor sczute n functie de etapa de
dezvoltare. De asemenea, s-a putut constat c pretul este stabilit att n functie de segmentul
de pia vizat ct si n functie de situaia economic intern.
n urma analizei ntreprinse s-a ajuns la concluzia c managerii hotelurilor precum si
administratorii de pensiuni din municipiul Sfntu Gheorghe, stabilesc preturile avnd n
vedere evolutiile pietei cu precdere pe termen scurt.
n industria turismului distributia constituie un element de maxim important att
pentru activitatea de comercializare a produselor si serviciilor turistice ct si pentru
stimularea si atragerea consumatorilor potentiali. n turism strategiile de distributie sunt
stabilite n functie de obiectivele urmrite, de segmentele de piat tintite, de strategiile
concurentilor si de influenta canalelor de distributie asupra volumului vnzrilor.
n urma cercetrii calitative de marketing s-a constatat c unittile prestatoare de
servicii turistice din municipiul Sfntu Gheorghe ar trebui s acorde o importan mai mare
25
distribuiei. Ofertantii de servicii turistice din municipiu coopereaz cu un numr mic de
agentii de turism din tar iar din strintate se poate mentiona numai Ungaria.
Considerm c se impune o colaborare mai strns a prestatorilor de servicii turistice
cu agentiile de turism att din tar ct si din strintate. Aceasta ar contribui nu numai la
comercializarea unui volum mai mare de produse si servicii turistice dar ar avea un efect
extrem de benefic si n ceea ce priveste activitatea de promovare.
Comunicarea de marketing, considerat o component deosebit de important a
mixului de marketing turistic, prezint, de asemenea, anumite particularitti legate, n primul
rnd, de produsul turistic. Actiunile de comunicare au rolul de a crea o atitudine favorabil a
consumatorilor de produse si servicii turistice fat de ntreprinztorul turistic. Acest scop
poate fi atins de prestatorul de servicii turistice n cazul n care prin mijloacele de comunicare
adecvate se transmit publicului tint toate acele avantaje prin care acestea se diferentiaz fat
de oferta concurentei.
Organizatiile si firmele de pe piata turistic au posibilitatea de a informa clientii
potentiali despre produsul turistic oferit, prin ci si mijloace multiple, sub form scris sau
verbal, direct sau indirect, auditiv sau vizual. Existenta unui set al strategiilor de
comunicare este necesar n vederea obtinerii unor performante att n planul vnzrilor,
profiturilor, cotei de piat ct si n crearea unei imagini favorabile despre firma de turism.
Dar, cea mai bun publicitatea este fcut de nsui turistul pe deplin satisfcut.
Rezultatele cercetrii calitative de marketing efectuat n municipiul Sfntu
Gheorghe au artat c marea majoritate a managerilor de hoteluri, respectiv de pensiuni
acord important activittilor promotionale de marketing. Dintre componentele mixului
promotional publicitatea este cea mai des utilizat de ctre managerii si administratorii
intervievati, mai precis anunturile difuzate la TV, radio, anunturi n pres, panouri, filme,
pliante, hrti turistice, ghiduri turistice, catalog turistic, promovarea prin Internet, prin
mijloacele de transport. Pe lng aceast component a mixului promotional apare si
promovarea vnzrilor, respectiv marketingul direct. Pornind de la aceste rezultate, n
vederea eficientizrii activittii lor promotionale, considerm c ofertantii de servicii turistice
de pe piata turistic a municipiului ar trebui s includ n paleta activittilor promotionale de
marketing si altele componente ale mixului promotional cum ar fi relaiile publice.
Turismul este un sector al crui personal are o influent determinant asupra modului
de percepere a calittii produsului turistic.
Desfsurarea activittilor turistice presupune, pe lng prezenta potentialului natural si
antropic si al echipamentelor, existenta resurselor umane, a factorului ce asigur de fapt
functionalitatea celorlalte componente ale ofertei. Rolul acestui factor creste pe msura
26
sporirii exigentelor consumatorilor fat de calitatea serviciilor ca urmare a noilor evolutii
intervenite n domeniul turismului.
Experientele multor unitti prestatoare de servicii turistice demonstreaz c numai
competenta, educatia si pasiunea personalului care si desfsoar activitatea n diverse
compartimente conditioneaz n mod direct calitatea serviciilor turistice.
n procesul de selectie a personalului, firma de turism va trebui s tin seam att de
pregtirea profesional ct si de capacitatea personalului de a descifra, de a anticipa nevoile
turistului si de a da dovad de rbdare si solicitudine.
De asemenea, personalul trebuie s aib capacitatea de adaptare la personalitatea
fiecrui client, s ntretin un climat destins, relaxat, datorit si faptului c acesta ntr-o
proportie mai mare sau mai mic particip la producerea serviciului turistic. Flexibilitatea, de
asemenea, trebuie s reprezinte o caracteristic important a personalului din turism.
Cercetarea de marketing efectuat la nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru a pus n
evident aspecte semnificative legate de o serie de variabile ce definesc comportamentul
personalului din hotelurile avute n vedere.
Astfel, pe ansamblu, turistii care au fost cazati n hotelurile apartinnd diferitelor destinatii
alese, n proportie de 91 % au fost multumiti de profesionalismul de care a dat dovad
personalul acestora. Cu toate acestea, n medie, 9% din turisti nu au fost multumiti de
profesionalismul personalului de servire.
n cadrul cercetrii ntreprinse turistii au fost rugati s-si exprime opiniile n legtur
cu afirmatia: amabilitatea personalului poate face ca acest hotel s devin unul din locurile
preferate de turiti. Rezultatele au fost: 41,2 % si-au exprimat acordul total, 32% au fost de
acord, 19,5% au exprimat o opinie intermediar, de genul nici/nici, iar 7,3 % si-au exprimat
dezacordul, fapt care atest existenta lipsei de amabilitate din partea personalului.
Rezultatele cercetrii prezentate mai sus denot faptul c n cazul serviciilor hoteliere supuse
analizei, variabile importante care definesc comportamentul personalului, precum nivelul
profesionalismului si gradul de amabilitate, indic existenta unor carente, ceea ce arat c
politicile si strategiile de personal aplicate nu au condus la rezultatele dorite.
27
Concluzii generale privind contribuia marketingului la valorificarea
potenialului turistic al Romniei
Cercetrile ntreprinse n prezenta tez ca expresie direct a contributiei
marketingului la valorificarea potentialului turistic - se regsesc sub forma analizelor,
studiilor de caz si a cercetrilor de marketing de teren de factur calitativ si cantitativ.
Acestea au avut menirea s surprind, n general, modul de valorificare a potentialului turistic
la nivelul Romniei si, n special, valorificarea potentialului turistic la nivelul Regiunii de
Dezvoltare Centru, pornind de la destinatiile turistice existente n cele 6 judete componente.
De asemenea, s-a urmrit identificarea efectelor aderrii Romniei la Uniunea European din
perspectiva turismului romnesc, inclusiv directiile integrrii sale n cadrul turismului
comunitar.
Cercetrile ntreprinse au evidentiat o realitate, si anume, c att la nivelul ntregii tri
ct si la nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru, pe termen lung, procesul complex al
valorificrii potentialului turistic existent a cunoscut evoluii contradictorii, inegale n
diferite intervale de timp, cel putin sub aspectul rezultatelor principalilor indicatori statistici
ce definesc domeniul serviciilor turistice.
Pe termen relativ lung (2000-2010), n ultimii 10 de ani, evolutia turismului romnesc
poate fi caracterizat pe ansamblu sa ca fiind una pozitiv. Astfel, nivelele atinse de
principalii indicatori statistici n ultimul an 2010, au depsit nivele existente n 2000 n
privinta capacittii de cazare turistic existent si n functiune, a sosirilor si a nnoptrilor
turistilor. Numai indicele de utilizare net a capacittii de cazare turistic n functiune a
nregistrat valori mai mici n anul 2009 si 2010 comparativ cu anul 2000. Aceiasi indicatori au
cunoscut n 2010 fat de 2000 cele mai ridicate nivele n dou judete din cele 6 judete al
Regiunii de Dezvoltare Centru: Brasov si Sibiu. J udetele Alba si Mures au nregistrat, de
asemenea, nivele mai mari n cazul indicatorilor analizati cu exceptia unui singur indicator.
Astfel, indicatorul sosiri n cazul judetului Alba a reprezentat n anul 2010 numai 97,0% din
nivelul existent n 2000, iar n judetul Mures capacitatea de cazare turistic existent a
nregistrat n anul 2010 un nivel egal cu 87,3% fat de cel al anului 2000. n judetul Covasna,
cu exceptia capacittii de cazare turistic existent, nici un alt indicator nu a nregistrat valori
mai mari n anul 2010 comparativ cu anul 2000. Toti indicatorii analizati au nregistrat valori
mai mici n anul 2010 fat de 2000 si n cazul judetului Harghita.
Cercetrile de marketing sub forma unui amplu sondaj efectuat n rndurile turistilor
cazati n hotelurile localizate n destinatiile turistice existente n cele 6 judete ale trii au
indicat, n general, o atitudine favorabil a acestora sub aspectul aprecierii calittii
serviciilor turistice oferite. Majoritatea turistilor strini ct si romni s-au declarat multumiti
28
fat de serviciile puse la dispozitie si fat de comportamentul personalului de servire. Au
existat si aprecieri negative fat de acestea, si, n special, fat de posibilittile nc limitate de
petrecere a timpului liber, de trire a unor noi experiente. Cercetrile de marketing ntreprinse
au indicat c desi furnizorii romni de servicii turistice hoteliere se strduiesc s satisfac ct
mai bine cerintele turistilor, cu toate acestea, valorificarea la un nivel superior a potentialului
turistic existent a ntmpinat o serie de limite. Acestea, sunt legate cu precdere de modul
cum sunt concepute si aplicate politicile si strategiile de marketing la nivelul fiecrei entitti
cu responsabilitti n domeniul turismului.
Tendinta general de evolutie pozitiv a indicatorilor activittii turistice n perioada
2004-2008, tendint ce atest o dezvoltare semnificativ a turismului n Romnia, inclusiv o
mai bun valorificare a resurselor turistice existente, a fost ntrerupt dup anul 2008 de
efectele crizei economice dar si de alti factori negativi legati cu precdere de performantele
manageriale si de marketing existente la diferitele nivele de conducere si organizare ale
turismului romnesc.
Potrivit statisticilor Eurostat, n 2010 Romnia a nregistrat cea mai mare scdere din
Uniunea European a numrului de nnoptri n unittile turistice avnd totodat si cea mai
mic pondere a turistilor strini n totalul nnoptrilor. n 2010 numai 18% din totalul celor
care s-au cazat n hotelurile din Romnia au fost non-rezidenti, spre deosebire de Bulgaria
unde ei reprezentau 70%, Grecia 74% si media pe Uniunea European 45%. Tot n 2010, 10%
din totalul agentiilor romnesti de turism membre ANAT s-au nchis din cauza crizei
economice. n 2010 vnzrile din turism au sczut cu 15% fat de 2009. Datorit reducerii
veniturilor din salarii si pensii ca urmare a cresterii somajului si a msurilor
guvernamentale, multi romni au renuntat la vacante, au cumprat pachete turistice mai
ieftine sau cu durat mai mic.
Importanta acordat de ctre presatorii de servicii turistice strategiilor de marketing,
att la nivelul pietei turistice ct si la nivelul mixului de marketing, are o influent direct
asupra gradului de valorificare a potentialului turistic existent.
Analiznd strategiile de marketing specifice produsului turistic se poate observa faptul
c o bun parte a ntreprinztorilor de pe piata turistic romneasc, prin ofertele lor atractive
au contribuit la cresterea gradului de valorificare a potentialului turistic existent n zona lor de
actiune.
Pe piata turistic romneasc sunt firme turistice care au nteles, n primul rnd,
importanta strategiilor de difereniere. Cu precdere, sunt utilizate strategiile de diferentiere
prin serviciile complementare care intr n componenta produsului turistic. Avantajele oferite
de strategiile de diferentiere prin personal ncep s fie si ele luate n considerare de ctre
29
majoritatea ntreprinztorilor turistici. Aceast strategie va reprezenta ns un avantaj
competitiv pe termen lung numai n cazul n care formarea continu va deveni o realitate.
Datorit faptului c Romnia dispune de un potential turistic variat, att n cazul
potentialului turistic natural ct si n cazul potentialului antropic, pot fi identificati prestatori
de produse si servicii turistice romnesti care aplic strategia diferenierii prin imagine. Cu
toate acestea, considerm c actorii pietei turistice din Romnia nu acord o atentie
corespunztoare acestui tip de strategie cu toate c strategia de diferentiere prin imagine ofer
un avantaj competitiv pe termen lung datorit faptului c unicitatea resurselor naturale,
traditiile si obiceiurile unei zone nu pot fi copiate de ctre concurenti.
Strategia de diversificare si strategia de nnoire a ofertei, sunt n prezent utilizate de
ctre acei ntreprinztori de pe piata turistic romneasc care si desfsoar activitatea n
zone care dispun de un potential natural si antropic variat cum sunt, spre exemplu, prestatorii
de servicii turistice din judetul Brasov.
n opinia noastr Romnia dispune de valori naturale si culturale deosebit de valoroase
ns acestea nu sunt puse n valoare n totalitatea lor. Experienta altor tri arat c o
modalitate adecvat de punere n valoare o reprezint initierea unor proiecte de anvergur.
Realizarea acestora nu depinde numai de activitatea ntreprinztorilor existenti, ci si de
optiunile de marketing strategic ale organizatiilor si administratiei centrale unde, desigur,
intervine si factorul politic. n acest sens, spre exemplu, pot fi stabilite o serie de parteneriate
pe termen lung cu investitori din Statele din Golf, din China, sau din alte tri. Se pot realiza
astfel proiecte de anvergur, n primul rnd n infrastructura turistic si se poate beneficia de
experienta dobndit n managementul turistic si n marketingul strategic turistic. Asemenea
orientri strategice pot da un impuls turismului romnesc si pot spori forta de atractie a
Romniei ca destinatie turistic.
n privinta strategiilor de marketing privind politica de pret s-a observat c efectele
crizei economice au pus amprenta si pe formularea acestor strategii de marketing. De
asemenea, s-a constatat c unii prestatorii de servicii turistice care actioneaz pe piata turistic
din Romnia, n special marile lanturi hoteliere internationale, s-au adaptat la conditiile
economice existente oferind produse si servicii turistice la tarife mai atrgtoare.
Si alti prestatori de servicii turistice romnesti i-au adaptat politicile de pre la noile
realitti din cadrul pietei, generate de criza economic. Cu toate acestea, n raport cu
concurentii bulgari, dar si cu alti competitori din zon, o serie de ntreprinztori, n special cei
de pe litoral practic preturi exagerat de mari.
Efectele negative ale crizei economice au fost puternic resimtite de ctre firmele de
turism romnesti datorit, n primul rnd, reducerii puternice a veniturilor marii majoritti a
30
consumatorilor de produse turistice. Este evident c n acest context, nu se poate vorbi de un
nivel superior de valorificare a potentialului turistic al trii, comparativ cu perioada anterioar
anului 2009.
Pe piata turistic din Romnia furnizorii de produse si servicii turistice nu acord nc
atentia cuvenit strategiilor de distribuie. Cu sigurant, comercializarea unor produse
turistice romnesti cu o calitate ridicat, prin intermediul unor intermediari cunoscuti la nivel
national si international, poate contribui la cresterea gradului de valorificare a potentialului
turistic romnesc. n opinia noastr, comercializarea unor produse turistice de o calitate
necorespunztoare chiar prin intermediul unor touroperatori recunoscuti la nivel international,
genereaz mari dezavantaje. De exemplu, cel mai mare touroperator german TUI s-a artat
nemultumiti de preturile si calitatea serviciilor de pe litoralul romnesc. Cazul acestor turisti
care au fost nemultumiti de aceste servicii se poate generaliza si astfel se creeaz o imagine
nefavorabil despre toate serviciile turistice de pe piata romneasc.
Conform unor studii realizate de Agentia pentru Strategii Guvernamentale, Romnia,
ca destinatie turistic, nu se bucur de o imagine favorabil. Potrivit acestor studii s-a
evidentiat faptul c potentialul turistic al Romniei nu este cunoscut, spre exemplu, de marea
majoritate a intervievatilor din Spania
1
si Italia
2
. Sondajele au fost realizate n 2008 pe un
esantion reprezentativ.
Sunt putini prestatori de servicii si produse turistice de pe piata turistic romneasc
care au fcut eforturi serioase n vederea promovrii ofertelor lor turistice n rndul
consumatorilor. Aceste actiuni limitate nu sunt ns de natur s contribuie la valorificarea
mai bun a potentialului turistic al trii.
Ministerul Dezvoltrii Regionale si Turismului, a initiat si el o serie de actiuni de
promovare peste hotare a turismului romnesc. Unele din acestea au avut un ecou limitat si au
generat pe plan intern atitudini divergente, cum este cazul, spre exemplu, cu noul slogan si
logo al Romniei lansat n 2010. De mentionat este si faptul c ncercrile anterioare de
concepere a unui slogan si logo adecvat s-au dovedit necorespunztoare si deosebit de
costisitoare. O asemenea situatie denot, n opinia noastr, inconsecvena pe termen lung a
unei gndiri strategice de marketing privind promovarea pe plan international a turismului
romnesc. Este de asteptat ca actualele initiative de promovare pe plan extern a Romniei ca
destinatie turistic atractiv, s contribuie ntr-o msur mai mare la valorificarea
potentialului turistic al trii.

1
http://www.publicinfo.ro/library/sc/studiu_spania.pdf, Imaginea Romniei n Spania, studiu realizat de Agentia
pentru Strategii Guvernamentale
2
http://www.publicinfo.ro/library/sc/raport_imagine_italia.pdf, Percepia cetenilor italieni asupra Romniei i
comunitii romneti din Italia, studiu realizat de Agentia pentru Strategii Guvernamentale

31
Contribuii i propuneri personale

Sub aspect conceptual i din punct de vedere al analizei i cercetrii de marketing
a fenomenelor i proceselor specifice turismului romnesc, la diferite nivele, putem
mentiona:
- Analiza coninutului marketingului turistic i a particularitilor serviciilor
turistice. n opinia noastr, marketingul turistic nseamn mult mai mult dect modul actual,
limitat, n care unele firme prestatoare de servicii turistice comercializeaz si promoveaz
produsele si serviciile lor turistice. Plecnd de la esenta filosofiei de marketing considerm c
marketingul turistic trebuie s se afirme ca stiinta de a mentine pietele traditionale si a
dobndi altele noi, ca stiinta si arta de a descoperi si satisface noile cerinte ale consumatorilor
de servicii turistice, ca un mod strategic de gndire menit s asigure valorificarea optim a
potentialului turistic al unei destinatii, n conditii profitabile pentru furnizorul produselor si
serviciilor turistice si n concordant cu interesele generale ale societtii.
Particularittile specifice serviciilor turistice precum personalizarea, complexitatea si
substituibilitatea, dinamismul fluctuatiei sezoniere si succesiunea riguroas a consumului, se
impun a fi luate n considerare n orice actiune de marketing realizat de ctre o firm din
domeniul turismului.
- Abordarea complex a conceptelor de potenial turistic i de valorificare a
potenialului turistic. ntr-o conceptie larg potentialul turistic al unui teritoriu este dat de
totalitatea elementelor naturale si antropice existente ntr-o destinatie turistic. Existenta
potentialului turistic ofer premisele desfsurrii activittilor specifice turismului.
Notiunea de valorificare a potentialului turistic, sub aspect conceptual, nu este nc definit n
literatura de specialitate. Semnificatia care i se acord are un caracter general si este asociat
mai degrab conceptului de valorificare superioar a resurselor. n opinia noastr continutul
conceptului de valorificare a potentialului turistic are un caracter complex si reflect
ansamblul efectelor pozitive obtinute de prestatorul serviciilor turistice, de turisti, de
comunittile locale si de societate ca urmare a activittilor specifice depuse ntr-un interval de
timp de toate aceste entitti. Printre aceste efecte pozitive se numr profitul firmelor si
organizatiilor ce activeaz n turism, beneficiile si satisfactiile obtinute de turisti, veniturile
statului si comunittilor locale, imaginea mai vizibil si atractivitatea sporit a destinatiei
turistice, protejarea mediului si biodiversittii.
Valorificarea potentialului turistic al trii presupune ns conceperea si realizarea unor
politici si strategii de marketing adecvate si corelate att la nivel macroeconomic, la nivel
sectorial ct si la nivel microeconomic. Strategiile de piat si strategiile mixului de marketing
32
necesit, n primul rnd, o gndire strategic de marketing pe termen lung. n opinia noastr,
gndirea strategic de marketing nsusit si apoi promovat la toate nivelele trebuie s pun
pe prim plan dezvoltarea turismului intern, autohton. Considerm c nu turistii strini vor fi
aceia care pe termen lung vor asigura dezvoltarea turismului romnesc cu toate c contributia
acestora, care poate fi important, nu poate fi neglijat. n acest sens trebuie gndite si
nfptuite programe speciale de dezvoltare a turismului autohton de ctre toti furnizorii de
produse si servicii turistice. Ele trebuie s se ncadreze ntr-o viziune pe termen lung. n acest
sens, actualul Master Plan pentru dezvoltarea Turismului National n perioada 2007-2026
trebuie actualizat avnd n vedere efectele negative ale crizei economice asupra turismului
romnesc din ultimii ani.
- Analiza obiectivelor i funciilor marketingului turistic din perspectiva
valorificrii potenialului turistic. La nivel economic si social, n opinia noastr,
valorificarea potentialului turistic si dezvoltarea economic a trii se afl ntr-o
interdependent puternic. Fr o corelare eficient la nivel macroeconomic ntre domeniul
turismului si celelalte domenii ale economiei si societti nu se poate asigura valorificarea
superioar a potentialului turistic. Aceast corelare implic ns politici si strategii de
marketing temeinic fundamentate. La nivel sectorial, n cazul pietei turistice, valorificarea
potentialului turistic este posibil numai n cazul n care exist o corelare eficient ntre
cererea si oferta turistic. Din cercetrile de marketing efectuate s-a putut constata, att la
nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru ct si la nivelul fiecrui judet component, existenta
unor ample necorelri cerere-ofert care si-au pus amprenta pe valorificarea insuficient,
inegal n timp, a potentialului turistic existent. La nivel microeconomic valorificarea
potentialului turistic depinde cu precdere de politicile si strategiile de marketing adoptate de
fiecare firm sau organizatie de turism. Este evident c atta timp ct unii furnizori de servicii
turistice nu pun la baza orientrii activittii lor conceptia de marketing, este iluzoriu s vorbim
despre valorificarea potentialului turistic. Nici actiunile de marketing extrem de limitate ale
unor firme nu pot conduce la valorificarea superioar a potentialului existent.
- Analiza factorilor care au o influen semnificativ asupra comportamentului
consumatorului de servicii turistice.
Comportamentul consumatorului de servicii turistice este influentat de o multitudine
de variabile. Firmele prestatoare de servicii turistice trebuie s cunoasc n prealabil aceste
variabile, s realizeze segmentarea corect a pietei turistice si s ofere pachete turistice
conform asteptrilor acestora. Atingerea acestor obiective esentiale necesit conceperea si
realizarea efectiv a unor politici si strategii de marketing adecvate posibilittilor firmei si
conditiilor de mediu n care aceasta actioneaz. Considerm c atingerea acestor deziderate
33
necesit informatii corecte pe care numai studiile si cercetrile de marketing le pot furniza.
Numai acestea pot fundamenta deciziile corecte de management si marketing turistic.
- Cunoaterea aspectelor actuale ale ofertei i cererii turistice.
Fr o baz tehnico-material specific turismului care s cunoasc o continu
dezvoltare si modernizare nu se poate vorbi de valorificarea mai bun a potentialului turistic.
n prezent, n Romnia, unittile hoteliere de confort redus reprezint peste 85% din total. Si
n oferta unittilor de pensiuni agroturistice predomin cele cu un confort redus, acestea avnd
o pondere de 92,54% n total. Considerm c n msura n care exigentele turistilor romni
vor creste, concomitent cu veniturile lor, iar exigentele turistilor din alte tri vor atinge noi
nivele, aceast structur nu mai poate fi mentinut.
n structura ofertei de cazare turistic pe tipuri de unitti, pentru prima dat n anul
2010, pensiunile agroturistice detin o pondere de 25,65%, superioar hotelurilor(23,36%),
fiind urmat de pensiunile turistice (19,06%). n conditiile n care oferta de cazare turistic a
pensiunilor agroturistice si a pensiunilor turistice reprezint mpreun cca. 45% din total,
considerm c este logic ca eforturile de promovare pe plan intern si international s se
concentreze pe aceste destinatii turistice. ntrebarea care se ridic este urmtoarea: cum vor
ajunge turistii la aceste destinatii amplasate n numeroase zone ale trii? Dezvoltarea si
modernizarea infrastructurii de transport devine astfel o necesitate de prim ordin a turismului
romnesc.
Efectele crizei economice au pus amprenta pe circulatia turistic si n anul 2010.
Numrul turistilor care au efectuat cltorii pe teritoriul Romniei n 2010 a sczut cu 14,8%
comparativ cu anul 2008. Procentul turistilor strini a nregistrat o diminuare cu 8,2% fat de
anul 2008, iar cel al turistilor rezidenti cu 16,48%.
- Predicii ale PI B-lui creat n sectorul Hoteluri i Restaurante pe baza Analizei
de regresie. Este evident c exist o legtur direct, puternic, ntre evolutia veniturilor
cettenilor si evolutia turismului. Analiza ntreprins a artat c si n acest an PIB creat n
sectorul Hoteluri si Restaurante va fi mai mic comparativ cu cel din 2008.
- Analiza activitii turistice la nivelul Uniunii Europene. Efectele crizei economice
sunt vizibile si la nivelul principalelor destinatii turistice din Uniunea European. n anul
2009 numrul sosirilor turistilor international a nregistrat o diminuare cu 10,3% comparativ
cu anul 2007. Cu toate acestea, anumite destinatii au nregistrat valori pozitive n 2009
comparativ cu anul 2008. Printre acestea se numr: Bulgaria (11,4%), Republica Ceh
(7,05%) Ungaria (4,9%) si Austria (2,8%). Polonia (-20,6%), Irlanda (-13,7%) Cipru (-11,4
%) Spania (-11%) Olanda (-9,9%) Marea Britanie (-9,2%), Franta (-8,2%) Grecia (-7,7%) si
34
Suedia (-6,7%) se numr printre cele mai afectate destinatii turistice la nivelul Uniunii
Europene n 2009.
Grecia (-2,3%), Marea Britani (-2,1%), Slovenia (-1%), Italia (-0,8%) au nregistrat
scderi n privinta nnoptrilor n anul 2010 n raport cu anul precedent. Romnia a nregistrat
n 2010 cea mai mare scdere a nnoptrilor n unittile turistice cu functiune de cazare
turistic. De asemenea, Romnia a avut cel mai mic procent al nnoptrilor turistilor strini
raportat la numrul total al celor care s-au cazat n hoteluri. Numai 18% din totalul celor care
s-au cazat n hotelurile din Romnia au fost non rezidenti. n Estonia si Letonia ei au
reprezentat 75%, n Grecia 74%, n Bulgaria 70%. Pe ansamblu n Uniunea European media
non-rezidentilor cazati n hoteluri a fost de 45%.
- I dentificarea oportunitilor aprute n urma aderrii Romniei la Uniunea
European sub aspectul valorificrii potenialului turistic al Romniei
Principalul avantaj al aderrii const n existenta posibilittilor de a atrage fonduri
europene. Ele pot contribui la dezvoltarea ofertei produselor turistice dar si la cresterea
nivelului de pregtire a resurselor umane din industria turistic.
De asemenea, libera circulatie a turistilor potentiali n interiorul Uniunii Europene
reprezint un avantaj al aderrii. Numrul turistilor proveniti din UE a cunoscut imediat dup
aderare o crestere important dar, ulterior, aceasta s-a redus. Cauzele principale sunt legate, n
opinia noastr, de deteriorarea imaginii Romniei ca destinatie turistic ca urmare a
comportamentelor incorecte ale unor romni n statele membre UE, dar si datorit
fenomenelor de coruptie din interior si a unor evolutii de nedorit ce ndeprteaz turistii
potentiali.
- Analiza potenialului turistic al Romniei
Cu toate c muntii Carpati romnesti are concurenti puternici, acestia prezint o serie
de particularitti turistice prin originalitatea lor. Existenta numeroaselor monumente ale
naturii contribuie, de asemenea, la sporirea gradului de atractivitate al cadrului natural
specific Romniei.
Bogtia vestigiilor arheologice, monumentele istorice de art si arhitectur, institutiile
si evenimentele culturale, istoria, arta si traditia popular reprezint principalele forte de
atractie a potentialului antropic caracteristic trii.
- Studiul de caz privind valorificarea potenialului turistic al Regiunii de
Dezvoltare Centru.
Desi aceast regiune de dezvoltare a trii dispune de un valoros potential turistic, pe
baza analizei ntreprinse a rezultat c acesta este valorificat inegal n spatiu si pe intervale de
timp. Sunt judete cu realizri deosebit de bune sub acest aspect, iar n altele activitatea din
35
turism stagneaz sau se reduce. Acest aspect impune dup opinia noastr o regndire a
programelor de dezvoltare a turismului cu scopul de elimina serioasele discrepante care exist
n prezent sub aspectul valorificrii resurselor existente.
Valorificarea potentialului turistic al Regiunii de Dezvoltare Centru necesit si
realizarea unei concordante ct mai bune ntre cerintele si asteptrile turistilor si oferta
produselor si serviciilor turistice. Considerm c singura modalitate de realizare a acestei
concordante nu este reducerea ofertei la nivelul cererii sczute ci, dimpotriv, identificarea
unor modalitti realiste de a stimula cererea. Sub acest aspect trebuie precizat c Regiunea de
Dezvoltare Centru se afl ntr-o situatie deosebit de favorabil n sensul c dispune att de un
potential turistic natural si antropic remarcabil, ct si de atuuri atractive legate de ospitalitatea
ardeleneasc, oferta gastronomic specific si traditiile culturale autentice, nealterate.
Rezultatele obtinute n urma cercetrii de marketing ntreprinse conduc la concluzia c
structura pe etnie a judetelor reprezint un factor de influent important si pozitiv n ceea ce
priveste sosirile turistilor strini n Regiunea de Dezvoltare Centru. Este un aspect cu totul
specific acestei regiuni faptul c alturi de sosirile turistilor romni care reprezint cca 60%,
diferenta de 40% o reprezint turistii strini. Ins, n totalul turistilor strini predomin turistii
sositi din Ungaria si din Germania. Pornind de la aceast realitate, considerm c furnizorii de
servicii turistice din destinatiile ce apartin judetelor acestei regiuni trebuie s cunoasc mai
bine si s ia n considerare profilul demo-economic i etnic al acestor segmente distincte de
turisti strini.
Considerm, de asemenea, c o cooperare mai eficient ntre cele 8 Regiunii de
Dezvoltare care alctuiesc Romnia, precum si ntre judetele componente la nivelul fiecrei
Regiunii de Dezvoltare, ar avea un efect benefic asupra dezvoltrii turismului precum si
asupra reducerii disparittilor ntre acestea. Realizarea unor pachete turistice care s nu se
limiteze numai la nivelul unor zone ar contribui la cresterea gradului de valorificare a
potentialului turistic existent al Romniei. Valorificarea mai bun a potentialului turistic al
trii si succesul Romniei ca destinatie turistic necesit ns eforturi considerabile, bazate pe
o strategie global de marketing care s conduc la politici si strategii de marketing realiste la
nivelul fiecrui furnizor de servicii turistice.
- Analiza politicilor i strategiilor de marketing privind valorificarea
potenialului turistic
Patrimoniul turistic al trii poate fi valorificat superior numai prin intermediul unor
strategii de marketing corect concepute la nivelul pietei si mixului de marketing turistic,
corelate la nivel macroeconomic, la nivel sectorial si la nivel microeconomic. Strategiile de
piat si strategiile de marketing concepute la nivelul furnizorilor de servicii turistice nu pot fi
36
eficiente dect n msura n care acestea vor reflecta orientrile strategice de la nivelul
sectorial si de la nivelul macroeconomic.
n opinia noastr, factorii care n prezent limiteaz dezvoltarea turismului romnesc nu
pot fi legati numai de efectele crizei economice. n mod concret acesti factori sunt legati: de
lipsa unor investitii majore care s reprezinte puncte turistice de atractie de renume mondial,
de erorile legate de dezvoltarea si perfectionarea infrastructurii rutiere, feroviare, aeriene si
fluviale, de lipsa unor strategii inteligente de promovare si, nu n ultimul rnd, de actiunile
mai putin consistente legate de dezvoltarea unei imagini atrgtoare a Romniei ca destinatie
turistic.
- Cercetri proprii de marketing, de teren, de factur calitativi cantitativ.
Cercetarea calitativ efectuat n rndul managerilor unittilor hoteliere si
administratorilor de pensiuni turistice din Municipiul Sf. Gheorghe a avut ca obiectiv
principal cunoasterea n profunzime a gndirii si actiunii de marketing privind promovarea pe
plan intern si international a ofertei turistice a acestora. Rezultatele acestei cercetri a condus
la concluzia c exist n realitate, n unele situatii, strategii de promovare neeficiente, n
conditiile n care o parte din subiecti dispun de cunostinte de marketing adecvate si au o
viziune realist, corect, privind activitatea de promovare, regsit n strategii eficiente.
Plecnd de la rezultatele acestei cercetri consider c se impun, din partea acestor furnizori
de servicii turistice, desfsurarea unor activitti precum:
- dobndirea de informatii primare de marketing de la turisti cu scopul de a stabili
corect mixul strategiilor promotionale;
- folosirea ampl a mijloacelor moderne de promovare, n primul rnd, a
Internetului;
- optimizarea mixului promotional prin eliminarea modalittilor ineficiente;
- colaborarea mai strns cu agentiile de turism nationale si internationale.
Rezultatele cercetrii cantitative de marketing cu tema atitudini, preferine i opinii le
turitilor cu privire la serviciile oferite de hotelurile din Regiunea de Dezvoltare Centru i
posibilitile de a petrece timpul liber n aceast regiune arat c sunt ofertanti a cror
servicii turistice sunt apreciate favorabil de ctre marea majoritate a turistilor din tar si din
strintate.
Printre aspectele de care turistii intervievati sunt multumiti se numr: cadrul natural
deosebit, ospitalitatea ardeleneasc, patrimoniul cultural inedit si oferta gastronomic local.
n schimb, starea necorespunztoare a drumurilor, nivelul ridicat al tarifelor practicate,
diversitatea insuficient a programelor culturale, lipsa altor modalitti atractive de petrecere a
timpului liber, curtenia necorespunztoare din anumite zone ale destinatilor turistice,
37
reprezint aspecte apreciate negativ de ctre o bun parte a vizitatorilor Regiunii de
Dezvoltare Centru.
Cercetarea a evidentiat necesitatea ca oferta de produse si servicii turistice s fie
realmente de calitate superioar. Pentru a stimula realizarea acestui obiectiv esential
considerm c se impune ca autorittile responsabile de turismul romnesc s conceap un
sistem, inclusiv financiar, care s stimuleze firmele care ofer turistilor produse turistice
autentice, romnesti, de calitate.
n concluzie, contributia marketingului la valorificarea potentialului turistic al trii se va
manifesta numai n conditiile n care cerintele si preferintele turistilor actuali si potentiali,
romni si strini, vor fi satisfcute la un nivel superior, n strns concordant cu tendintele ce
se manifest n societatea contemporan. Acest proces complex impune conceperea si
realizarea de ctre fiecare furnizor de produse si servicii turistice a unor politici si strategii de
marketing corect fundamentate pe baza informatiilor cercetrilor de marketing, plecnd de la
o viziune realist a dezvoltrii turismului romnesc pe termen lung.

38
Bibliografie

A.

1. Albu Ruxandra Gabriela, Evaluarea potenialului turistic n perspectiva dezvoltrii turistice
durabile. Teorie i aplicaii, Editura Universittii Transilvania, Brasov, 2007
2. Albu Ruxandra Gabriela, Managementul dezvoltrii turistice durabile la nivel regional.
Teorie i aplicaii, Editua Infomaket, Brasov, 2005
3. Bakk Mikls, Benedek J zsef, Politicile regionale n Romnia, Editura POLIROM, Bucuresti,
2010
4. Balaure Virgil, Ctoiu Iacob, Veghes Clin, Marketing turistic, Editura Uranus, Bucuresti,
2005
5. Balaure Virgil, Popescu I. C., Serbnic D., Tehnici promoionale, Editura Metropol,
Bucuresti, 1994
6. Ban Olimpia, Tehnici promoionale i specificul lor n turism, Editura Economic, Bucuresti,
2007
7. Berbecaru I. si colectiv, Conducerea modern n turism, Editura pentru Turism, Bucuresti,
1975
8. Boier Rodica, Comportamentul consumatorului, Editura Gh. Zane, Iasi, 2001
9. Buhalis D., Marketing the competitive destination of the future, Tourism Management, 2000
10. Burkart A. J ., Medlik S., The Management of Tourism, William Heineman Ltd., London, 1975
11. Burkart A.J ., Medlik S., The Management of Tourism, Heineman Ltd., London, 1987
12. Candrea Adina Nicoleta, Politici i strategii de marketing, pentru dezvoltarea ecoturismului n
Romnia, Editura Universittii Transilvania, Brasov, 2010
13. Ctoiu Iacob (coordonator) Blan Carmen, Popescu Ioana Cecilia, Orzan Gheorghe, Veghes
Clin, Dnetiu Tiberiu, Vrnceanu Diana, Cercetri de marketing, Editura URANUS,
Bucuresti, 2002
14. Ctoiu Iacob, Teodorescu Nicolae, Comportamentul consumatorului, editia a II-a, revzut si
adugit, Editura URANUS, Bucuresti, 2004
15. Chiriac Alexandra Crina, Oportuniti de dezvoltare a noi forme de turismn Romnia din
perspectiva pieei unice europene, Tez de doctorat, ASE, Bucuresti, 2009
16. Coita Dorin Cristian, Nedelea Alexandru Comportamentul turitilor i naionalitatea-criterii
de clasificare a turitilor i de segmentare a pieei turistice, Management & Marketing, No.3,
2006
17. Constantin Cristinel, Sisteme informatice de marketing. Analiza i prelucrarea datelor de
marketing. Aplicaii n SPSS, Brasov, 2006
18. Cristureanu Cristina, Strategii i tranzacii internaionale, Editura C.H. BECK, Bucuresti,
2006
39
19. Cruceru R., Alternative de relansare i dezvoltare a turismului Romnesc, n spaiul
European, Editura Universittii Transilvania, Brasov, 2008
20. Cruceru Ruxandra Mihaela, Adaptarea turismului romnesc la cerinele pieei unice, Tez de
doctorat, ASE, Bucuresti, 2008
21. Diaconu M., Marketing turistic, n Marketing. Dicionar Explicativ, coordonatori Florescu
Constantin, Mlcomete Petre, Pop Nicolae Al., Editura Economic, Bucuresti, 2003
22. Dolea Alina, Trus Adriana, Branding Romania. Cum(ne) promovmimaginea de ar,
Editura Curtea veche, Bucuresti, 2009
23. Domn Szilvia, Dr. Tamus Antaln, Dr. Totth Gedeon, Bazele marketingului, Editura Bologna
Knyvsorozat, Budapesta, 2009
24. Echkenazi J os, Ghidul Uniunii Europene, Editura NICULESCU, Bucuresti, 2008
25. Florescu Constantin, Marketing, Editura Independenta Economic, Brila, 1997
26. Florescu Constantin, Politic de marketing, n Marketing. Dicionar explicativ, coordonatori,
Florescu Constantin, Mlcomete Petre, Pop Nicolae Al., Editura Economic, Bucuresti, 2003
27. Formica S., Kothari T. H., Strategic destination planning: Analyzing the future of tourism,
J ournal of Travel Research, 46, 2008
28. Frent Cristi, Impactul economic al turismului Statistica i metode de evaluare, Editura
Universitar, Bucuresti, 2009
29. Fruja Ioan, J ivan Alexandru, Porumb Elena, Serviciile. Domeniu de marketing specific,
Editura NERO-G, Timisoara, 2003
30. Gherasim T, Gherasim D., Marketing turistic, Editura Economic, Bucuresti, 1999
31. Gonzlez Melin D., & Falcn Garca J . M., Competitive potentials of tourismin destination,
Annals of Tourism Research, 30(3), 2003
32. Grovers R., Go F. M., si Kumar K., Promoting tourismdestination image, J ournal of Travel
Research, 46, 2007
33. Haugland A. Sven, Ness Hvard, Grnseth Bjrn-Ove si Aarstad J arle, Development of
tourismdestinations. An Integrated Multilevel Perspective, Annals of Tourism Research, Vol.
38, No.1, 2011
34. Henche Blanca Garcia, Marketing n turismrural, Editura Irecson, Bucuresti, 2004
35. Holloway J . Ch., Marketing for Tourism, Fourth Edition, Prentice Hall, 2004
36. Howitt Dennis, Cramer Duncan, Introducere n SPSS pentru psihologie, Editia a II-a, Editura
POLIROM, Bucuresti, 2010
37. Ioncic Maria, Stnciulescu Gabriela, Economia turismului i serviciilor, Editura Uranus,
Bucuresti, 2006
38. Ispas A., Micneanu B., Planificarea strategic de marketing n domeniul turismului, Buletin
Stiintific al Universittii Crestine Dimitrie Cantemir, nr. 3, Brasov, 2002
39. Ispas Ana, Amenajarea turistic a teritoriului, Editura Universittii Transilvania, Brasov,
2011
40
40. Ispas Ana, Brtucu Gabriel, Marketing turistic n Manual de formare managerial n turism
(Vol. II), coordonatori, Foris Tiberiu, Doru Dima, Editura PSIHOMEDIA, Sibiu, 2001
41. Ispas Ana, Economia turismului, Editura Universittii Transilvania, Brasov, 2010
42. Ispas Ana, Marketing turistic, Editura Universittii Transilvania, Brasov, 2011
43. J ugnaru Ion Dnut, Politici i strategii n turismul mondial, Editura Expert, Bucuresti, 2007
44. Kenneth Andrews, The Concept of Corporate Strategy, 2
nd
edition, Dows-J ones Irwin, 1980
45. Kiss Rbert Richard, Fantastic Hotels of the World, (V), Editura MediaCom Kft., Budapesta,
2009
46. Kotler Ph., Ren J ., Haider D.H., Marketingul locurilor, Editura Teora, 2001
47. Kotler Philip, Keller Kevin Lane, Marketing Management, 12th Edition, Editura Akadmia,
Budapesta, 2006
48. Kotler Philip, Managementul marketingului. Analiz. Planificare. Implementare i Control,
Editura Teora, Bucuresti, 2001
49. Kotler Philip, Marketing de la A la Z, 80 de concepte pe care trebuie s le cunoasc orice
manager, Editura Codecs, Bucuresti, 2004
50. Kovcs Pter, Marketing turistic. Teorie i practic, Editura Kodolnyi J nos Fiskola,
Szkesvehrvr, 2004
51. Krippendorf J ost, Maketing et tourism, Presses Universitaires de France, Paris, 1987
52. Krippendorf J ost, Marketing et tourism, Herbert Lang, Berne, 1971
53. Kucsr Erika, Marketing Research on Tourist Consumer Opinions and Behaviour in the
Center Development Region, Theoretical and Applied Economics, Volume XVII, No. 6(547),
2010, pag. 75-88
54. Kulcsr Erika Is there any differences between the attitudes of Romanian tourists as compared
to the foreign ones?, Management & Marketing, Volume VIII, No.2, Craiova, 2010
55. Kulcsr Erika, Discriminant analysis in marketing research, Management & Marketing,
Issue1, Craiova, 2010
56. Kulcsr Erika, Identification of those variables that have a significant influence on the
expected number of days of staying in the Centre Development Region of Romania, J ournal of
Tourism, No.9(1), Suceava, 2010
57. Kulcsr Erika, Is the Behaviour of TourismServices Consumers Different According to
Gender? Quantitative Research in the Centre Development Region, Ovidius University
Annals, Volume X, Issue 1, Constanta, 2010
58. Kulcsr Erika, Principal Component Analysis in Tourism Marketing,
Management&Marketing, Volume 5, No.2, Bucuresti, 2010, pag. 151-158
59. Kulcsr Erika, The bivariate analysis between the variables that define the investigated tourist
population in the Center Development Region and other important tourists variables, The
Young Economists J ournal, Year VIII, No. 14, April, Craiova, 2010
41
60. Kulcsr Erika, Tourismas a formmaking use of Romania's touristic potential, Aspeckt, No
2/2008
61. Kulcsr Erika, Tourists Attitudes, Preferences and Opinions Regarding the Services Provided
by Hotels Located in the Romanian Center Development Region, Negotia, Cluj Napoca,
No.3/2010
62. Labr Adrian Vicentiu, SPSS pentru tiinele educaiei, Editura POLIROM, Bucuresti, 2008
63. Langeard P., Eiglier P., Une approche nouvelle du marketing des servicies, Revue Franaise
de Gestion, 1975
64. Lanquar R., Hollier R., Le marketing turistique, PUF, Paris, 1993
65. Lanquar R., Leconomic du tourisme, 2eme edition, PUF, Paris, 1987
66. Lazr I., Mortan M., Lazr P., Management general, Editura Star Soft., Alba Iulia, 2000
67. Lefter Constantin (coordonator), Brtucu Gabriel, Chitu Ioana, Blsescu Marius, Rut
Cristina, Marketing (Vol. I Vol. II.), Editura Universittii Transilvania, Brasov, 2002
68. Lefter Constantin, Cercetarea de marketing. Teorie i aplicaii, Editura Infomarket, Bucuresti,
2004
69. Lefter Constantin, Constantin Cristinel, Economic and social disparities of Romania in
regional and country profile, Management &Marketing, No.1/2009
70. Lewis R.C., Chambers R. E., Marketing Leadership in Hospitality, Editura J ohn Wiley &
Sons Inc, New York, 2000
71. Lupan Mariana, Lyakhovych Mykola, Globalization in tourism, J ournal of Tourism, No.4(2),
Suceava, 2007
72. Malhotra Naresh K., Marketing Research: An Applied Orientation, Third Edition, Editura
Akadmia, Budapesta, 2005
73. Marinescu Nicolae, Contribuii privind perfecionarea managementului ntreprinderilor mici
i mijlocii din comeri turism, Tez de doctorat, Cluj Napoca, 2006
74. Mazanec J .A., Wber K. si Zins A. H., Tourismdestination competitivness: Fromdefinition to
explanation?, J ournal of Travel Research, 46, 2007
75. Medlik H., The Product Formulation in Tourism, Tourisme et marketing, 13/1973
76. Medrihan G., Sabo-Bucur Mariana, Boier Rodica, Marketing. Concepte, metode i tehnici,
strategii, Editura Gama, Iasi, 1997
77. Meo Di A., Marketing per il turismo, Editura Sarin, Roma, 1987
78. Minciu Rodica, Economia turismului, editia a II-a revzut, Editura Uranus, Bucuresti, 2001
79. Minciu Rodica, Economia turismului, editia a III-a revzut si adugit, Editura Uranus,
Bucuresti, 2005
80. Mintzberg Henry, The Fall and Risk of Strategic Planning, Harvard Business Review,
J anuary-February ,1994
81. Nedelea Alexandru, Politici de marketing n turism, Editura Economic, Bucuresti, 2003
42
82. Nenciu DanielaSimona, Strategii de marketing pentru dezvoltarea turismului romnesc, n
condiiile integrrii n Uniunea European, Tez de doctorat, Academia de Studii Economice,
Facultatea de Marketing, Bucuresti, 2007
83. Nicolescu Eugeniu, Marketing n turism, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1975
84. Nicoleta Cristache, Marketing and the life style, Management & Marketing, Vol. 4. No.4,
2009
85. Niculescu George, Rbontu Cecilia Irina, Surupceanu Mugurel, Marketing turistic, Editura
Academic Brncusi, Tg.-J iu, 2005
86. Nit Ilie, Nit Constantin, Piaa turistic a Romniei. Relaii, mecanisme, tendine, Editura
Economic, 2008
87. Olteanu V., Marketingul serviciilor, Editura Uranus, Bucuresti, 2002
88. Onut (cs. Untaru) Elena-Nicoleta, Modele de comportament ale consumatorilor de servicii
turistice, Brasov, 2010
89. Paina N., Pop M. D., Politici de marketing, Editura Presa Universitar Clujan, Cluj-Napoca,
1998
90. Parenteau A., Marketing pratique du turismdaccueil, 2-m dition, Edtions J acques Lanore,
Paris, 1993
91. Pop Cornelia, Cosma Smaranda, Negrusa Adina, Ionescu Claudiu, Marinescu Nicolae,
Romania as a Tourist Destination and the Romanian Hotel Industry, Cambridge Scholars
Publishing, UK, 2007
92. Porter E. Michael, Avantajul concurenial, Editura Teora, Bucuresti, 2000
93. Posea Grigore, Popescu Nicolae, Ielenicz Mihai, Potenial turistic, n vol. Lucrrile
Colocviului national de geografie a turismului, Editura Academiei Romniei, Bucuresti, 1969
94. Postelnicu Gheorghe, Economia turismului, Editura Universittii Crestine Dimitrie Cantemir,
Cluj-Napoca, 1997
95. Rodrguez-Daz M., Rodrguez-Espino T.F., A model of strategic evaluation of a tourism
destinations based on internal and relational capabilities, J ournal of Travel Research, 46,
2008
96. Rotariu Ilie, Dezvoltarea destinaiei turistice, Alma Mater, Sibiu, 2008
97. Rotariu Ilie, Globalizarea i turism: cazul Romniei, Editura Continent, Sibiu, 2004
98. Russu C., Managementul ntreprinderilor mici i mijlocii, Editura Expert, Bucuresti, 1996
99. Sabo-Bucur, Mariana, Marketing turistic, Editura Irecson, Bucuresti, 2006
100.Srbu (Dumitru), N.R. Promovarea turismului social n Romnia, Teza de doctorat, ASE,
Bucuresti, 2007, www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=9079
101.Schellenberg G., Marketing y Turismo, Instituto de Estudios Turisticos, Madrid, 1965
102.Schwartz J .J ., Pour un approche marketing de la promotion touristique, Lausanne, 1984
103.Scutariu Adrian Liviu, Aspecte referitoare la mediul extern al firmei din domeniul turismului
i principalele destinaii turistice din Romnia, J ournal of Tourism, No. 2(2), Suceava, 2006
43
104.Sharf A. si Schbert C. Einfhrung in Theorie und Praxis, Stuttgart, 1995
105.Stncioiu Aurelia-Felicia (coordonator), Cescu Stefan, Filip Alina, Constantinescu Mihaela,
Ionescu Florin Tudor, Planificarea de marketing n turism, Editura Economic, Bucuresti, 2005
106.Stncioiu Aurelia-Felicia, Dicionar de terminologie turistic, Editura Economic, Bucuresti,
1999
107.Stncioiu Aurelia-Felicia, Strategii de marketing n turism, Editura Economic, Bucuresti,
2004
108.Stnciulescu Gabriela, J ugnaru Ion Dnut, Animaia i animatorul n turism, Editura Uranus,
Bucuresti, 2006
109.Stnciulescu Gabriela, Managementul turismului durabil n centrele urbane, Editura
Economic, Bucuresti, 2004
110.Stnciulescu Gabriela, Micu Cristina, Economie i gestiune n turism. Probleme, proiecte i
studii de caz, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2009
111.Stnciulescu Gabriela, Micu Cristina, Tourist carriers and their involvement in sustainable
development, J ournal of Tourism, No. 6 (1), Suceava, 2008
112.Stnciulescu Gabriela, si colectiv, Tehnica operaiunilor de turism, Editura All, Bucuresti,
1995
113.Stefanos Karagiannis, Nedelea Alexandru, Tourismand the economy in touristic countries
like Greece, J ournal of Tourism, No.2(2), Suceava, 2006
114.Stremtan Filimon, Muntean Andreea, Comportamentul consumatorului, Alba Iulia, 2008,
http://www.scribd.com/doc/54961103/Comp-Cons-Pt-Studenti
115.Susanu Irina Olimpia, Marketing turistic, Editura EUROPLAUS, Galati, 2010
116.Teodorescu N., Motiv i motivaie, n Marketing. Dicionar Explicativ, coordonatori Florescu
Constantin, Mlcomete Petre, Pop Nicolae Al., Editura Economic, Bucuresti, 2003
117.Tocquer Grard, Zins Michel, Marketing du turism, Gaetan Morin diteur, Montral Qubec,
Canada, 1987
118.Tomescu Ada Mirela, Calitatea produsului turistic, Editura Universittii din Oradea, 2000
119.Tigu Gabriela, Etica afacerilor n turism, Editura Uranus, Bucuresti, 2005
120.Tuclea Claudia-Elena, Surse actuale de avantaj concurenial n tourism, J ournal of Tourism,
No.2(2), Suceava, 2006
121.Veres Zoltn, Marketingul serviciilor, Editura KJ K KERSZV, Budapesta, 2005
122.von Friderichs Grngsj Y.V, si Gummesson E., Hotel network and social capital in
destination marketing, International J ournal of Service Industry Management, 17(1), 2006
123.Vorzsk A. (cordonator), Nedelea Alexandru s.a., Introducerea n marketingul serviciilor,
Presa Universitar Clujean, Cluj Napoca, 2001
124.Wang Y., Collaborative destination marketing: Understanding the dynamic process, J ournal
of travel Research, 47, 2008
44
125.Zaharia R. M., Tactic de marketing, n Marketing. Dicionar explicativ, coordonatori,
Florescu Constantin, Mlcomete Petre, Pop Nicolae Al., Editura Economic, Bucuresti, 2003
126.Zeithaml V. A., Parasuraman A. Berry L.L. Problems and Strategies in Services Marketing,
J ournal of Marketing, Vol. 49, No. 2, 1985
127.Zimmer P., Grossmann S., LEADER II Evaluer le potentiel touristique dun terrtoire,1996

B.


1. http://adrcentru.ro/Document_Files/turismul%20de%20evenimente_vp7f3e.pdf, Lucrare
elaborat n cadrul ADR Centru, Turismul de eveniment
2. http://antreprenoriat.upm.ro/assets/rapoarte/activitati/ASIC_1.1_ANEXA_%201_2_3.pdf,
Boarescu Georgeta, Analiza oportunitilor de afaceri n Regiunea de Dezvoltare Centru, din
perspectiva dezvoltrii durabile
3. http://antreprenoriat.upm.ro/assets/rapoarte/activitati/ASIC_1.1_ANEXA_%201_2_3.pdf
4. http://cpnt.ro/articole-mainmenu-35/6-articol1?start=2, Boeriu Marius, Potenialul turistic al
Romniei
5. http://ec.europa.eu/romania/news/turism_ro.htm
6. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Tourism_statistics
7. http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ :C:2011:104:0013:0017:RO:PDF
8. http://geoturism.files.wordpress.com/2010/01/ept-ian-2009-drd-mihai-bulai.pdf, Bulai Mihai,
Evaluarea potenialului turistic al unui teritoriu
9. http://hotelbalvanyos.ro/index.php?pagina=evenimente
10. http://ro.wikipedia.org/wiki/Emiratele_Arabe_Unite
11. http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunile_de_dezvoltare_ale_Rom%C3%A2niei
12. http://romaniamare.ning.com/video/printul-charles-promoveaza
13. http://sibianul.gandul.info/ultima-ora/sibiul-a-devansat-bruxelles-ul-la-turism-cultural-
2648174
14. http://sport.hotnews.ro/stiri-alte_sporturi-8044000-lucian-bute-promova-imaginea-turistica-
romaniei-elena-udrea-sustinem-organizarea-unui-meci-pentru-titlul-mondial-romania.htm,
Lucian Bute va promova imaginea turistic a Romniei
15. http://steconomice.uoradea.ro/anale/volume/2005/turism-durabil/23.pdf, Costencu Mirela,
Turismul n arii protejate programde monitorizare
16. http://travelsplendid.ro/destinatii/singurele-boutique-hoteluri-din-romania-%E2%80%93-
residence/
17. http://www.adevarul.ro/locale/constanta/O_noua_statiune_pe_litoral_-
_Terra_0_323967684.html
45
18. http://www.adevarul.ro/societate/Transfagarasanul-topul-spectaculoase-sosele-
lume_0_350364968.html, Vasile Alina, Transfanul este n topul celor mai
spectaculoase osele din lume
19. http://www.allseasons.ro/calatoreste_in_romania/
20. http://www.authentic-travel.ro/divertisment.html#d1
21. http://www.authentic-travel.ro/divertisment.html#d5
22. http://www.authentic-travel.ro/segway_faq.html
23. http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_21036/Aproape-40-dintre-turistii-straini-care-
viziteaza-Romania-sunt-unguri.html, Aproape 40% dintre turistii strini care viziteaz
Romnia sunt unguri, Raport INS
24. http://www.christiantour.ro/pagini/despre-noi
25. http://www.consiliervacante.ro/index.php/component/content/article/19-tendinte/69-vacantele-
interactive-tendinta-dominanta-in-2010.html
26. http://www.dailybusiness.ro/stiri-turism/sondaj-peste-34-dintre-romani-sunt-dispusi-sa-
cheltuiasca-intre-300-si-500-euro-pentru-concediul-din-2011-56307
27. http://www.danube-river.org/en/about-us
28. http://www.dosvida.ro/2008/01/liverpool-capitala-culturala-europeana.html
29. http://www.econ.ubbcluj.ro/Bologna/2005-2006/ECTS/ECTS_Descriere_gen.pdf
30. http://www.edtarnave.eu/index.php?option=com_content&view=article&id=286:turism-
meninerea-europei-ca-cea-mai-important-destinaie-a-lumii&catid=57:noutati&Itemid=79,
Turism: mentinerea Europei ca cea mai important destinatie a lumii
31. http://www.edu.gva.es/eva/docs/pap/ldv/eh/ro/RO_Sector.pdf
32. http://www.epochtimes-romania.com/articles/2010/10/article_90122.html
33. http://www.etc-corporate.org/
34. http://www.euractiv.ro/uniunea-
europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_22856/Eurobarometru-Turismul-a-iesit-din-
criza.-Italia-este-cea-mai-dorita-destinatie-iar-finlandezii-calatoresc-cel-mai-mult.html
35. http://www.eu-turistul.ro/turismul-si-mediul/44-conceptul-de-dezvoltare-durabila-in-
turism.html, Conceptul de dezvoltare durabil n turism
36. http://www.financiarul.com/articol_44608/investitii-de-348-mil--%E2%82%AC-in-hoteluri-
blocate-pentru-ca-nu-exista-finantare.html
37. http://www.financiarul.com/articol_52851/castelul-din-miclosoara-inclus-in-topul-celor-mai-
neobisnuite-hoteluri.html
38. http://www.finantare.ro/stire-15733-Fonduri-europene-pentru-promovarea-turistica-a-
monumentelor-Targovistei.html
39. http://www.finantare.ro/stire-15839-Patrimoniul-turistic-al-regiunii-Centru-va-beneficia-de-6-
milioane-euro-fonduri-nerambursabile.html
46
40. http://www.fivestar-hospitality.ro/ro/delta-dunrii---zona-cu-cel-mai-mare-potential-turistic-
al-romaniei--cu-cel-mai-mare-potential-piscicol-industrial-si-sportiv-dar-si-zona-de-maxim-
interes-pentru-cercetatori-18541
41. http://www.gandul.info/financiar/turistii-straini-ocolesc-romania-8018611
42. http://www.goldentulipanatowersibiu.com/reviews/reviews.aspx?Language=RO
43. http://www.horeca.ro/stiri/665-turismul-european-in-2010-trenduri-si-perspective.html
44. http://www.hrbexpert.ro/exclusivonline/article/earticle_id/38.html, Orehov Dan, Tendine
turistice mondiale post recesiune
45. http://www.ibishotels.ro/ro/oferte-speciale/oferta-cazare-concerte-bucuresti-concert-day
46. http://www.immromania.ro/noutati/noutate.php?id=177, Master Plan pentru Dezvoltarea
Turismului National
47. http://www.insse.ro/cms/files%5Cpublicatii%5Cbreviar%20turism_2010.pdf
48. http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/breviar%20turism_2010.pdf
49. http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/pib/pib_trimIIIr2010.pdf
50. http://www.invia.ro/emiratele-arabe-unite/
51. http://www.kretan.ro/oferte-vacanta-georgioupoli/hotel-hydramis.html
52. http://www.marshal.ro/romana/despre-noi
53. http://www.mdrt.ro./pachet-informativ-cte
54. http://www.mdrt.ro/dezvoltare-teritoriala/cooperare-si-coeziune-teritoriala/csdt-romania
55. http://www.mnmk.ro/contact.php, Nicoleta Gleteanu, Turismul romnesc va fi promovat pe
Facebook
56. http://www.monumenteromania.ro/
57. http://www.pronatura.ro/ap/ap_romania.htm
58. http://www.publicinfo.ro/library/sc/raport_imagine_italia.pdf, Percepia cetenilor italieni
asupra Romniei i comunitii romneti din Italia, studiu realizat de Agentia pentru
Strategii Guvernamentale
59. http://www.publicinfo.ro/library/sc/studiu_spania.pdf, Imaginea Romniei n Spania, studiu
realizat de Agentia pentru Strategii Guvernamentale
60. http://www.publicinfo.ro/pagini/sondaje-de-opinie.php
61. http://www.reviste.ro/index.php?z=reviste_pe_categorii&id=37
62. http://www.scribd.com/doc/9518174/Uniunea-Europeana-si-Turismul
63. http://www.sfetcu.com/ro/content/Politici-monetare-Romania-2000-2005?page=1087, Sfetcu
Nicolae, Politici monetare n Romnia: 2000-2005
64. http://www.sfin.ro/articol_16929/strategii_de_criza_in_marketingul_hotelier.html Cercelescu
Monica, Strategii de criz n marketingul hotelier
65. http://www.sorinchirita.ro/files/ANALIZA%20DEZVOLTARII%20REGIONALE%20IN%20
UE%20SI%20SUA.pdf
66. http://www.spas.ro/noutati/
67. http://www.sutalasutaturism.ro/organizatii-de-turism/
47
68. http://www.ttf.ro/
69. http://www.turism.gov.ro/ro/site/59/directia-gestionare-fonduri-comunitare-pentru-turism/
70. http://www.turismfarafrontiere.ro/fisiere/Strategie_turistica_FINALA_full.pdf
71. http://www.turistik.ro/emiratele-arabe-unite/dubai
72. http://www.univagro-iasi.ro/ro/files/doctorat/2010/2010_nov_Dudas_Anca_Iulia_ro.pdf,
Dudas Anca Iulia, Studiu privind economia i marketingul turismului i agroturismului n
zona Vrtop-Arieeni din Munii Apuseni, Tez de doctorat
73. http://www.unwto.org/facts/eng/pdf/highlights/UNWTO_Highlights10_en_HR.pdf
74. http://www.vacante.md/blog/2008/01/16/numarul-turistilor-in-dubai-se-va-dubla.html,
Numrul turistilor n Dubai se va dubla
75. http://www.wttc.org/eng/Home/
76. http://www.ziare.com/articole/litoral+2010, Hotelierii de pe litoral anunt mentinerea
tarifelor, n 2011
77. http://www.ziare.com/articole/pib+trimestrul+patru+2009
78. http://www.ziare.com/nadia-comaneci/gimnastica/nadia-comaneci-alaturi-de-nastase-si-hagi-
inca-mai-putem-promova-imaginea-romaniei-1032166
79. https://statistici.insse.ro/shop/


*
Ziarul online Gndul din 17 februarie 2011
**
Anuarul Statistic al Romniei 2009
***
Anuarul Statistic al Romniei 2010
*** *
Turismul Romniei, Breviar Statistic 2010


48
Lista lucrrilor publicate, n calitate de autor unic sau n
colaborare, n timpul activitii doctorale

Lucrri n reviste indexate BDI
1. Erika Kulcsr, Multiple regression analysis of main economic indicators in tourism,
J ournal of Tourism, studies and research in tourism, No. 8/2009, Suceava, pp., 59-64,
http://ideas.repec.org/s/scm/rdtusv.html,
http://econpapers.repec.org/article/scmrdtusv/,
http://www.icaap.org/list_journal.php?action=show_details&journal_id=308,
http://www.doaj.org/doaj?func=findJ ournals&hybrid=&query=18442994+
2. Erika Kulcsr, Identification of those variables that have a significant influence on the
expected number of days of staying in the Centre Development Region of Romania, J ournal of
Tourism, studies and research in tourism, No. 9/2010, Suceava, pp., 62-68,
http://ideas.repec.org/s/scm/rdtusv.html,
http://econpapers.repec.org/article/scmrdtusv/,
http://www.icaap.org/list_journal.php?action=show_details&journal_id=308,
http://www.doaj.org/doaj?func=findJ ournals&hybrid=&query=18442994+
3. Erika Kulcsr, St Gbor, Unemployment issues in Baraolt region, The Young
Economists J ournal, Year VII No. 13, November 2009, Craiova, pp., 130-135
http://www.ceeol.com/aspx/publicationdetails.aspx?publicationId=d7579afe-e17e-46a0-8c06-
2bb4f88ef90d
http://econpapers.repec.org/article/aiorteyej/
http://ideas.repec.org/s/aio/rteyej.html
4. Erika Kulcsr, The bivariate analysis between the variables that define the investigated
tourist population in the Center Development Region and the other important tourist
variables, The Young Economists J ournal, Year VIII No. 14, April 2010, Craiova, pp., 110-
117
http://www.ceeol.com/aspx/publicationdetails.aspx?publicationId=d7579afe-e17e-46a0-8c06-
2bb4f88ef90d
http://econpapers.repec.org/article/aiorteyej/
http://ideas.repec.org/s/aio/rteyej.html
5. Erika Kulcsr, Discriminant analysis in the marketing research, Management &
Marketing, Volume, VIII No.1/2010, Craiova, pp., 146-152
http://econpapers.repec.org
http://ideas.repec.org
49
http://www.ceeol.com
6. Erika Kulcsr, Principal component analysis in tourismmarketing, Management &
Marketing, J ournal no. 2/2010, Bucuresti, pp., 151-158
http://www.cabells.com/index.aspx
http://www.ceeol.com/
http://www.indexcopernicus.com/index_en.php
http://www.ebscohost.com/
7. Erika Kulcsr, Tourists Attitudes, Preferences and Opinions Regarding the Services
Provided by Hotels Located in the Romanian Center Development Region, Negotia, Year LV
No.3/2010, Studia Universitatis Babes-Bolyai, pp., 121-133
http://www.ceeol.com/
http://www.ebscohost.com/
8. Erika Kulcsr, Marketing Research on Tourist Consumer Opinions and Behavior in the
Center Development Region, Theoretical and Applied Economics, Volume XVII (2010), No.6
(547), Bucuresti, pp., 47-62
http://www.repec.org/
http://www.ebscohost.com/
http://dispatch.opac.d-nb.de/DB=1.1/
9. Erika Kulcsr, Is there any differences between the attitudes of Romanian tourists as
compared to the foreign ones?, Management & Marketing, Volume, VIII No.2/2010, Craiova,
pp., 317-322
http://econpapers.repec.org
http://ideas.repec.org
http://www.ceeol.com
10. Erika Kulcsr, Bokor Zsuzsnna, Study on decision-making in the family, The Young
Economists J ournal, Year VIII No. 15, November, 2010, Craiova, pp., 72-77
http://www.ceeol.com/aspx/publicationdetails.aspx?publicationId=d7579afe-e17e-46a0-8c06-
2bb4f88ef90d
http://econpapers.repec.org/article/aiorteyej/
http://ideas.repec.org/s/aio/rteyej.html
Lucrri n reviste CNCSI S
1. Erika Kulcsr, Tourism as a form making use of Romanias touristic potential,
ASPECKT, Transilvania University of Brasov, Faculty of Economic Sciences, No.2/2008,
pp., 103-106
50
2. Erika Kulcsr, Kiss Mrta-Katalin, Marketing research about the EMI Transylvanian
Hungarian youth camping summer programseries, RMKT Economists Forum (C) , Year
XIII No. 92 February, 1/2010, Cluj-Napoca, page 29-40
3. Erika Kulcsr, Szsz Orsolya, Multiple regression analysis regarding macroeconomic
variables fromtourist United Kingdom, RMKT Economists Forum (B), Year XIII No. 93
April , 2/2010, Cluj-Napoca, pp., 57-66
4. Erika Kulcsr, Rduly Matild, Study about Cernats rural tourism: forecasted future
picture, RMKT Economists Forum (B), Year XIII No. 94 April , 3/2010, Cluj-Napoca, pp.,
17-30
Conferine internaionale indexate BDI
1. Erika Kulcsr, Is the Behaviour of TourismServices Consumers Different According to
Gender?, The International Conference, Present Issues of Global Economy, 6
th
editions,
May 21-22/2010, Constantza, Ovidius University Annuals Economic Sciences Series,
Volume X Issue1/2010, pp., 1091-1095
http://www.doaj.org/
http://www.repec.org/
Conferine internaionale neindexate BDI
1. Erika Kulcsr, Characteristic of the touristic demand in the district Covasna, Transilvania
University of Brasov, Faculty of Economic Sciences, Simpec, The 7
th
Biennial International
Symposium, J une 6-7, 2008, pp., 172-177
51

CURRICULUM VITAE





INFORMAII PERSONALE

Nume
KULCSR ERIKA
Adres
Str. Muncitorilor nr. 10
Telefon
+40 748 057 746
E-mail
elerhetetlen@yahoo.com

Cetenie Romn

Data naterii 01. decembrie 1977


EXPERIENA PROFESIONAL

Perioada (de la pn la) 01.10.2008-
Numele i adresa angajatorului Universitatea Babe-Bolyai din Cluj-Napoca
Facultate de tiine Economice i Gestiunea Afacerilor Extensia Universitar Sfntu
Gheorghe
Tipul activitii sau sectorului de
activitate
nvmnt superior
Funcia sau postul ocupat Asistent universitar doctorand


Perioada (de la pn la) 2002-2005
Numele i adresa angajatorului S. C. Alco S.A.
Tipul activitii sau sectorului de
activitate
Comer cu amnuntul
Funcia sau postul ocupat Calculator devize


Perioada (de la pn la)

2001-2002
Numele i adresa angajatorului S. C. Alco S.A.
Tipul activitii sau sectorului de
activitate
Comer cu amnuntul
Funcia sau postul ocupat Gestionar

Perioada (de la pn
la)
2000-2001
Numele i adresa angajatorului S. C. Info-RamS.R.L.
Tipul activitii sau sectorului de
activitate
Prelucrare date
Funcia sau postul ocupat Controlor date



52
STUDII I CURSURI DE
SPECIALITATE

Perioada Din octomcrie 2007
Universitatea Transilvania din Braov
Facultatea tiine Economice i Administrarea Afacerilor
Doctorand n domeniul Marketing
Perioada 2005-2006
Universitatea Babe-Bolyai din Cluj-Napoca
Facultatea de Business
Masterat, specializarea: Management Hotelier
Perioada 2004-2005
Numele i tipul instituiei de
nvmnt
Universitatea Babe-Bolyai din Cluj-Napoca
Facultatea de Business,
Specializarea: Asisten Managerial

Numele calificrii primite Economist

Perioada 2001-2004
Numele i tipul instituiei de
nvmnt
Universitatea Babe-Bolyai din Cluj-Napoca
Facultatea de Business
Colegiul Universitar din Sfntu Gheorghe
Specializarea: Management

Numele calificrii primite Economist Colegiu


LIMBA MATERN MAGHIAR

LIMBI STRINE CUNOSCUTE


Engleza NIVEL MEDIU
Germana Centrul LINGUA
Certificat de Competen Lingvistic - Germana de Afaceri







53
CURRICULUM VITAE





PERSONAL INFORMATION

First name(s) / Surname(s)
KULCSR ERIKA
Address(es)
10 Muncitorilor street
Telephone(s)
+40 748 057 746
E-mail
elerhetetlen@yahoo.com
Nationality Romanian

Date of birth December 01, 1977

WORK EXPERIENCE

Dates (to - from) 01.10.2008-
Name and address of employer "Babe-Bolyai" University of Cluj-Napoca
Faculty of Economics and Business management - Sfantu Gheorghe Extension
Type of business or sector Higher education
Occupation or position held Ph.D. candidate university assistant


Dates (to - from) 2002-2005
Name and address of employer S. C. Alco S.A.
Type of business or sector Wholesale
Occupation or position held Valuator

Dates (to - from)
2001-2002
Name and address of employer S. C. Alco S.A.
Type of business or sector Wholesale
Occupation or position held Shop assistant

Dates (to - from) 2000-2001
Name and address of employer S. C. Info-RamS.R.L.
Type of business or sector Data processing
Occupation or position held Data controller











54
EDUCATION AND TRAINING

Period From 2007
Transilvania" University of Braov
Faculty of Economics and Business Management
Ph.D. candidate in the field of Marketing
Period 2005-2006
"Babe-Bolyai" University of Cluj-Napoca
Faculty of Business
Master, specialization: Hotel Management
Period 2004-2005
Name and type of organisation
providing education and training
"Babe-Bolyai" University of Cluj-Napoca
Faculty of Business,
Specialization: Management Assistance

Title of qualification awarded Economist

Period 2001-2004
Name and type of organisation
providing education and training
"Babe-Bolyai" University of Cluj-Napoca
Faculty of Business,
University College of Sfntu Gheorghe
Specialization: Management

Title of qualification awarded Economist College


MOTHER TONGUE(S) HUNGARIAN

FOREIGNLANGUAGES


English MEDIUMLEVEL
German LINGUA Centre
Linguistic Competence Certificate - Business German