Adaptarea Ofertei Turistice La Cererea Specifică A Tinerilor

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA”
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA

AFACERILOR
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Coordonator științific,
Prof.univ.dr. Niță Valentin
Masterand,
Coman Ana-Maria
Iași
2021
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Specializarea: Management turistic și hotelier
Lucrare de disertație
Adaptarea ofertei turistice la cererea

specifică a tinerilor
Coordonator științific,
Prof.univ.dr. Niță Valentin
Masterand,
Coman Ana-Maria
Iași
2021
Cuprins
Introducere ............................................................................................................................ 1
Capitolul 1: Considerații introductive privind cererea și oferta turistică ................................. 3
1.2 Piața turistică ............................................................................................................... 3
1.1.1 Cererea turistică .................................................................................................... 4
1.1.2 Oferta turistică....................................................................................................... 5
1.2 Particularități ale turismului de tineret .......................................................................... 7
1.2.1 Tineretul de azi: Millenials și Z ............................................................................. 7
1.2.2 Realități și perspective ale turismului de tineret ..................................................... 9
1.2.3 Importanța pieței turismului de tineret ................................................................. 13
Capitolul 2: Caracteristicile ariei studiate – Litoralul românesc ........................................... 16
2.1 Caracteristici ale litoralului românesc ........................................................................ 16
2.2 Prezentarea serviciilor și ofertelor pe litoralul românesc............................................. 16
2.3 Tinerii turiști pe litoralul românesc ............................................................................ 20
Capitolul 3 – Cercetare aplicată privind adaptarea ofertei turistice la cererea specifică a
tinerilor ............................................................................................................................... 23
3.1 Scopul și obiectivele cercetării ................................................................................... 24
3.2 Metode și instrumente de cercetare ............................................................................ 24
3.3 Interpretarea răspunsurilor ......................................................................................... 26
3.4 Concluzii și limitări ale cercetării ............................................................................... 37
Concluzii............................................................................................................................. 39
Bibliografie ......................................................................................................................... 41
ANEXE .............................................................................................................................. 43
Introducere
Lucrarea de față dorește să descopere dacă există o pornire spre adaptabilitatea ofertei
turistice de pe litoralul românesc la cerere specifică a tinerilor, și de asemenea, să scoată în
evidență gradul de flexilibitate al fiecărui tip de serviciu. Serviciile de cazare, de alimentație
și de agrement existente pe litoralul românesc prezintă, în funcție de natura lor, un anumit
grad de rigiditate când vine vorba de adaptabilitatea sau actualizarea la trenduri și la noi
cerințe. Am ales segmentul tânăr, deoarece consider că tinerii sunt trendsetteri și au
posibilitatea de a influența oferta de pe piață prin energia de care dispun.
Motivul pentru care am ales să realizez o cercetare privind adaptarea ofertei turistice
la cererea specifică a tinerilor este acela de a evidenția modul în care ofertanții se raportează
la această nișă de tineret. Făcând parte din acestă nișă, m-a interesat să descopăr perspectiva
pe care o au managerii din domeniul turistic cu privire la integrarea ofertelor pentru tineri în
gama lor. Ca arie de cercetare, m-am orientat spre litoralul românesc deoarece acolo există
servicii diverse pentru tineri și de asemenea, lucrând ca sezonier în domeniul HoReCa și
divertisment pe litoral, mi-am permis să mă concentrez pe o arie deja familiară.
Din literatura de specialitate am dedus că tinerii sunt un segment important din mai
multe puncte de vedere, atât financiar, cultural cât și social. Tot acolo este specificat
comportamentul și atitudinile tineretului vizazi de consumarea produselor turistice. Un
avantaj important al managerilor este că pot comunica direct cu tinerii prin intermediiul
serviciilor pe care le pun la dispoziție. Confrom studiilor, tinerii apelează într-un grad redus
la agențiile de turism, iar acest amănunt reprezintă o oportunitate pentru manageri să
investească în comercializarea și cosmetizarea ofertelor destinate exclusiv tinerilor.
În primul capitol am prezentat delimitările conceptuale și am definit termenii în urma
unei consultări a literaturii de specialitate. În prima parte a capitolului am trasat în linii mari
imaginea de ansamblu a pieței turistice. În cea de-a doua parte a capitolului este descrisă și
prezentată nișa de tineret, motivând astfel importanța alegerii acestei nișe pentru cercetare.
Întreg capitolul a fost dedicat unei analize teoretice, reprezentând un prilej de a evidenția
relevanța temei alese.
Capitolul II subliniază oferta de servicii de pe litoralul românesc pe fiecare stațiune în
parte, precum și motivele pentru care tinerii turiști sunt atrași spre anumite stațiuni în
defavoarea altora. Ofertele serviciilor turistice de bază existente pe litoral (servicii de cazare,
1
servicii de alimentație, servicii de agreement), sunt evidențiate prin exemple pentru fiecare
stațiune în parte. Așadar, capitolul prezintă o analiză a ariei de cercetare, punând bazele
premiselor pe care s-a dezvoltat studiul practic.
Capitolul III a fost dedicat cercetării aplicate privind adaptarea ofertei turistice la
cererea specifică a tinerilor. Cercetarea își propune să descopere maniera în care cererea
tinerilor este inclusă în gama de servicii turistice disponibile pe litoralul românesc. Motiv
pentru care discuțiile cu managerii din acest domeniu pot evidenția provocările întâmpinate
de aceștia în vederea adaptării ofertei la cererea tinerilor care este în continuă schimbare, și
cel mai important, cerere care crează și setează noi trenduri în piață.
Metoda de cercetare aleasă pentru elaborarea lucrării este analiza calitativă pe baza
interviului individual. Cercetarea calitativă se pliază cel mai bine cu tema aleasă pentru
lucrare, deoarece mi-am propus recoltarea de informații privind ofertele turistice destinate
tinerilor de către ofertanți, modul de raportare la nișă a celor din urmă și provocările
întâmpinate, precum și modul de adaptare la factorii externi de către managerii din domeniul
serviciilor turistice.
Instrumentul de cercetare este interviul, bazat pe trei grile de interviu cu întrebări
semi-structurate. Am ales acest instrument pentru a-mi conduce cercetarea, întrucât am dorit
acces la opiniile directe ale managerilor din domeniu și am urmărit identificarea unor
perspective relevante asupra modului de adapare a ofertei turistice la cererea specifică a
tinerilor. În urma interviurilor vom descoperi perspectiva managerilor, cât și gradul de
implicare al acestora în adaptarea la piața turistică flexibilă a tinerilor.
2
Capitolul 1: Considerații introductive privind cererea și
oferta turistică
1.1 Piața turistică

În urma dezvoltării turismului s-a format și dezvoltat o piață caracteristică și anume
piața turistică. Dintr-o perspectivă generală, piața turistică este locul în cererea turistică și
oferta turistică se îmbină și se confruntă. „Piața turistică este reprezentată de totalitatea
tranzacțiilor al căror obiect îl constituie produsele turistice în conexiune cu relațiile pe care le
generează, spațiul geografic și chiar timpul în care se desfășoară. Spațiul în care sunt
localizate actele de vânzare-cumpărare imprimă pieței anumite dimensiuni și caracteristici.”
Piața turistică este compusă din mai multe elemente din diferite categorii, precum: 1
- Cererea de servicii și produse turistice: Persoanele își materializează dorința de a
călători și de a consuma produse și servicii turistice.
- Ofertanții: Producători sau ofertanți de produse turistice pe care le vând turiștilor.
- Intermediarii: Agenții de turism turoperatoare, agenții de turism detailiste,
instituții financiar-bancare, agenții de marketing, companii și brokeri de asigurări,
transportatori.
- Concurenții: Totalitatea ofertanților de produse turistice și de altă natură (agenție
de turism, unitate de cazare, transportator, obiectiv turistic, etc.)
- Prescriptorii: Organizații care oferă informații gratuit sau în schimbul unor
comisioane cu privire la anumite produse turistice (agenții de turism, medici,
profesori, insituții de cult).
- Legislația: Cuprinde diverse acte normative și reglementări juridice care au
impact național și internațional
- Canalele de distribuție: Mijloacele prin care produsele și serviciile turistice ajung
de la ofertant la consumatorul turistic.
- Mijloacele de comunicare: Toate instrumentele și canalele de informare și
promovare a produselor turistice.
- Mijloacele de transport: rutier, feroviar, aerian, maritim și fluvial.
1
Coroș, M., Monica, Managementul cererii și ofertei turistice, Editura C.H. Beck, 2015, pag.57
3
Deși produsele turistice de pe piață sunt în general adresate și construite în așa fel
încât să poată acoperi o gamă largă a populației, în funcție de nevoile și posibilităților
disponibile, totuși există o parte a populației care nu participă la și nu achiziționează
produsele ofertanților. În funcție de factorii sociali, economici, politici și psihologici,
„proporția populației neconsumatoare de servicii turistice diferă foarte mult de la o perioadă
la alta.”2
1.1.1 Cererea turisică

Pentru valorificarea potențialului turistic a unei anume zone este necesară existența
unei cereri turistice. Cu alte cuvinte, cererea turistică poate fi definită ca „dorința pentru un
anumit produs turistic, dublată de posibilitatea și decizia de a-l cumpăra.”3 Conform O.M.T
(Organizația Mondială a Turismului) precizează că principalele motive ale călătoriilor
turistice sunt: vacanță (sejur de tranzit, sejur de lungă durată sau turism de weekend,
agrement), cură terapeutică (tratament medical și balnear), pelerinaj, cultură (muzee, situri
arheologice, festrivaluri), interes personal sau familial (vizite la rude sau prieteni), afaceri și
interes profesional, shopping, studii.
În cartea sa „Managementul cerereii și ofertei turistice”, Monica M. Coroș sugerează
că cererea turistică este caracterizată prin manifestarea unei serii de particularități. Acestea
sunt:
- Cererea turistică este profund afectată de sezonalitate.
- Cererea turistică are un caracter eterogen: catergoriile diverse de turiști au nevoi
foarte variate și dispun de resurse financiare diferite.
- Cererea turistică este extrem de sensibilă, fiind afectată de evoluțiile economice
globale și naționale.
- Cererea turistică este caracterizată printr-un grad sport de mobilitate și concentrare,
impus decaracterul rigid al ofertei.
- Cererea turistică exprimă nevoi de ordin superior, motiv pentru care este elastică,
fiind influențată de diferiți factori (nivelul prețurilor, veniturile disponibile,
comportamentul și nevoile consumatorului).
2
Regie Live, Caracteristice ofertei și cererii turistice-Turismul Balnear,
https://biblioteca.regielive.ro/licente/marketing/caracteristicile-ofertei-si-cererii-turistice-turismul-balnear-
turism-312406.html, accesat 03.03.2021
3
Kotler Philip, Managementul marketingului, Editura Teora, București, 1997, pag. 36
4
Decizia de consum a individului este influențată atât de factorii motivatori personali,
cât și de factorii motivatori externi. Printre motivatorii personali, amintim: circumstanțele
(starea de sănătate, veniturile disponibile, timpul liber, posesia unei mașini, angajamente
familiale); atitudini și percepți (percepții privind destinațiile, preferințe pentru anumite țări și
culturi, teama față de anumite mijloace de transport); cunoștințe (despre destinații,
disponibilitate a diferitelor produse turistice) și experiențe anterioare ( cu privire la tipuri de
vacanțe, diferite destinații, încercări de a găsi prețuri reduse,etc.).
În ceea ce privește factorii motivatori externi, printre aceștia se numără: factori
globali (politici, economici, sociali și tehnologici); factori naționali (politici, economici,
sociali și tehnologici); influența mass-media; activitățile de marketing din industria turistică;
păreri ale rudelor și ale prietenilor.
Cerințele cu privire la cererea turistică pot fi atât manifestate cât și nemanifestate,
astfel sunt două modalități de exprimare a cererii turistice:
- Cererea turistică manifestată:acea cerere care a fost exteriorizată sau manifestată în
trecut sau într-o anumită perioadă de timp; mai poartă denumirea de cerere turistică
reală.
- Cererea turistică nemanifestată: „ar putea fi evaluată și cuantificată pe baza unui
studiu al evoluției cerințelor; se poate întâlni și sub denumirea de cerere turistică
prezumată.”4
Cererea turistică reală și cererea turistică prezumată formează cererea turistică
potențială.
1.1.2 Oferta turistică

Când vorbim despre oferta turistică, ne referim la ansamblul de elemente care
contribuie la obținerea produsului turistic, precum: potențialul natural și antropic,
echipamentul de „producție” a serviciilor turistice, diversitatea bunurilor materiale destinate
consumului turistic, forța de muncă specializată în activitățile turistice, infrastructura turistică
și condițiile de comercializare. Cu alte cuvinte, „oferta reunește în cadrul ei toate naturale,
materiale și economice mobilizate ca factori ai producției turistice.”5
4
Constantin , Andrei, Economia turismului-Piața turistică, https://www.stiucum.com/economie/economia-
turismului/Piata-turistica65649.php, accesat 10.03.2021
5
Coroș, M., Monica, Managementul cererii și ofertei turistice, Editura C.H. Beck, 2015, pagina 37
5
Potrivit elementelor care formează oferta turistică, se pot determina o serie de
caracteristici ale acesteia, precum:
- Complexitate și eterogenitate: din prespectiva structurii producției și a
întreprinzătorilor din turism;
- Creșterea diversificată: în funcție de scop călătoriei și de nevoile consumatorului;
- Rigiditatea în timp și spațiu: oferta și producția turistică sunt imobile, fiind strict
legate de locul de amplasare a ofertei turistice;
- Inadaptabilitatea relativă: la factorii externi sau la nevoile conumatorilor.
Structura ofertei turistice nu coincide întotdeauna cu structura producției turistice.

Producția turistică nu se poate realiza înafara ofertei, pe când oferta turistică se poate
manifesta independent de producția turistică. Componentele produsului turistic cuprind:6
- Elemente de atracție, cu aspect deosebit și originale: naturale, sociale, culturale,
medicale și de tratament, tehnologice, arheologice, istorice, de agremenet, de relaxare
și distracție, investigaționale, de studiu și cercetare, precum și umanitare.
- Elemente de funcționare și de infrastructură turistică: echipamente specifice, servicii
de ospitalitate, servicii de cazare, servicii de alimentație, servicii de transport, servicii
instituționale, servicii de ghidare turistică, siguranță fizică, securitate biologică, rețele
de comerț și rețele de comunicații.
- Produs final sub formă de servicii turistice prestate: informații, impresii, cunoștințe,
relații de colaborare, inițiere în probleme specifice, opinii, relaxare și tratamente.
Pe parcursul unui an, raportul dintre cerere și ofertă se poate găsi în una din
următoarele 3 situații:
- Oferta este mai mare decât cererea: Această situație apare atunci când gradul de
ocupare a bazei materiale este redus, prin urmare, există ofertă fără cerere. În
activitatea de turism acest raport este relevant în perioada de post-sezon, dar și de
sezon.
- Oferta este egală cu cererea: Gradul de ocupare este de 100%, iar din punct de vedere
teoretic acest raport reprezintă un echilibru în cadrul pieței.
- Oferta este mai mică decât cererea: Acest raport este specific perioadei de vârf a
sezonului turistic, gradul de ocupare este depășit de cererea exprimată.
6
Coroș, M., Monica, Managementul cererii și ofertei turistice, Editura C.H. Beck, 2015, pagina 40
6
„Întrucât situaţia de echilibru este mai mult teoretică, se poate afirma că raportul
cerere-ofertă se află într-un permanent dezechilibru. Tendinţa spre echilibrare trebuie să
reprezinte obiectivul fundamental al tuturor acţiunilor iniţiate de organizaţiile de turism.”7
1.2 Particularități ale turismului de tineret
1.2.1 Tineretul de azi: Millenials și Z

După cel de-al doilea război mondial, în încercarea de a preveni un al treilea prin
intermediul cunoașterii altor culturi, a devenit foarte popular ca tinerii să plece în străinătate
pentru a-și lărgi orizontul, pentru a dobândi cunoștințe despre alte culturi și pentru a învăța o
limbă străină. O.M T. (Organizația Mondială a Turismului) a făcut referire la termenul de
„tineret” ca fiind persoane cu vârste cuprinse între 15 și 25 de ani. 8
Cu toate acestea, multe studii au limita superioară de vârstă la 26 de ani, pentru a oferi
o consistență mai bună grupului studiat. Totuși Asociația Nord-Americană de Călătorii
Studențești și de Tineret (în engleză: North American Student & Youth Travel Association)
include în această categorie și persoane cu vârsta de până la 30 de ani.
În România, conform Legii tinerilor9, oamenii sunt considerați tineri cu vârste
cuprinse între 14 și 35 de ani. Cu toate acestea, pentru a călători peste graniță fără un părinte
sau un tutore legal, trebuie să fie mai mare de 18 ani.
Pe baza caracteristicilor menționate mai sus, una dintre cele mai adecvate definiții
pentru „turismul de tineret” ar fi cea dată de O.M.T. (Organizația Mondială a Turismului),
afirmând că: călătoria tinerilor include toate călătoriile independente pentru perioade mai
mici de un an de către persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani, care sunt motivați,
parțial sau integral, de dorința de a experimenta alte culturi, de a construi experiențe de viață
și/sau de a beneficia de oportunități de învățare formale și informale în afara mediului
obișnuit.
În cadrul categoriei de vârstă prezentată de O.M.T. (Organizația Mondială a
Turismului) se încadrează două generații, acestea fiind Generația Y și generația Z.
„Conceptul de „generaţie“ serveşte scopului de analiză a interdependenței acțiunilor și
7
RegieLive, Caracteristice ofertei și cererii turistice-Turismul Balnear,
https://biblioteca.regielive.ro/licente/marketing/caracteristicile-ofertei-si-cererii-turistice-turismul-balnear-
turism-312406.html, accesat 01.02.2021
8
Brătucu, Gabriel, Tipologii ale turismului de tineret,
https://www.researchgate.net/publication/263888606_Typologies_of_Youth_Tourism, accesat 02.02.2021
9
Lege5.ro, Legea tinerilor, https://lege5.ro/gratuit/geydambxga/legea-tinerilor-nr-350-2006, accesat 10.03.2021
7
relațiilor sociale relevante din punctual de vedere al identității cu apartenența la cohortele
demografice specifice, relațiile de rudenie, calitatea de membru în organizații sau experiența
unor evenimente istorice. Accentul este pus pe gândire, sentimente, dorințe şi acțiune, pe
forme de viaţă şi cursuri de viaţă individuale, precum şi actori colectivi.”10
Prin urmare, din Generația Y fac parte cei născuți între 1980-1994. Această generație
este formată de adulții zilelor noastre, având vârste curprinse între 24-39 ani. Generația mai
este cunoscută și sub numele de Millenials. Ei sunt ultima generație care și-au petrecut
copilăria și adolescența fără smartphone-uri sau social media. „Millenials sunt cei care au
crescut în perioada de explozie a internetului și computerelor și au dezvoltat o relație de tip
”love and hate” în ceea ce privește tehnologia. Sunt cei care apreciază autenticitatea, pun mai
mare accent pe ”experiențe”, de la concerte la evenimente sociale, până la preocupări
sportive, iar experiența de cumpărare a unui produs cântărește destul de mult în decizia
finală.”11
În ceea ce privește Generația Z, aceasta curpinde persoanele născute între 1995-2012,
deci având vârsta cuprinsă între 14-23 ani. Generația Z mai este cunoscută și sub următoarele
denumiri: iGeneration, Centannials sau ”nativii digitali”. Conform analizei Bloomberg
postată de O.N.U. (Organizația Națiunilor Unite) cu privire la populația mondială, Generația
Z reprezintă aproximativ 2.47 miliarde din populația globului. În proporție de 90% dintre ei
au accest la internet și dispun de smartphone-uri, prin urmare sunt mari consumatori de
tehnologie mobilă și social media.
Spre deosebire de Generația Y, generație anterioară lor, Generația Z pune un accent
foarte mare pe autonomie și independență. În momentul în care au o curiozitate le este mai
comod să caute pe Google decât să întrebe pe cineva, deoarce aceștia au crescut într-un
mediu puternic tehnologizat. „Nu cred în idealuri și resping promisiunile unui trai perfect,
preferă comunicarea realistă care să vină în ajutorul lor. Caută personalizare și independență,
spre deosebire de Generația Y care a căutat mentorat și servicii impecabile. Brandurile care
vor să li se adreseze trebuie să treacă de la ”adaptarea la digital” la ”nativ digital”.”12
Ceea ce au în comun cele două generații este orientarea lor spre lumea virtuală și spre
tehnologie. Ambele generații pun accent de flexibilitate și pe inovare, mai mult, se observă o
colaborare între cele două mai ales când vine vorba de cauze sociale. Ei sunt cei care inițiează
10
Hoff. Andreas, Generații. Politici generaționale și relații intergeneraționale. Un compendiu multilingvistic -
Edition 2017,https://www.researchgate.net/, accesat 14.02.2021
11
Dumitrescu, Alina, Diferența între generații, https://www.orange.ro/help/articole/x-y-z-sau-diferenta-intre-
generatii, accesat 20.02.2021
12
Tocilă, Claudia, Generațiile X,Yși Z, http://claudiatocila.ro/generatiile/, accesat 05.03.2021
8
și dezvoltă un trend, de asemenea influențează modul în care este prezentată oferta de
cumpărare. Au în general cam aceleași interese când vine vorba de dezvoltarea personală. În
ceea ce privește turismul, amblele generații sunt adeptele concertelor și evenimentelor
culturale internațioanale, de asemenea la baza dorinței de a călători stă nevoia de a ieși din
zona de comfort, de cunoaștere a mediului înconjurător, dar și a cunoșterei de sine.
1.2.2 Realități și perspective ale turismului de tineret

Conceptul de turism de tineret este definit ca toate activitățile turistice realizate de
tineri a căror vârstă este cuprinsă între 15 și 29 de ani. Interesul tot mai mare pentru turismul
de tineret a fost din ce în ce mai pronunțat în ultimul timp, de asemenea, acesta este
considerat a fi cea mai dinamică piață din industriei turismului mondial, care este declarat de
către O.M.T. „că un procent de aproape 20% din cei 940 de milioane de călători internaționali
a fost generat de către tineri în 2010.” 13
„Tinerii din întreaga lume călătoresc mai mult decât în urmă cu un deceniu.
Reprezentanții Generației Y dispun de mai mulți bani și călătoresc mai des și în țări mai
îndepărtate decât cei din generațiile anterioare. Lucrurile s-au schimbat simțitor și în
România, chiar dacă preferințele iubitorilor diferă: aproape 30% dintre turiști sunt tineri și au
trei vacanțe în fiecare an, potrivit datelor celui mai mare operator de turism de vacanțe charter
de la noi din țară.”14
Turismul pentru tineret este un sector în creștere rapidă, în industria turismului.
Turismul tinerilor, pe scurt, reprezintă tinerii călători care preferă cazare la buget redus,
accentul se pune pe întâlnirea cu alți călători, având o organizare independentă, program de
călătorie flexibil și vacanțe mai lungi decât scurte. Turismul pentru tineri poate fi văzut prin
ochii unor manifestări moderne, inclusiv (dar nu limitat la) călătorii, rucsacuri, pensiuni
pentru tineri, programe de vacanță, de lucru, educație, zboruri pentru studenți, schimb
cultural, tururi de aventură, voluntariat, stagii, asigurări de călătorie pentru studenți, agenții
de turism pentru tineri, consilii turistice, cafenele-internet, cursuri de limbi străine.
Majoritatea turismului pentru tineret călătorește cu un buget strict, optând pentru
cazare ieftină, permițându-le să aibă o călătorie relativ lungă și să-și cheltuiască banii pentru
o gamă largă de activități, cum ar fi pentru natură, cultură și aventură. Destul de interesant
13
Kadir, Cakar, Youth Tourism: Understanding the Youth Travellers' Motivations
https://www.researchgate.net/publication/304251211_Youth_Tourism_Understanding_the_Youth_Travellers'_
Motivations, accesat 10.03.2021
14
Joița, Raluca, Ce preferințe au turiștii tineri?, http://m.media.imopedia.ro/tinerii-reprezinta-20-din-piata-
mondiala-a-turismului-ce-preferinte-au-turistii-romani-22933.html, 10.03.2021
9
este că turismul pentru tineri cheltuie mai mulți bani decât cei din alte sectoare turistice,
întrucât cheltuie de 4 ori mai mult călătorind decât vizitatorul mediu.
În continuare voi prezenta câteva tendințe și schimbări societale la nivel global care
au dus la dezvoltarea turismului de tineret:
- Împrumuturi: disponibilitatea împrumuturilor pe care le au acum tinerii creează un
acces ușor la banii pe care îi pot investi în călătorii.
- Vize: țările și birocrația mondială au devenit mai primitoare pentru străini. Prin
urmare, călătorii pot obține vize destul de ușor pentru a călători în țări străine.
- Internet: internetul a devenit acum parte din viața de zi cu zi. Ca urmare a acestei
accesibilități la tehnologie, tinerii călători pot folosi internetul pentru a rezerva și
planifica propriile călătorii.
- Rețele sociale: marketingul și comunicarea între călători sunt evidente prin
intermediul rețelelor sociale. Tinerii turiști își împărtășesc experiențele printr-o gamă
largă de rețele de socializare, prin intremedul lor aceștia comunică, promovează și
influențează. 15
Turismul pentru tineri poate avea mai multe tipuri, cu toate acestea următoarele sunt
cele mai des utilizate: turism educațional, voluntariat, muncă și călătorii (work and travel),
schimb cultural, turism sportiv și de aventură și turism de agrement.
1. Turism educational
Termenul de turism educațional sau edu-turism se referă la orice „program în care
participanții călătoresc într-o locație ca grup, cu scopul principal de a se angaja într-o
experiență de învățare care este direct legată de locație”16 Se compune din mai multe
subtipuri, inclusiv ecoturism, turism de patrimoniu, turism rural/agricol și schimburi de
studenți între instituțiile de învățământ.
Scopul său este de a îmbunătăți procesul de educație, de a îmbogăți experiențele
educaționale prin oferirea de burse în străinătate, pachete turistice care includ tabere,
excursii, cursuri de limbi străine pentru orice nivel de cunoștințe, inclusiv formare în
anumite domenii (medical, juridic, turism, management etc.) sau pe categorii de interes
(modă, design, arte, teatru, dans etc.). De asemenea, include școli de vară și tabere
tematice care sunt organizate la nivel național și international.
15
World Tourism Organization, Global Report on The Power of Youth Travel, https://www.e-
unwto.org/doi/pdf/10.18111/978928441716, accesat 16.02.2021
16
Brătucu, Gabriel, Typologies of Youth Tourism,
10
2. Voluntariatul
Este definit ca practica indivizilor care pleacă într-o vacanță de lucru, oferindu-și
munca voluntară pentru cauze demne într-un mod organizat. În timpul voluntariatului ei
desfășoară activități precum „ajutorarea sau ameliorarea sărăciei materiale a unor grupuri
din societate; restabilirea anumitor medii specifice sau cercetarea în aspecte ale societății
sau mediului ”17, desfășurându-se, de asemenea, alături de activități turistice.
Voluntarii variază în ceea ce privește motivația, trecutul și așteptările lor, la fel ca
organizațiile care le facilitează „desfășurarea”. În acest caz turiștii sunt motivați din
motive pur altruiste, dorința socială, îmbunătățirea carierei, imersiune culturală; tovărășie
și educație. Eforturile de turism voluntar pot fi fie interne, fie internaționale. Ele pot varia,
de asemenea, ca durată, în funcție de proiect și de organizația de voluntari implicate.
3. Programele Work and Travel
Acest tip de turism pentru tineret a devenit foarte popular în rândul tinerilor
pasionați de călătorii. Pe tot parcursul programului, participanții sunt angajați la o
companie din țara gazdă, de obicei în vacanța de vară (3 luni). În această perioadă, câștigă
un venit și au, de asemenea, posibilitatea de a călători, de a se familiariza cu obiceiurile
locale, de a învăța limba și, după cum s-a menționat anterior, de a călători, având o lună
întreagă pentru a face acest lucru.
Programul a început din SUA, fiind lansat pentru prima dată de organizații
neguvernamentale, iar în decursul anilor s-a răspândit și în Australia, Canada, Grecia,
Spania, Franța și Marea Britanie. Majoritatea tinerilor care participă la aceste programe
iau decizia de a călători și de a lucra în străinătate pe baza informațiilor colectate de la
prietenii care au participat la aceste programe, iar durata medie a unei astfel de călătorii
este de 6 luni.
4. Schimbul cultural
Aceste programe expun studenții la oameni din medii culturale, religioase,
geografice și socio-economice diferite și, prin aceasta, le oferă posibilitatea de a dezvolta
o mai bună înțelegere a diversității, atât în propria țară, cât și în întreaga lume. Acestea
permit participanților să interacționeze și să învețe de la oameni diferiți de ei înșiși și să
câștige experiențe noi și unice dincolo de propriile comunități.
17
11
„Această noțiune poate fi definită ca schimbul de persoane între diferite țări. Se
știe că acest schimb special are loc între studenți, artiști și sportivi, pe lângă multe alte
tipuri de persoane și profesioniști care își exprimă interesul.”18
Schimbul cultural sprijină dezvoltarea relațiilor pozitive cu ceilalți și dezvoltă
cunoștințele și abilitățile necesare pentru participarea la societatea multiculturală. În
timpul programului, tinerii au posibilitatea de a trăi împreună cu o familie din țara gazdă,
pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp. Acest lucru poate varia de la o
săptămână la un an, timp în care turistul trebuie să facă față problemelor localnicilor și să
găsească soluții pentru acestea.
5. Turism sportiv și de aventură
Turismul sportiv se referă la călătorii care implică fie observarea, fie participarea la
un eveniment sportive. Strâns legat de turismul sportiv este turismul de aventură, care poate fi
definit ca un tip de turism care implică explorare sau călătorie cu risc perceput (și posibil
real) și care necesită abilități specializate și efort fizic. Una dintre caracteristicile esențiale
asociate turismului de aventură este „căutarea deliberată a riscului și incertitudinea
rezultatelor”19 inclusiv adrenalina asociată cu activitățile percepute de participant ca fiind
periculoase sau provocatoare fizic/mental.
În România, principalele tipuri de turism de aventură și sport practicat de tineri sunt
următoarele: drumeții, alpinism, ciclism montan, rafting, excursii prin canioane, windsurfing,
scufundări și parapantă, în timpul sezonului cald. Iar în timpul sezonului rece, se practică schi
alpin, snowboarding.
6. Turism de agreement
În România, acest tip de turism este supus sezonalității, având vârfurile sale vara și
iarna. Durata sejurului poate fi de la un weekend până la două săptămâni. Călătorii de
agrement tineri au tendința de a avea venituri mai mici decât media. Cu toate acestea, ei sunt
dispuși să își întindă bugetul pentru a căuta experiențe memorabile.
În continuare, voi menționa foarte pe scurt câteva impacturi potențiale și probleme

controversate legate de turismul pentru tineret.
18
19
Tourism Notes, Adventure Tourism, https://tourismnotes.com/adventure-tourism/, accesat 09.03.2021
12
 Agențiile de turism: acestea se pot lupta pentru afaceri în viitor, deoarece tinerii
călători tind să nu le folosească. De fapt, 80% dintre tinerii turiști au spus că nu
folosesc agenții de turism pentru niciun plan. 20
 Infrastructura: problemele de infrastructură apar la țările sărace care atrag turiștii de
tineret (de exemplu: Thailanda, Bali și Filipine).
 Mediul înconjurător: studiile au arătat că furnizorii de turism pentru tineri au foarte
puțină îngrijorare și conștientizare în ceea ce privește sustenabilitatea mediului.
1.2.3 Importanța pieței turismului de tineret

Tinerii sunt constant la vârful schimbării și inovației, iar industria turismului nu face
excepție. Tinerii gândesc înafara cutiei, împing limitele și experimenteză noul. Într-o eră cu o
provocare fără precedent pentru industria turismului, călătoria tinerilor reprezintă nu doar un
segment de piață important, ci și o resursă vitală pentru inovație și schimbare. „Tinerii turiști
sunt pionieri în explorarea frontierelor turistice și deschiderea de noi piețe.”21
Valoarea socială, culturală și economică a tinerilor, studenților și a călătoriile
educaționale sunt din ce în ce mai recunoscute de către angajatori, instituții educaționale,
organizații oficiale de turism și guverne din întreaga lume. Mai mult decât orice alt segment
de piață, tinerii și studenții contribuie la inovație și deschid calea către un turism responsabil
deoarece își asumă responsabilitatea pentru schimbarea climei.
„Aceste multiple efecte distinctive ale călătoriilor din rândul tinerilor au relevanță
mult mai mare pentru agenda turistică globală. Guverne din întreaga lume iau din ce în ce
mai mult un rol mai activ în dezvoltarea politicilor de călătorie pentru tineri, produse și
campanii de marketing.”22
Se estima în 2015 că industria globală a turismului de tineret reprezintă aproape
aproape 190 de milioane de călătorii internaționale pe an. Până în 2020 se stima că vor fi
aproape 300 milioane de călătorii internaționale de tineret pe an, conform previziunilor
O.M.T (Organizația Mondială a Turismului). Înainte de pandemie piața tinerilor reprezinta o
oportunitate majoră pentru viitor în creșterea industriei turismului. Dar chiar și în prezent cu
marketing eficient, potențialul pieței tinerilor poate fi crescut și mai mult.
20
John, Alexa, Youth Tourism, https://youthtourism.wordpress.com/2012/04/01/youthtourism/, accesat
10.03.2021
21
Chapman, David, Global Report on The Power of Youth Travel, https://www.e-
22
Ibitem.
13
Sosiri la nivel mondial ale călătoriilor pentru tineri23
Turismul de tineret este important deoarece reprezintă o piață pentru viitor, nu doar
pentru dezvoltarea viitoare a tinerilor înșiși, dar și a locurilor pe care aceștia le vizitează. De
asemenea, trebuie luate în considerare următoarele aspecte:
- Tinerii călători cheltuiesc adesea mai mult decât alți turiști;
- Este posibil ca tinerii călători să se întoarcă și să dea mai multă valoare destinație de-a
lungul vieții lor;
- Tinerii călători sunt o piață în creștere la nivel global;
- Este mai puțin probabil ca tinerii să fie descurajați să călătorească de fenomene
precum: terorism, tulburări politice și civile, boli sau dezastre naturale.
- Tinerii călători sunt pionierii care descoperă destinații noi;
- Tinerii călători sunt la vârf în utilizarea noilor tehnologii;
- Tinerii călători câștigă beneficii culturale din călătoriile lor și contribuie la locurile pe
care le vizitează.
Pentru că tinerii sunt deseori dispuși să călătorească mai mult, pentru perioade mai
lungi de timp și deseori vizitează zone care nu sunt frecventate de turiști tradiționali, aceștia
pot avea o valoare deosebită pentru destinațiile din întreaga lume. Există o serie de observații
cheie care atestă valoarea turismului de tineret:24
23
World Tourism Organization, https://www.unwto.org/
24
Ortega, Ulises, The Power of Youth Travel, https://www.wysetc.org/wp-content/uploads/2014/12/wysetc-
unwto-report-english_the-power-of-youth.pdf, accesat 16.02.2021
14
1. Turismul de tineret este de mare valoare pentru destinații noi. Tinerii călători sunt
deschiși spre a călători în destinații noi și mai puțin cunoscute, de asemenea, sunt
predispuși, în cele mai multe cazuri, să reviziteze acele destinații turistice.
2. Piețele de tineret sunt rezistente. Rezultatul este că piețele tinerilor tind să fie mai
puțin volatile decât piața turistică în ansamblu. Cifre din Confederația de călătorii
WYSE a indicat faptul că, deși sectorul turismului de tineret a fost afectat de crizele
economice, în general a scăzut mai puțin și s-a recuperat mai repede decât turismul de
masă.
3. Un impact economic resimțit la nivel local. Tinerii călători deseori încercă să evitate
lanțurile internaționale și să cheltuiți banii direct la furnizorii locali.
4. Tinerii aduc o contribuție importantă la alte industrii. Tinerii călătoresc adesea pentru
a studia și/sau lucra în locurile pe care le vizitează. Călătoriile studenților sunt acum
recunoscute ca fiind un important motor economic. Forța de muncă mobilă și flexibilă
furnizată de tinerii călători devin aproape de neînlocuit în unele părți ale lumii.
5. Tinerii îi atrag adesea pe alții la destinație. Tinerii adaugă o anumită atmosferă unei
destinații, prin urmare, atrag alți vizitatori și chiar afaceri la destinația respectivă.
Acest efect a fost recunoscut în multe orașe din întreaga lume.
Această scurtă prezentare arată că este important să se adopte o viziune mai largă
asupra impactului economic al călătoriilor realizate de tineri. Impactul economic nu se
referă doar la nivelurile de cheltuieli zilnice sau la categoria de preț a călătoriilor, dar și la
implicațiile șederilor mai lungi, dorința de a consuma servicii locale, probabilitatea de
întoarcere la destinație și de a aduce/atrage alți călători.
15
Capitolul 2: Caracteristicile ariei studiate – Litoralul
românesc
2.1 Caracteristici ale litoralului românesc

Litoralul românesc este cea mai exploatată zonă turistică din România. Litoralul Mării
Negre reprezintă o importantă zonă balneoclimatică. „Litoralul românesc al Mării Negre se
întinde pe o distanţă de 245 km, de la Gurile Dunării în nord (braţul Chilia – frontiera ţării cu
Ucraina) şi până la Vama Veche situată la graniţa cu Bulgaria în sud. Între Gura Chiliei şi
Sfântul Gheorghe, pe o lungime de 40 km, ţărmul marin este reprezentat de Delta Dunării. De
la Sfântul Gheorghe şi până la Capul Midia se desfăşoară o zonă cu nisipuri joase dominantă
în mare parte de prezenţa complexului lagunar Razelm.”25
Clima de pe litoralul românesc este una blândă și uscată, zilele de vară fiind lungi și
călduroase. În timpul verii temperatura media este de 24°C, iar în luna iulie strălucirea
soarelui este de 10-12 ore pe zi. Iernile sunt moderate, având vânturi puternice. Pe mare se
pot practica sporturi nautice și scufundări subacvatice, datorită salinității reduse a apei.
„Fauna mării este lipsită de elemente periculoase şi nu în ultimul rând aerul mării care este
caracterizat printr-o mare puritate, aerosolii naturali provenind din sfărâmarea valurilor ajută
la mineralizarea organismului.”26
Principalele stațiuni ale litoralului românesc sunt: Costunești, Mamaia, Eforie Nord,
Eforie Sud, Vama Veche, Mangalia, Jupiter, Saturn, Neptun, Venus, Techirghiol.
2.2 Prezentarea serviciilor și ofertelor pe litoralul românesc

Serviciile și ofertele de cazare
În septembrie 2019, Ministerul Turismului a confirmat că în stațiunile de pe litoralul
românesc erau 61.736 spații de cazare care puneau la dispoziție un număr de 132.217 locuri
de cazare, mai mult cu 10.937 făță de anul 2018. Turiștii au avut parte de o gamă largă de
unități de cazare potrivite pentru bugetul fiecăruia. „Cele mai multe locuri de cazare sunt
25
Iftimie, Bianca, Oferta turistică pe litoralul românesc, https://vdocumente.com/oferta-pe-litoral.html, accesat
14.03.2021
26
Ibitem.
16
reprezentate de locuri în hoteluri, aproximativ 75.001, iar restul de 57.216 de locuri de cazare
sunt în vile, campinguri, hosteluri.”27
Tabelul nr.1:
Sosiri în structurile de cazare de pe litoral28
Hotelurile de 1-2 stele s-au vândut în proporție de 60% prin intermediul agențiilor de
turism, iar restul de procente prin alte canale de rezervare. Hotelurile de 3,4 și 5 stele s-au
vândut prin agenții de turism în proporție de 45%, iar 55% prina alte sisteme de rezervare. În
anul 2019 stațiunile cu cea mai mare cerere au fost: Mamaia, Eforie Nord și Venus. Stațiuni
precum Eforie Sud, Olimp și Cap Aurora au avut cele mai puține cereri de cazare. De
asemenea, există un flux de cazare care nu este clasificat sau cuantificat, aici se ia în
considerare casele și apartamentele oferite de localnici (în stațiuni precum Vama-Veche,
Costinști, Eforie Nord, 2 Mai, Mangalia, etc.), dar și apartamentele care operează în regim de
închiriere hotelier (în stațiuni precum Mamaia și Năvodari).
Serviciile și ofertele de alimentație publică

Printre serviciile turistice importante se numără alimentația publică. De asemenea, o
gamă largă a serviciului de alimentație este necesar pentru a acoperi nevoia și fluxul mare de
turiști. Un alt criteriu esențial este diversificarea acestor servicii pentru a răspunde în egală
măsură cerinţelor turiştilor autohtoni şi străini. Restaurantele și terasele reprezintă un punct
vital în turismul de litoral, motiv pentru care sunt oferite servicii diversificate și meniuri cu
specialități atât tradiționale cât și internaționale. Cele mai sofisticate și scumpe restaurante și
terase se găsesc în stațiunea Mamaia.
27
Federația Patronatelor din Turismul Românesc, Analiza sezonului estival 2019 pe litoral,
http://www.fptr.ro/media/13990/Comunicat-sezon-estival-2019-pe-litoral-FINAL.pdf, accesat 15.03.2021
28
Ibitem.
17
Unitățile de alimentație publică de pe litoralul românesc sunt în număr de aproximativ
800, cu o capacitate între 145.000 şi 150.000 de locuri la mese, „fără însă să se ia în calcul
unităţile şi punctele de lucru de tipul patiseriilor, gogoşeriilor, simigeriilor şi chioşcurilor –
acestea vânzând produse alimentare şi băuturi răcoritoare. Din statisticile realizate se observă
că raportul locurilor la mese faţă de locurile de cazare este de peste 1,2 locuri de alimentaţie
la un loc de cazare.”29
Serviciile și ofertele de transport

Încă un rol important în turism îl prezintă serviciile de transport. Pentru a ajunge la
destinații în cea mai mare parte sunt disponibile mijloace de transport rutiere, feroviare.
Mijloacele de transport aeriene și navale sunt mai puțin disponibile, depinzând foarte mult de
locația destinației și de infrastructura diversificată de care dispune. „Timpul total de vacanţă
al unui turist poate fi compus din două elemente: timp de transport şi timp de sejur. Pentru ca
turistul să beneficieze de o utilizare cât mai completă a vacanţei el este interesat de deplasări
rapide.”30
Fiecare stațiune dispune de cel puțin două servicii de transport, însă calitatea poate să
difere de la o stațiune la alta, un factor esențial în acest caz este reprezentat de infrastructura
stațiunii. Transportul public local este cel mai frecvent întâlnit în stațiunile de pe litoral, fiind
indispensabil turiștilor care nu dispun de o mașină proprie. De asemenea prin intermediul
Căilor Ferate Române se poate ajunge la Marea Neagră, singurul dezavantaj fiind durata prea
lungă a călătoriei până la destinație.
Serviciile și ofertele de distracție și relaxare

Fiecare stațiune oferă o gamă largă de activități pe care turiștii le pot practica, de la
scufundări subacvatice până la echitație.
Mamaia
În primul rând trebuie menționat parcul acvativ Aqua Magic, care este amenajat cu
cascade acvatice și cascade în miniatură. Telegondola aflată la o înălțime de 50 de metri
reprezintă alt punct de atracție și de activitate pentru turiști. De asemenea, în zonă se pot
practica: ridicări cu paraşuta, plimbări cu hidrobiciclete, scufundări, windsurfing şi școala de
29
14.03.2021
30
Ibitem.
18
Yachting, tractări cu banane gonflabile, tractări cu colaci gonflabili, scutere acvatice,
agrement cu bărci cu vele tip Catamaran şi Caravelle.
Eforie Nord
Staţiunea oferă mai multe posibilităţi de distracţie, precum: discoteci, cluburi, terenuri
de sport, terenuri de minigolf, săli de biliard, Teatrul de Vară, locuri de joacă pentru copii,
instalaţii pentru sporturi nautice, piscine etc. Tot aici se găsește portul privat de agrement
Eurpoa Yacht Club.
Eforie Sud
În această stațiune se susțin concerte și spectacole de teatru în Teatrul de Vară.
„Discotecile sunt în număr de patru: The One, Cosmos, Sunny Holiday şi Orizont. La The
One este disponibilă şi o sală de jocuri.”31
Costinești
Fiind denumită „Stațiunea Tineretului”, aici se găsesc foarte multe discoteci, atât în
aer liber cât și în spații închise. Cele mai populare cluburi sunt Ring și Mega Discoteca
Tineretului. Aici este locul taberelor pentru copii și tineri. Se desăsoară numeroase proiecții
de filme și spectacole de muzică, totodată, stațiunea oferă oportunitatea de activități pe mare.
Vama Veche
Stațiunea nu dispune de servicii diversificate de distracție. Se concentrează în special
pe festivaluri și concerte. Fiind o stațiune cu o ideologie minimalistă, principalul mod de
relazare pe care îl propun este posobilitatea de a dormi în cort pe malul mării.
Neptun-Olimp
Stațiunea este dotată cu multe terenuri de sport, spre exemplu: terenuri de tenis,
fotbal, mini-golf, volei. Totodată „sunt deschise săli de bowling săli de spactacole în aer liber,
centre de închiriere echipament pentru sporturi nautice, parc de distracţii etc.”32
Jupiter
Staţiunea oferă turiştilor mai multe baruri şi cluburi, terenuri de tenis, fotbal şi mini-
golf, piste de bowling, cinematograf în aer liber, piscine etc. Se pot practica sporturi nautice,
atât pe mare cât şi pe lacul Tismana. „Barul Paradis este situat direct pe plajă din Jupiter şi
este unul dintre cele mai solicitate localuri de pe litoral.”33
31
14.03.2021
32
Ibitem.
33
Ibitem.
19
Venus
În stațiune sunt amenajate mai multe terenuri de tenis și fotbal, precum și un
cinematograf în aer liber. Se pot practica sporturi nautice și se pot închiria ambarcațiuni. În
fiecare an se organizează curse de cai, iar pasionații pot lua lecții de călărie. Printre alte
activități disponibile se numără pescuitul și canotajul.
Saturn
Un alt parc acvativ de pe litoral se găsește în Saturn, și anume Aqua Parc Balada. Este
dotat cu piscine, topogane, jacuzzi și baruri. Staţiunea Saturn are deschise mai multe
discoteci, terenuri de tenis, mini-golf, săli de bowling şi un cinematograf în aer liber.
Aflându-se aproape de herghilea Mangalia, se pot lua lecții de călărie și pot face plimbări mai
lungi cu caii.
2.3 Tinerii turiști pe litoralul românesc
În ultimii ani, festivalurile de muzică de pe litoralul românesc au ocupat un rol

semnificativ în atragerea tinerilor turiști către Marea Neagră. Interesant este succesul anual pe
care îl au aceste festivaluri de pe litoral în a aduna cât mai mulți tineri într-o anumită stațiune.
Website-ul de vânzări online, OLX, a realizat un studiu în anul 2019 pentru a determina topul
stațiunilor de pe litoralul românesc. În urma datelor adunate de pe site din cateogria „Cazare
și turism”, au rezultat mai multe clasamente, precum: top stațiuni pentru familii, tot stațiuni
pentru cupluri, top stațiuni pentru tineri, plus alte topuri bazate pe serviciile oferite de fiecare
stațiune. 34
În ceea ce privește topul stațiunilor pentru tineri, Costinești, Vama Veche și Mamaia
sunt printre favoritele tinerilor. Stațiunea Costinești este preferată de tineri datorită numărului
mare de activități puse la dispoziție. Tot aici se găsesc cele mai faimoase discoteci din rândul
tinerilor, precum: Mega Discoteca Tineretului (locul în care se țin cele mai multe concerte cu
diferiți artiști din țară), Club Ring (un club în aer liber, loc unde se organizează și „spuma
party”), Gossip Club (club în interiorul unui cort uriaș, fiind unul mai select și mai scump).
Nu numai pentru cluburi tinerii au ridicat stațiunea pe primul loc în favorite, ci mai
degrabă pentru varietatea de activități puse la dispoziție, precum: sporturi pe mare, terenuri
de sport, curse cu tiroliana, unități de cazare variate (hoteluri, pensiuni, locuri pentru
34
OLX Group, Topul stațiunilor de pe litoralul românesc, https://www.smark.ro/articol/46720/topul-statiunilor-
de-pe-litoralul-romanesc, accesat 22.03.2021
20
campare, airbnd, etc.), dar nu în ultimul rând pentru prețuile accesibile în ceea ce privește
cazarea și gama de alimentație diversificată.
Pe timpul nopții se organizează proiecții de film și concerte în aer liber pe plajă sau
mici petreceri la terasele de pe faleză. Petrecerile pe plajă se organizează și în timpul zilei la
terasele amenajate în apropierea șezlongurilor.
Sursa: www.smark.ro
Pe locul doi în preferințele tinerilor este stațiunea Vama Veche. Această stațiune este
faimoasă în rândul tinerilor pentru stilul minimalist pe care îl promovează și pentru accentul
pe experiențe autentice. Deoarece nu dispune de servicii numeroase precum alte stațiuni,
Vama Veche se orientează spre concerte și mini festivaluri de muzică rock, jazz, rap, trap,
etc. Nu în ultimul rând, stațiunea Mamaia atrage tinerii turiști în principal pentru serviciile
diversificate pe care le pune la dispoziție, dar mai ales pentru festivalurile muzicale care sunt
organizate în zonă. Printre acestea amintim Sunwaves (care se desfășoară pe plaja Crazy
Beach din Mamaia în luna august) și Neversea (localizat pe plaja cu același nume din orașul
Constanța în luna iulie). Deși Nerversea are loc în oraș, stațiunea Mamaia este vizitată de
participanții la festival deoarece se află la o distanță de doar 3 km de oraș.
Un studiu realizat la nivel european, realizat în 2016, cu privire la cateogriile de vârstă
care merg cel mai mult la festivaluri, a evidențiat faptul că publicul cel mai numeros are
vârsta cuprinsă între 21-25 de ani, având un procent de 29,2%. Categoria de vârstă care a
rezultat pe locul doi, cu un procent de 20,6%, este cuprinsă între 18-20 de ani, iar pe locul trei
sunt cei cu vârste cuprinse între 26-30 de ani, cu un procent de 18,3%.
21
Categorii de vârste prezente la festivaluri35
Categoria de vârstă predominantă la festivaluri este confirmată și de Edy Chereji,

Head of Marketing and Communication Neversea & UNTOLD. Acesta susține că
participanții au în cea mai mare parte până în 35 de ani. „Publicul Neversea este unul tânăr,
vibrant, foarte atent la nou. Cei mai mulți sunt studenți sau angajați în primii ani. Pentru ei,
Neversea este startul verii, începutul senzației de vacanță. Mulți fac parte din acea categorie
frumoasă, pun mai mult preț pe călătorii, vacanțe, artiștii preferați, decât pe bunuri și
proprietăți. Tocmai de aceea, publicul Neversea este unul special. Vin să experimenteze, să
savureze marea, să prindă răsăritul de soare alături de prieteni pe litoral, în muzica artiștilor
preferați.”, a declarat acesta într-un interviu pentru Republica. 36
Alte festivaluri sau eveniemte sportive care atrag tinerii spre litoralul românesc sunt:
Festivalul Peștelui și Fructelor de Mare, Seawolves Bike Fest (festival pentru bikeri din
România; au loc parade și întruniri), Zilele Marinei Române, Mamaia Summer Awards
(concurs de Miss Mamaia), Festivalul Verii Mamaia, The Color Run (o cursă necronometrată
de 5 kilometri, în cadrul căreia mii de participanți sunt vopsiți din cap până-n picioare în
diverse culori, la finalul fiecărui kilometru parcurs37), Strongman Mamaia (concurs de ridicat
greutăți).
35
Statista.com, Age distribution of festival-goers in Europe in 2016,
https://www.statista.com/statistics/438157/age-distribution-of-festival-goers-in-europe/, accesat la 23.03.2021
36
Livadaru, Alex, Despre Neversea, https://republica.ro/neversea-un-festival-care-aduce-16-milioane-de-euro-
la-constanta-anul-acesta-participantii-vor-experimenta, accesat la 23.03.2021
37
Thecolorrun.ro, Despre The Color Run, https://www.thecolorrun.ro/despre/, accesat 24.03.2021
22
Capitolul 3 – Cercetare aplicată privind adaptarea ofertei
turistice la cererea specifică a tinerilor
Motivul pentru care am ales să realizez o cercetare privind adaptarea ofertei turistice
la cererea specifică a tinerilor este acela de a evidenția modul în care ofertanții se raportează
la această nișă de tineret. Făcând parte din acestă nișă, m-a interesat să descopăr perspectiva
pe care o au managerii din domeniul turistic cu privire la integrarea ofertelor pentru tineri în
gama lor. Ca arie de cercetare, m-am orientat spre litoralul românesc deoarece acolo există
sevicii diverse pentru tineri și de asemenea, lucrând ca sezonier în domeniul HoReCa și
divertisment pe litoral, mi-am permis să mă concentrez pe o arie deja familiară.
Din literatura de specialitate38 am dedus că tinerii sunt un segment important din mai
multe puncte de vedere, atât financiar, cultural cât și social. Tot acolo este specificat
comportamentul și atitudinile tineretului vizazi de consumarea produselor turistice. Un
avantaj important al managerilor este că pot comunica direct cu tinerii prin intermediiul
serviciilor pe care le pun la dispoziție. Confrom studiilor 39, tinerii apelează într-un grad redus
la agențiile de turism, iar acest amănunt reprezintă o oportunitate pentru manageri să
investească în comercializarea și cosmetizarea ofertelor destinate exclusiv tinerilor.
Cercetarea de față își propune să descopere maniera în care cererea tinerilor este
inclusă în gama de servicii turistice disponibile pe litoralul românesc. Motiv pentru care
discuțiile cu managerii din acest domeniu pot evidenția provocările întâmpinate de aceștia în
vederea adaptării ofertei la cererea tinerilor care este în continuă schimbare, și cel mai
important, cerere care crează și setează noi trenduri în piață. În urma interviurilor vom
descoperi perspectiva managerilor, cât și gradul de implicare al acestora în adaptarea la piața
turistică flexibilă a tinerilor.
38
World Tourism Organization, Global Report on The Power of Youth Travel, https://www.e-
39
Kadir, Cakar, Youth Tourism: Understanding the Youth Travellers' Motivations
https://www.researchgate.net/publication/304251211_Youth_Tourism_Understanding_the_Youth_Travellers'_
Motivations, accesat 10.03.2021
23
3.1 Scopul și obiectivele cercetării
Scopul cercetării constă în analiza elementelor care stau la baza adaptării ofertei
turistice la cercerea specifică a tinerilor.
Obiectivele urmărite în cadrul cercetării sunt următoarele:

- Identificarea ofertei turistice existente pentru tineri;
- Identificarea metodelor folosite pentru a targeta tineri;
- Identificarea dificultăților și provocărilor din această nișă;
- Identificarea modului de adaptare al ofertanților cu privire la cererea specifică a
tinerilor.
3.2 Metode și instrumente de cercetare
Metoda de cercetare aleasă pentru elaborarea lucrării de disertație este analiza

calitativă pe baza interviului individual. Cercetarea calitativă se pliază cel mai bine cu tema
aleasă pentru lucrare, deoarece îmi propun recoltarea de informații privind ofertele turistice
destinate tinerilor de către ofertanți, modul de raportare la nișă a celor din urmă și provocările
întâmpinate, precum și modul de adaptarea la factorii externi de către managerii din domeniul
serviciilor turistice.
Instrumentul de cercetare este interviul, bazat pe trei grile de interviu cu întrebări
semi-structurate, pe care le voi prezenta mai jos; am realizat câte o grilă pentru fiecare
segment al serviciilor turistice (servicii de cazare, servicii de alimentație și servicii de
agrement). Am ales acest instrument pentru a-mi conduce cercetarea, întrucât am dorit acces
la opiniile directe ale managerilor din domeniu și am urmărit identificarea unor perspective
relevante asupra modului de adapare a ofertei turistice la cererea specifică a tinerilor.
Interviurile au fost organziate cu nouă manageri din domeniul serviciilor turistice de
pe litoralul românesc, într-o perioadă de 5 săpămâni (10 mai-14 iunie 2021). Răspunsurile au
fost primite atât prin intermediul apelului telefonic, având acordul de înregistrare al apelului
pentru a-mi ușura munca; cât și prin intermediul corespondenței prin mail. Interviurile au fost
împărțite pe trei categorii în funcție de serviciile oferite (servicii de cazare, servicii de
alimentație și servicii de agrement); având câte trei interviuri pentru fiecare segment.
24
Grile de interviu:
Servicii de alimentație
1. Cărui public țintă se adresează restaurantul X?

2. Care este principala formă de promovare a ofertei restaurantului?
3. Care sunt cele mai consumate produse de către tinerii turiști?
4. Pe ce credeți că tinerii pun accent mai mult când vine vorba de serviciile pe care le
oferiți? Calitate, preț sau ambianță?
5. Numărul tinerilor pe litoral este semnificativ, prin urmare, ce metode folosiți pentru a
le atrage atenția spre serviciile dumneavoastră?
6. Oferiți și alte servicii pe lângă cele de alimentație? Spre exemplu, evenimente sau
concerte live.
7. Ce probleme ați întâmpinat în relație cu tinerii clienți? Dați-mi exemplu de o situație
delicată pe care ați rezolvat-o și cum.
8. Ați avut ocazia să puneți în aplicare vreo sugestie venită din partea unui tânăr cu
privire la serviciile restaurantului?
9. Care considerați că este partea mai puțin plăcută a tineilor clienți?
Servicii de cazare
1. Cărui public țintă se adresează pensiunea/hotelul X?

2. Care este principala formă de promovare a ofertei de cazare?
3. Care sunt ofertele de cazare vizate cel mai des de către tinerii turiști în
hotelul/pensiunea X?
5. Numărul tinerilor pe litoral este semnificativ, prin urmare, ce metode folosiți pentru a
6. Oferiți și alte servicii pe lângă cele de cazare? Spre exemplu, alimentație, spa sau
piscină.
7. Ce probleme ați întâmpinat în relație cu tinerii clienți? Dați-mi exemplu de o situație
25
privire la serviciile hotelului/pensiunii?
Servicii de agrement
1. Cărui public țintă se adresează această activitate/eveniment?

2. Care este principala formă de promovare pe care o folosiți?
3. Care sunt serviciile principale pe care le puneți la dispoziție tinerilor?
5. Ce alte servicii oferiți pe lângă cele de bază?/ Mai oferiți și alte servicii decât cele
menționate?
6. Ce probleme ați întâmpinat în relație cu tinerii? Dați-mi exemplu de o situație delicată
pe care ați rezolvat-o și cum.
privire la serviciile oferite?
9. Care sunt metodele pe care le folosiți pentru a interacționa cu publicul tânăr?
3.3 Interpretarea răspunsurilor
Persoanele cărora li s-au adresat interviurile sunt manageri care activează în servicii
de alimentație, servicii de cazare, respectiv servicii de agrement pe litoralul românesc.
Răspunsurile au fost primite prin intermediul apelului telefonic, având acordul de înregistrare
al apelului pentru a-mi ușura munca. Interviurile au fost împărțite pe trei categorii în funcție
de serviciile oferite (servicii de cazare, servicii de alimentație și servicii de agrement); având
câte trei interviuri pentru fiecare segment.
Pentru serviciile de cazare am obținut informații despre: hotelul Arena Regina din
Mamaia Nord-Năvodari, complexul Vilele Mării din Mama Veche și centrul de campare
Sandalandala din Vama Veche. În ceea ce privește serviciile de alimentație, am obținut
informații despre: restaurantul „La Scoica” din Mamaia-Nord, Terasa Andreea din Mamaia și
26
restaurantul Hora Românească din Eforie Sud. Pentru serviciile de agrement am obținut
informații despre: Mega Discoteca Tineretului din Costinești, clubul White Horse Rock'n
Roll din Costinești și Debarcaderul Nautic din Costinești. Informații despre manageri și alte
amănunte ale interviurilor se găsesc în anexe.
Pentru realizarea analizei calitative prin intermediul interviurilor organizate, voi
prezenta întrebările din cadrul grilei de interviu și răspunsurile managerilor intervievați, în
funcție de obiectivele urmărite prin cercetare.
Obiectivul nr.1 - Identificarea ofertei turistice existente pentru tineri a fost urmărit pe
baza întrebărilor:
 Cărui public țintă se adresează restaurantul X?/ Cărui public țintă se adresează
pensiunea/hotelul X?/ Cărui public țintă se adresează această activitate/eveniment?
 Care sunt cele mai consumate produse de către tinerii turiști?/ Care sunt ofertele de
cazare vizate cel mai des de către tinerii turiști în hotelul/pensiunea X?/Care sunt
serviciile principale pe care le puneți la dispoziție tinerilor?
Pentru identificarea ofertei turistice existente pentru tineri, a fost necesară, în primă
fază, identificarea tipurilor și categoriile de clienți pentru care sunt adresate serviciile de
cazare, alimentație și agrement prezente pe litoralul românesc.
În ceea ce privește serviciile de cazare, publicul țintă al unității de cazare „Vilele
Mării” din Vame Veche este nedefinit, prin urmare nu este fix. La înrebarea „Cărui public
țintă se adresează Vilele Mării?”, managerul Munteanu George a răspuns „Tuturor. Familiști,
tineri, pensionari. Nu avem un focus doar pe un anumit tip de client. Primim pe oricine este
dornic să plătească pentru serviciile pe care le oferim.” În acest caz, tinerii nu sunt vizați în
mod special.
În contrast, unitatea de cazare „Sandalandala”, tot din stațiunea Vama Veche, se
concentrează expres pe tineri, un motiv pentru acest fapt este natura unității de cazare. La
întrebarea despre publicul țintă, managerul de marketing, Oprea Adelina, a răspuns:
„Iubitorilor de camping. Celor care aleg experiența unei nopți în cort în defavoarea uneia în
vreo cameră de hotel sau pensiune. Majoritatea clienților noștri sunt adolescenți și adulți
tineri, însă am avut clienți și peste 40 de ani.” Aici tipul de client este mai bine definit, tinerii
fiind în centrul ofertei de cazare.
27
Cât despre serviciile de alimentație, la întrebarea clienților țintă, managerul
restaurantului „La Scoica” din Mamaia, a răspuns: „Clienții restaurantului sunt de toate
vârstele, dar în special sevim mese tinerilor între 18-29 de ani și persoanelor de peste 40 de
ani.” În paralel, managerul restaurantului „Terasa Andreea” tot din stațiunea Mamaia, a
răspuns: „În general ne adresăm familiștilor”. În funcție de specificul fiecărei unități de
alimentație, se conturează și tipurile de clienți spre care doresc să își focuseze atenția.
Serviciile de agrement de pe litoralul românesc, în general sunt destinate tinerilor.
Aici putem face referire la numărul ridicat de cluburi și zone pentru petreceri de pe litoral.
Evident, nu doar tinerii frecventează astfel de locuri, însă cea mai mare majoritate a clienților
este formată din tinerii turiști. Acest lucru este confirmat de răspunsul oferit de managerul
„Debarcaderului Nautic Costinești”. La întrebarea „Cărui public țintă se adresează
debarcaderul?”, acesta a răspuns: „Tinerilor. De obicei, tinerii sunt cei care beneficiază de
serviciile debarcaderului.” Deși este o cu totul altă activitate, spre deosebire de petrecerile
din club, debarcaderul își are baza de clienți majoritar formată din tineri.
În continuare, voi evidenția alegerile tinerilor din ofertele de servicii existente. Este
necesar de luat în considerare spre ce anume tind tinerii să își îndrepte atenția când vine vorba
de un anumit serviciu, chiar dacă nu le este adresat în special lor. Spre exemplu, deși „Terasa
Andreea” oferă servicii în special pentru adulți, tinerii frecventează terasa în special pentru
specificul mâncării. „Bucătăria terasei este românească și internațională. Am observat că
din produsele românești, tinerii comandă cel mai adesea ciorbele și tochiura de porc, iar din
preparatele internaționale, pizza, paste, salate, meniuri la grătar sau meniuri cu burgeri.”
Când vine vorba de distracție tinerii aleg o varietate de activități pe care să le
experimenteze. Serviciile pe care le pun la dispoziție tinerilor Debarcaderul Nautic din
Costinești sunt: „Închirieri de hidrobiciclete, caiace și bărci; și plimbări pe mare cu
vaporașul până la Epava Evangelia.” Clubul White Horse Rock'n Roll din Costinești l oferă
tinerilor „Muzică bună și concerte cu oameni faini.” Iar managerul clubului Mega Discoteca
Tineretului din Costinești susține că „Serviciile oferite clienților cuprind programele artistice
(DJ, show-uri, animație, artiști). Suntem o companie ce activează în domeniul de
entertainment și vânzarea băuturilor alcoolice și nealcoolice în locație.”
Oferte pentru tineri există pe litoral, în special în zona de agrement. Cele mai întâlnite
sunt cluburile sau locațiile în care se țin petreceri de noapte. De asemenea, acesta este și unul
dintre motivele pentru care tinerii se duc în sezonul estival pe litoralul românesc. Varietatea
serviciilor puse la dispoziție, fie cele de cazare, de alimentație și în special cele de agrement,
îi atrag pe tinerii turiști spre Marea Neagră. O stațiune va fi în vizorul tinerilor în măsura în
28
care are servicii diverse și de interes pentru aceștia. Cu cât oferta este mai diversificată, cu
atât mai bine. În cele de mai sus observăm că cel mai bine pe tipul de client tânăr se
concenterează serviciile de agrement.
Obiectivul nr. 2 - Identificarea metodelor folosite pentru a targeta tineri a fost urmărit pe
baza întrebărilor:
 Numărul tinerilor pe litoral este semnificativ, prin urmare, ce metode folosiți pentru a
 Pe ce credeți că tinerii pun accent mai mult când vine vorba de serviciile pe care le
oferiți? Calitate, preț sau ambiență?
 Ce alte servicii oferiți pe lângă cele de bază? / Mai oferiți și alte servicii decât cele
menționate?
O un aspect semnificativ de a targeta tinerii, și nu numai, poate fi locația în sine și

zona în care aceasta este amplasată. Acest amănunt este luat în considerare de managerul
restaurantului „La Scoica”, prin umătorul răspuns la întrebarea nr. 5: „Localizarea este un
factor important, el este poziționat în Mamaia-Nord. Restaurantul are vedere la lacul
Siutghiol, iar acest lucru oferă o tinerilor posibitatea de a se relaxa la o masă într-o zonă
mai puțin aglomerată a stațiunii și de a se bucura de peisaj. Un alt factor este design-ul
produselor, plating-ul și ingredientele pe care le folosim.”
Similar și „Terasa Andreea” din Mamaia folosește ca metodă de atragere a clienților
specificul produselor servite, precum și importanța localizării în stațiune: „La fel cum am
menționat anterior, gama largă de produse pe care o servim atrage clienții. Asta, și faptul că
terasa este destul de spațioasă și este situată într-o zonă fecventată de turiști, adică în zona
Cazino.” Mangaerul restaurantului „Hora românească” din Eforie Sud susține că produsele în
sine reprezintă o modalitate de a atrage tinerii la restaurant. „Singura și suprema metodă este
specificul pe care îl servim. Mâncarea tradițional românească este căutată pe litoral, prin
urmare atragem atenția tinerilor care poate nu au timp să își pregătească aceste preparate
nici acasă.”
Serviciile de cazare, prin natura acestora, folosesc ca metode de atragere a clienților
tineri în principal serviciile extra pe care le pot oferi pe lăngă cele de cazare. Spre exemplu, la
întrebarea „Numărul hotelurilor pe litoral este semnificativ, prin urmare, ce metode folosiți
pentru a atrage atenția tinerilor spre serviciile dumneavoastră?”, managerul hotelului Arena
29
Regia din Năvodari, Cristina Matache, a răspuns: „Diversitatea serviciilor pe care le punem
la dispoziție pe lângă oferta de cazare. Hotelul este situat în interiorul complexului Marina
Regia, prin urmare punem pe tavă o gamă mai largă de servicii spre deosebire de un hotel
obișnuit.”
Pe același aspect mizează și unitatea de camping „Sandalandala” din Vama Veche:
„Pe lângă locul de campare le care îl oferim, închiriem și corturi pentru cei care nu au. Cât
depsre serviciile de alimentație, în imediata apropiere a camping-ului avem o terasă de unde
clienții noștri își pot servi masa. Ca activități extra pentru clienți, pe punem la dispoziție,
proiecții de film, 20 de biciclete Pegas, 1 teren de fotbal, 1 teren de volei și un castel
gonflabil pentru copiii de 3 sau 89 de ani.”
Atfel, rezultă din răspunsuri că pentru serviciile de cazare esențialul stă în specificul
bucătăriei și în zona în care este amplasat localul în stațiune, pe când în perimetrul serviciilor
de cazare, servciile extra reprezintă un „must” dacă se dorește ademenirea tinerilor clienți.
Cât despre serviciile de agrement, în funcție de gradul de flexibilitate de care dispun, în
cadrul localurilor de petreceri se pot organiza petreceri tematice la cerere. Aceasta fiind o
opțiune atrăgătoare pentru unii tineri. Fenomenul este bine evidențiat în răspunsul
managerului White Horse Rock'n Roll, Stănescu Amelia: „Punem la dispoziție un bar cu
băuturi diversificate. Tot la noi se pot organiza și petreceri aniversare sau petreceri
tematice.”
Printe modalitățile de a atrage clienți spre anumite servicii se numără prețul, calitatea
și, după caz, ambianța. Managerii cu fost întrebați despre ce consideră că se pune accent când
vine vorba de serviciile lor. În funcție de tipul de servicii, răspunsurile au fost diferite. Spre
exemplu în unitatea de cazare „Sandalandala”, managerul a fost de părere că: „Pe ambianță.
Oferim un mediu perfect pentru un camping fără riscuri. Suntem poziționați lângă plajă, iar
acest lucru este preferat de toți clienții noștri. Este foarte important să oferi iubitorilor de
cort un loc sigur unde să își monteze cortul, iar noi asta frunizăm.”
În serviciile de alimentație, accentul se pune pe calitate. „Calitatea produselor este și
motivul pentru care ne-am creat o bază de clienți.”, acest amănunt a fost subliniat de Lașcu
Nicu, managerul restaurantului „La Scoica” din Mamaia. O părere similară a avut-o și
managerul Manea Toader, care gestionează „Terasa Andreea” din Costinești: „Pe calitatea
produselor și pe diversificarea lor. De exemplu, într-o familie sau într-un grup de prieteni,
vor fi mereu gusturi și pofte diferite când vine vorba de mâncare. Faptul că preparăm atât
produse românești cât și internaționale, reprezintă un aspect important în decizia clienților
de a lua masa la noi.”
30
Calitatea este pe primul loc și în rândul serviciilor de agrement. „Având în vedere
publicul țintă din Costinești, tineri și majoritari din provincie, încercăm să oferim clienților
un mix format din toate cele 3, calitate, preț si ambiență (show-uri și programe artistice).
Ținem cont ca prețurile să fie raportate la calitatea stațiunii.”, a fost de părere Tonea Adrian,
manager la Mega Discoteca Tineretului. Un aspect interesant din zona serviciilor de agrement
a fost subliniat de Ursea Dumitru, manager la „Debarcaderul Nautic Costinești”. Acesta este
de părere că activitatea în sine este care pe care se pune accent în prim plan, nu preț, calitate,
ci pe tipul serviciului: „Fiind tineri, cred că pun accent pe distracție, asta îi determină să
vină la noi și să închirieze cu prietenii hidrobiciclete și bărci. Activitatea în sine îi atrage.”
Conform răspunsurilor, managerii sunt de părere că există numeroase modalități de a
atrage tinerii spre serviciile lor. Unii consideră că amplasarea localului în cea mai frecventată
zonă a stațiunii este o modalitate, alții consideră că serviciile extra sau diversitatea lor este un
magnet pentru tineri, pe când unii consideră că unicitatea serviciului în sine este suficientă
pentru a atrage tinerii spre consumarea lui.
Obiectivul nr.3 - Identificarea dificultăților și provocărilor din această nișă a fost urmărit
pe baza întrebărilor:
 Ce probleme ați întâmpinat în relație cu tinerii clienți? Dați-mi exemplu de o situație
 Care considerați că este partea mai puțin plăcută a tineilor clienți?
 Care sunt metodele pe care le folosiți pentru a interacționa cu publicul tânăr?
 Care este principala formă de promovare a ofertei restaurantului?
Cu acest obiectiv am dorit să descopăr care sunt dificultățile care vin la pachet cu
clientela tânără și cum se raportează managerii la acestea. Am adresat și o întrebare legată de
metodele folosite pentru intercțiunea cu publicul tânăr, privind acest amănunt din perspectiva
unei provocări, deoarece consider că reprezintă o provocare să interacționezi cu tinerii înafara
serviciilor de bază oferite. De asemenea, am dorit să aflu care este partea mai puțin plăcută a
clienților tineri. În continuare, voi analiza răspunsurile oferite de manageri.
Privind din perspectiva serviciilor de agrement, dificultățile sunt mai pronunțate decât
în serviciile de cazare sau de alimentație. Lașcu Nicu, manager la Mega Discoteca Tineretului
este de părere că exagerările comportamentale sunt cele care crează dificultăți: „Exagerările.
Știm toți care au trecut prin perioada adolescentină de distracție, și nu numai, iar în exces de
31
distracție se exagerează din diferite puncte de vedere. Încercăm să înțelegem și să tolerăm în
limita bunului simț și confortul celorlalți clienți aceste manifestări.” O părere similară a avut
și Stănescu Amelia, manager la White Horse Rock'n Roll: „Ca în orice alt loc unde se
dansează și se consumă alcool, vor exista cazuri în care consumul de alcool este prea mare
și va fi nevoie de interevenția medicilor. Nu am au fost dese aceste cazuri, dar au fost. Aici
ține de discernământul fiecăruia, nu putem interveni și să le luăm paharul de la gură precum
un părinte. În schimb, le asigurăm siguranța prin angajații noștri care se ocupă cu paza și
securitatea pe timpul petrecerilor.”
Un alt manager din cadrul serviciilor de agrement, mai exact Ursea Dumitru, manager
la Debarcadrul Nautic Costinești, a afirmat că: „În câteva situații particulare, ei tind să nu
respecte numărul de locuri pe o hidrobcicletă de exemplu, însă după explicații, aceștia
înteleg fără alte nemulțumiri.” Ocazional, managerul se confruntă cu situații în care tinerii nu
respectă numărul de locuri ale unei ambarcațiuni și acest lucru le oferă un aspect mai puțin
plăcut tinerilor clienți. După cum se observă, în zona serviciilor de agrement sunt probleme
axate pe atitudinea comportamentală a clienților tineri, indiferent de natura serviciilor.
Când vine vorba de seviciile de alimentație, dificultățile sunt reduse sau spre deloc.
Spre exemplu, managerul restauratnului Hora Românească a declarat că nu a întâmpinat
probleme cu tinerii clienți; același lucru a fost afirmat și de managerul Terasei Andreea: „Din
câte îmi amintesc, nu am întâmpinat probleme cu ei. Cel puțin la noi la terasă tinerii sunt
liniștiți; vin, comandă, mănâncă, stau puțin și pleacă. Spre deosebire de familiști sau alte
categorii de vârstă care petrec mai mult timp la terasă și stau să asculte muzică românească
live, tinerii pleacă destul de repede după ce termină de consumat preparatul.”
Spre deosebire de cei doi manageri de restaurante, Lașcu Nicu, manager al
restaurantului „La Scoica” din Mamaia-Nord, este de altă părere: „Nu aș numi-o o problemă,
însă consider că reprezintă o dificultate lipsa de interacțiune dintre client și ospătar. Tinerii
nu prea contribuie la conexiunea dintre personal și client din procesul servirii, de obicei sunt
indiferenți.” Acesta dorește să sublinieze că tinerii clienți nu încearcă să participe activ la
serviciile oferite de restaurant și că tinerii sunt mai reticenți când vine vorba de comunicarea
cu personalul restaurantului.
Concluzionând părerile managerilor din aria serviciilor de alimentație, clienții tineri
sunt pasivi și nu crează dificultăți, acest amânunt fiind la polul opus părerilor oferite de
managerii din aria serviciilor de agrement. Prin urmare, în funcție de natura serviciilor,
dificultațile cauzate de tinerii clienți pot exista într-o mică sau într-o mare măsură, depinde
deci de circumstanțe.
32
Managerii din zona serviciilor de cazare nu adus nicio situație neplăcută în discuție;
atât managerul hotelului Arena Regia din Năvădari, cât și managerul compexului Vilele
Mării au declarat că nu au avut întâmpinat dificultăți cauzate de tinerii clienți. Managerul
Sandalandala a declarat: „Aproape numai cu tineri lucrăm; și noi la rândul nostru tot tineri
suntem, deci într-un fel ne înțelegem mentalitatea și știm cum să interacționăm astfel încât să
ne bucurăm cu toții de experiență. Probleme majore nu am întâlnit, deci nici nu merită
menționat altceva.”
Dificultățile sunt diferite de părțile mai puțin plăcute, prin faptul că primele afecteazî
serviciile în mod direct, iar cele din urmă în mod indirect. Din interviurile susținute am tras
concluzia că managerii din aria serviciilor de cazare nu consideră că tinerii clienți clienți au
părți neplăcute. La fel stă și în cazul serviciilor de alimentație, cu excepția unui manager,
ceilalți doi au declarat că nu consideră că tinerii clienți au părți mai puțin neplăcute. Excepția
este managerul Lașcu Nicu, acesta a răspuns: „Sunt gălăgioși. Nu respectă discreția și
atmosfera din restaurant.”
Lucrurile stau cu totul atlfel în zona serviciilor de agrement. Managerul clubului
White Horse Rock'n Roll din Costinești a răspuns că neplăcerile se trag din comportamentele
rezultate din consumul de alcool. De aceeași părere este și Tonea Adrian, manager la Mega
Discoteca Tineretului: „Exagerările comportamentale, cum am menționat anterior.”
Managerul Debarcaderului din Costinești a spus că tendința de a nu respecta regulile privind
numărul de locuri, poate reprezenta un aspect neplăcut al tinerilor clienți.
Cele mai afectate de atitudinea și comportamentul tinerilor clienți sunt serviciile de
agrement. După cum a rezultat din răspunsul intervievaților, cel mai mare minus al tinerilor
clienți, care și ulterior acest minus poate cauza dificultăți, este atitudinea comportamentală. În
funcție de natura serviciilor acest aspect este mai mult sau mai puțin vizibil. Gradul cel mai
mare de viziblitate este prezent în aria seviciilor de agrement, această zonă confruntându-se
periodic cu situații mai puțin plăcute. Zona cea mai puțin sau aproapte deloc vătămată este
zona serviciilor de cazare, conform răspunsurilor managerilor, tinerii clienți nu au creat
dificultăți sau au adus probleme.
O altă provocare pentru serviciile de pe litoral este interacțiunea cu tinerii și modul de
interacțiune folosit. Automat această interacțiune reprezintă și o formă de promovare a
serviciilor după cum vom observa în răspunsurile managerilor. Pentru Mega Discoteca
Tineretului, managerul Tonea Adrian, a răspuns: „În momentul de față, online. Folosim
canalele social media, Facebook & Instagram, și urmează să migrăm și spre TikTok și
eventual alte canale online de interacțiune.”
33
Un răspuns similar a fost oferit de managerul White Horse Rock'n Roll din Costinești:
„Social media, Facebook și Instagram. Acolo cerem feedback și corespondăm cu cei care ne
scriu și ne apreciază.” În general serviciile de agrement sunt cele care dispun de o prezență
pe scoial media, spre deosebire de celelalte tipuri de servicii. Acestui fapt i se datorează
natura serviciilor de agrement, care este direcționată pentru timp liber și distracție.
Dacă e să luăm în considerare care tip de serviciu oferă amintiri memorabile și de
neuitat, cu siguranță serviciile de agrement câștigă teren în defavoarea serviciilor de cazare și
serviciilor de alimentație. De aceea este populară prezența serviciilor de agrement pe social
media, mai ales că tinerii, publicul țintă, și numai, acolo își petrece timpul. Serviciile de
cazare nu sunt prea atrăgătoare pentru social media dacă nu prezintă cel puțin încă un extra
serviciu inclus, de preferabil din zona serviciilor de agrement sau cel puțin din zona
serviciilor de alimentație.
Nu putem spune același lucru despre restaurante; pentru aceste servicii de alimentație
este necesară o prezență pe social media, mai ales pentru postarea fotografiilor cu preparatele
din bucătăria restaurantului sau pentru organizarea de evenimente. O pagină de Facebook,
spre exemplu, este crucială pentru a menține interacțiunea cu clienții. Cum tinerii sunt în cea
mai mare măsură prezenți în mediul online, este crucială o prezență și o identitate online,
dacă nu pe social media, unde își petrec ei timpul mai mult, măcar crearea unei pagini web.
În continuare voi prezenta răspunsurile managerilor vizavi de modalitățile de
promovare pe aceștia le folosesc pentru a-și promova serviciile. Lașcu Nicu, manager al
restaurantului „La Scoica” a răspuns că: „Cel mai mult ne promovăm online. Site-ul este
principala identitate digitală, dar cel mai frecvent folosim platforma Facebook pentru
promovarea restauratului.” Tot din zona serviciilor de alimentație, „Terasa Andreea” se
promovează în principal în mediul online, dar și ocazional în mediul offline: „Pe Facebook
postăm preparatele pe care le putem servi la terasă. Acolo suntem cei mai activi. Ocazional
investim într-o reclamă radio, de obicei în sezonul estival.”
Restaurantul „Hora Românească” se bucură de o prezență și o promovare online
destul de impresionantă, mai ales că inclus în interiorul unui mic han. „Site-ul Hora
Românească este una dintre modalitățile prin care ne promovăm serviciile și ofertele, la fel
si rețeaua de socializare Facebook. Acolo, spre exemplu, pubicăm fotografii și filmulețe cu
hanul și restaurantul, fiind un prilej de interacțiune cu cei care ne urmăresc pagina.”
Deducem astfel că modul de promovare folosit cel mai des de serviciile de alimentație este
cel online. Acest lucru este crucial în sfera tinerilor pentru ei pun accent pe identitatea online
a serviciilor pe care le consumă sau inteționează să le consume.
34
Privind serviciile de cazare, prezența online constă în principal în site-urile
individuale și în promoarea pe site-urile de booking. În funcție de natura serviciilor și de
gradul de unicitate sau diversitate, acestea pot fi prezente și pe social media, precum este
„Sandalandala”, „Mediul online. Acolo ne promovăm brandul pe care l-am dezovoltat de-al
lungul anilor. Automat, cu acest prilej ne promovăm și oferta de cazare. Suntem prezenți pe
toate platformele de social media, cum ar fi Facebook, Instagram, YouTube, deci suntem
ușor de găsit. Oferta de cazare o evidențiem cel mai bine pe site-ul Sandalandala.ro.”
În schimb „Arena Regia” din Năvodari se promovează prin intermediul site-ului
propriu și prin intermediul site-urilor de booking. „Site-urile de booking în general, dar și
site-ul hotelului ne aduce clienți. Avem și o bază de clienți fideli, pentru care promovarea nu
mai contează.” În Vama Veche, Vilele Mării se folosește aceleași metode online de
promovare: „Cel mai mult folosim Facebook, site-ul web al complexului este și el una dintre
modalități, la fel si Booking-ul.” După cum a fost evidențiat în răspunsurile managerilor,
unitățile de cazare folosesc identitatea digitală pentru a se face cunoscuți pe piață.
Mega Discoteca Tineretului din Costinești folosește atât mediul online cât și mediul
offline ca mijloc de promovare: „Până în acest an, activitatea s-a concentrat în proporție de
80% pe campaniile offline, în stațiune, însă începând din acest an campaniile de promovare
se vor concentra în proporție de 70% pe online. În campaniile offline s-au căutat campanii
de sampling (distribuirea flyerele, brățărilor), afișe în număr mare în stațiune și promovare
în locațiile partenere (un grup de peste 10 locații partenere).” Decizia de trecere de la
promovarea offline la online poate fi din dorința de a contura o identitate virtuală, mai ales în
acest context pandemic, care a forțat sau determinat ca multe afaceri sau servicii să aibă o
imagine cât mai definită în mediul online.
Clubul „White Horse Rock'n Roll” folosește mediul online ca modalitate de
promovare, atât prin social media cât și prin site personal, dar și mediul offline, precum
sampling: „Site-ul nostru. Acolo publicăm de obicei evenimentele care vor avea loc. De
asemenea, și pe Facebook la categroia eveinimente postăm destul de des vara. Împărțim și
pliante prin stațiune pe timpul zilei pentru a anunța turiștii de concertele care se vor
desfășura pe timpul serii.” Tot din stațiunea Costinești, Debarcaderul dispune doar de o
pagină de Facebook pentru promovarea online: „Facebook. Acolo postăm tot: anunțuri,
oferte, fotografii și videoclipuri ambarcațiunile noastre.”
Promovarea tuturor tipurilor de servicii este ca mai pronunțată în mediul online, iar
acest fapt, destul de des întâlnit, se datoarează erei digitale în care trăim și a necesității creării
unei identități digitale. Prin această identitate, de multe ori, se decide vericiditatea unei
35
afaceri. Tinerii își petrec majoritatea timpului pe rețelele de socializare, fiind la curent cu
multe trenduri și schimbări în rândul societății, iar ca serviciile să fie cunoscute, trebuie să
dispună și de o prezență online.
În urma atingerii obiectivului numărul 3 am descoperit și analizat care sunt
principalele dezavantaje ale clienților tineri, care sunt dificultățile pe care aceștia le crează și
care sunt modalitățile prin care serviciile interacționează cu tinerii clienți. Cele mai multe
neplăceri vin din aria serviciilor de agrement și foarte puțin din zona celor de alimentație. Ca
modalități de interacționare cu publicul tânăr, mediul online este în top, la fel și în cazul
metodelor de promovare a serviciilor.
Obiectivul nr. 4 - Identificarea modului de adaptare al ofertanților cu privire la cererea

specifică a tinerilor a fost urmat pe baza întrebării:
 Ați avut ocazia să puneți în aplicare vreo sugestie venită din partea unui tânăr cu
privire la serviciile hotelului/pensiunii/restaurantului/serviciilor oferite?
Feedback-ul reprezintă de cele mai multe ori o oportunitate de dezvoltare sau

îmbunătățire a serviciilor oferite. Indiferent de natura serviciilor, sugestiile din partea
clienților sau angajaților pot ridica nivelul de calitate și pot ajuta la dfiferențierea de serviciile
similare. Managerul Lașcu Nicu susține că primește sugestii nu numai de la tineri clienți, dar
și de la tineri angajați: „Am primit sugestii atât din partea clienților cât și din partea
angajaților. Cele mai multe erau despre diversificarea produselor pe partea de bar și pe
partea de produse de vară, precum salatele.”
La „Terasa Andreea” din Mamaia, tinerii au sugerat să se se diversifice genul
muzical, răspunsul managerului a fost: „Da. Vizavi de genul muzical presat de formație, însă
noi ne axăm pe muzica românească pentru că ne adresăm persoanelor adulte, familiști,
pensionari cu astfel de preferințe, așa că nu vom schimba acest lucru.” Deși specificul terasei
este românesc, tinerii au sugerat o mică schimbare vizavi de concertele live. Unele sugestii
pot fi sau nu în concordanță cu specifiul afacerii, însă libertatea de a oferi feedback este
prezentă.
Serviciile de agrement sunt cele mai flexibile la implementarea sugestiilor decât
celelalte servicii, ele se pot adapta ușor la sugestiile relevante ale tinerilor. „Întotdeuna
suntem deschiși la feedback-ul clienților sș încurajăm sugestiile din partea lor. Important e
să fie și fezabile pentru business cât și pentru satisfacția lor.”, a răspuns Tonea Adrian,
manager la Mega Discoteca Tineretului.
36
Stănescu Amalia, manager la „White Horse Rock'n Roll”, Costinești, susține că a
primit recomandări din partea tinerilor vivazi de trupele care să concerteze în club: „Au fost
recomandări de trupe care să susțină concerte la White Horse. Pe unele dintre ele am reușit
să le ducem la îndeplinire.” Managerul Debarcaderului din Costinești a răspuns că primește
sugestii legate de diversificarea ambarcațiunilor: „Sugestii am primit, de exemplu să mai
diversificăm ambarcațiunile și să aducem ceva nou, dar nu am pus încă în aplicarea această
sugestie. Pe viitor intenționăm să adaugăm elemente noi în serviciile noastre.”
În cadrul serviciilor de cazare nu am primit decât un răspuns afirmativ la întrebarea
„Ați avut ocazia să puneți în aplicare vreo sugestie venită din partea unui tânăr cu privire la
serviciile hotelului?”. Hotelul „Arena Regia” din Năvodari și complexul „Vilele Mării” nu au
avut ocazia să se adaptate la vreo cerere sau sugestie venită din partea tinerilor clienți. În
schimb, centrul de campare „Sandalandala” a declarat că: „Da. Și anume organizarea unor
activități care să adune și să implice toți oamenii din camping. Pentru asta avem acum seri
cu proiecții de film în aer liber.”
După cum se observă din răspunsurile primite, unele sugestii pot fi îndeplinite, însă
unele nu. Totul depinde dacă cererea este fezabilă afacerii, și mai important depinde de tipul
serviciilor oferite, dacă sunt standard sau nu. În serviciile de alimentație s-au primit sugestii
despre diversificarea meniului sau sugestii cu privire la serviciile secundare oferite. În
serviciile de agrement, gradul de implementare al sugestiilor este mai frecvent decât în cadrul
celorlalte servicii de pe litoral. Unitățile de cazare sunt pe ultimul loc în ceea ce privește
flexibilitatea la sugestii sau recomandări, acest lucru se datorează naturii rigide a afacerii.
3.4 Concluzii și limitări ale cercetării
În urma interpretării răspunsurilor putem trage următoarele concluzii:
- Serviciile de agrement sunt cele care se concentrează cel mai mult mult pe tipul de
client tânăr; acestea fiind și cele mai flexibile când vine vorba de implementarea unor
sugestii venite din partea tinerilor;
- Conform răspunsurilor, managerii sunt de părere că există numeroase modalități de a
atrage tinerii spre serviciile lor. Unii consideră că amplasarea localului în cea mai
frecventată zonă a stațiunii este o modalitate, alții consideră că serviciile extra sau
37
diversitatea lor este un magnet pentru tineret, pe când unii consideră că unicitatea
serviciului în sine este suficientă pentru a atrage tinerii spre consumarea lui;
- Ca modalități de interacționare cu publicul tânăr, mediul online este în top, la fel și în
cazul metodelor de promovare a serviciilor;
- Gradul de adaptabilitate al ofertei turistice la cererea specifică a tinerilor de pe
litoralul românesc este redus. Motivele pot fi: inexistența unei cereri bine definite și
natura rigidă a serviciilor oferite.
o Limitări ale cercetării
Un aspect care ar face ca interpretarea rezultatelor cercertării să fie privită cu reținere

este numărul mic de manageri intervievați, doar 9 manageri fiind intervievați în cadrul
cercetării. Acest lucru s-a datorat unor motive obiective, însă rezultatele obținute prin analiza
interviurilor organizate ar putea fi luate ca un reper în ceea ce privește adaptarea ofertei
turistice de pe litoralul românesc la cererea specifică a tinerilor.
o Direcții viitoare de cercetare
Lucrarea mea se bazează pe descoperirea modului în care managerii HoReCa și

divertisment se raportează la nișa de tineret. O cercetere viitoare ar putea fi realizată asupra
modului în care industria HoReCa și divertisment se adaptează și actualizează la trendurile
create și inițiate de tineri; sau o cercetare privind impactul pe care îl au tinerii asupra
serviciilor de pe litoralul românesc.
38
Concluzii
Se mai pot spune și analiza foarte mute la tema dată, însă această lucrare a avut
tendința de a arăta și demonstra în linii mari relația de adaptabilitate dintre cerere și ofertă de
pe litoralul românesc. Scopul cercetării constă în analiza elementelor care stau la baza
adaptării ofertei turistice la cercerea specifică a tinerilor. Mai exact, am evidențiat perspectiva
managerilor de servicii turistice cu privire la sugestiile, comportamentul tinerilor turiști.
În primul capitol am descris mecanismele și elementele care compun o piață turistică.
De asemenea, s-a evidențiat corelația dintre oferta turistică și cererea turistică. Tot în acest
capitol am prezentat tendițele și comportamentele tinerilor din poziția de turist, precum și
gradul de influență pe care îl au asupra segmentului economic, social și cultural din rolul de
turist. Totodată putem trage concluzia că tinerii sunt constant la vârful schimbării și inovației,
iar industria turismului nu face excepție. Tinerii gândesc înafara cutiei, împing limitele și
experimenteză noul. Într-o eră cu o provocare fără precedent pentru industria turismului,
călătoria tinerilor reprezintă nu doar un segment de piață important, ci și o resursă vitală
pentru inovație și schimbare
În cadrul capitolului II m-am oprit asupra serviciilor pe care le oferă stațiunile de pe
litoralul românesc. Am oferit exemple de servicii turistice de bază existente și am creat o
imagine de ansamplu a fiecărei stațiuni în parte pe baza acestora. Analiza ariei de cercetare a
contribuit la descoperirea stațiunillor care oferă o gamă mai variată și diversificată de servicii,
precum și stațiunile care sunt în vizorul tinerilor. În topul stațiunilor preferate de tineri se află
Costinești, Vama Veche și Mamaia.
Ultimul capitol cuprinde cercetarea aplicată prin intermediul căreia am descoperit care
este atitudinea managerilor de servicii turistice de pe litoralul românesc raportată la nișa de
tineret. Ideea de bază care a rezultat din urma studiului este următoarea: gradul de
adaptabilitate al ofertei turistice la cererea specifică a tinerilor de pe litoralul românesc este
redus. Unul dintre motive ar putea fi inexistența unei cereri bine definite, un altul al fi natura
rigidă a serviciilor oferite și imposibilitatea unei adaptări. Managerii sunt de părere că o
actualizare sau o implementare a unei cereri specifice trebuie să fie fezabilă afacerii pentru a
fi luată în considerare.
După analiza răspunsurile s-a ajuns la concluzia că unele sugestii/cereri pot fi
îndeplinite, însă unele nu. Totul depinde dacă cererea este în concordanță cu misiunea
39
afacerii, și mai important depinde de tipul serviciilor oferite, dacă adoptă un stil standard sau
nu. În serviciile de alimentație s-au primit sugestii despre diversificarea meniului sau sugestii
cu privire la serviciile secundare oferite, precum muzică ambientală. În serviciile de
agrement, gradul de implementare al sugestiilor este mai frecvent decât în cadrul celorlalte
servicii de pe litoral. Acestea au un caracter flexibil și adaptabil, în principal pentru că își
concentrează eforturile pe activităţi care să contribuie la satisfacerea nevoilor fizice şi psihice
ale turistului, asigurându-se astfel ambianţa necesară petrecerii plăcute a timpului liber.
Unitățile de cazare sunt pe ultimul loc în ceea ce privește flexibilitatea la sugestii sau
recomandări, acest lucru se datorează naturii rigide a afacerii. Cazarea presupune existenţa
unui spaţiu şi a echipamentului necesar asigurării condiţiilor de odihnă şi igienă a turistului.
Odihna turiştilor în spaţiile de cazare este condiţionată de amplasarea acestora, de modul de
izolare fonică a camerelor în raport cu zonele de circulaţie (scări, culoare de trecere, holuri de
staţionare şi altele) din interiorul unităţii, de mişcare a personalului, dar şi izolarea faţă de
agenţii de poluare fonică din afara incintei de cazare. Odată ce unitatea de cazare este
construită într-un anumit stil sau într-un anumit loc, e mai greu să implementezi sugestii noi
sau să satisfaci cereri mai deosebite.
40
Bibliografie
1. Brătucu, Gabriel, Tipologii ale turismului de tineret,

https://www.researchgate.net/publication/263888606_Typologies_of_Youth_Tourism
accesat 02.02.2021
2. Chapman, David, Global Report on The Power of Youth Travel, https://www.e-
3. Constantin, Andrei, Economia turismului-Piața turistică,
https://www.stiucum.com/economie/economia-turismului/Piata-turistica65649.php,
accesat 10.03.2021
4. Coroș, M., Monica, Managementul cererii și ofertei turistice, Editura C.H. Beck,
2015.
5. Dumitrescu, Alina, Diferența între generații, https://www.orange.ro/help/articole/x-y-
z-sau-diferenta-intre-generatii, accesat 20.02.2021
6. Federația Patronatelor din Turismul Românesc, Analiza sezonului estival 2019 pe
litoral, http://www.fptr.ro/media/13990/Comunicat-sezon-estival-2019-pe-litoral-
FINAL.pdf, accesat 15.03.2021
7. Hoff. Andreas, Generații. Politici generaționale și relații intergeneraționale. Un
compendiu multilingvistic - Edition 2017,https://www.researchgate.net/, accesat
14.02.2021
8. Iftimie, Bianca, Oferta turistică pe litoralul românesc,
https://vdocumente.com/oferta-pe-litoral.html, accesat 14.03.2021
9. John, Alexa, Youth Tourism,
https://youthtourism.wordpress.com/2012/04/01/youthtourism/, accesat 10.03.2021
10. Joița, Raluca, Ce preferințe au turiștii tineri?, http://m.media.imopedia.ro/tinerii-
reprezinta-20-din-piata-mondiala-a-turismului-ce-preferinte-au-turistii-romani-
22933.html, accesat 10.03.2021
11. Kadir, Cakar, Youth Tourism: Understanding the Youth Travellers' Motivations,
https://www.researchgate.net/publication/304251211_Youth_Tourism_Understanding
_the_Youth_Travellers'_Motivations, accesat 10.03.2021
12. Kotler Philip, Managementul marketingului, Editura Teora, București, 1997
13. Lege5.ro, Legea tinerilor, https://lege5.ro/gratuit/geydambxga/legea-tinerilor-nr-350-
2006, accesat 10.03.2021
14. Livadaru, Alex, Despre Neversea, https://republica.ro/neversea-un-festival-care-
aduce-16-milioane-de-euro-la-constanta-anul-acesta-participantii-vor-experimenta,
accesat la 23.03.2021
15. OLX Group, Topul stațiunilor de pe litoralul românesc,
https://www.smark.ro/articol/46720/topul-statiunilor-de-pe-litoralul-romanesc,
accesat 22.03.2021
16. Ortega, Ulises, The Power of Youth Travel, https://www.wysetc.org/wp-
content/uploads/2014/12/wysetc-unwto-report-english_the-power-of-youth.pdf,
accesat 16.02.2021
41
17. Radu, Constantin, Caracteristice ofertei și cererii turistice-Turismul Balnear,
https://biblioteca.regielive.ro/licente/marketing/caracteristicile-ofertei-si-cererii-
turistice-turismul-balnear-turism-312406.html, accesat 03.03.2021
18. Statista.com, Age distribution of festival-goers in Europe in 2016,
https://www.statista.com/statistics/438157/age-distribution-of-festival-goers-in-
europe/, accesat la 23.03.2021
19. Thecolorrun.ro, Despre The Color Run, https://www.thecolorrun.ro/despre/, accesat
24.03.2021
20. Tocilă, Claudia, Generațiile X,Yși Z, http://claudiatocila.ro/generatiile/, accesat
05.03.2021
21. Tourism Notes, Adventure Tourism, https://tourismnotes.com/adventure-tourism/,
accesat 09.03.2021
22. World Tourism Organization, Global Report on The Power of Youth Travel,
https://www.e-unwto.org/doi/pdf/10.18111/978928441716, accesat 16.02.2021
42
ANEXE
43
Fișa de Interviu Nr. 1
Nume și Prenume: Lașcu Nicu

Poziția: manager restaurant „La Scoica”, Mamaia Nord
Vârsta: 32 ani
Modul de desfășurare al interviului: telefonic
Data interviului: 20 Mai
Durata interviului: 10min, 57sec.
Întrebări și răspunsuri
1. Cărui public țintă se adresează restaurantul La Stoica?

Clienții restaurantului sunt de toate vârstele, dar în special sevim mese tinerilor între
18-29 de ani și persoanelor de peste 40 de ani.
Cel mai mult ne promovăm online. Site-ul este principala identitate digitală, dar cel
mai frecvent folosim platforma Facebook pentru promovarea restauratului.
3. Care sunt cele mai consumate preparate de către tinerii turiști în restaurant?
Fiind un restaurant cu specific italian, cele mai consumate preparate sunt: pizza, paste
și fructele de mare.
4. Pe ce credeți că tinerii pun accent mai mult când vine vorba de serviciile pe care
le oferiți? Calitate, preț sau ambianță?
Calitatea produselor este și motivul pentru care ne-am creat o bază de clienți.
5. Numărul restaurantelor pe litoral este semnificativ, prin urmare, ce metode
folosiți pentru a atrage atenția tinerilor spre serviciile dumneavoastră?
Localizarea este un factor important, el este poziționat în Mamaia-Nord. Restaurantul
are vedere la lacul Siutghiol, iar acest lucru oferă o tinerilor posibitatea de a se relaxa
la o masă într-o zonă mai puțin aglomerată a stațiunii și de a se bucura de peisaj.Un
alt factor este design-ul produselor, plating-ul și ingredientele pe care le folosim.
44
concerte live.
Oferim și servicii de cazare, iar ca eveniemnte, la restaurant se pot organiza nunți,
conferințe, chiar și piese de teatru.
7. Ce probleme ați întâmpinat în relație cu tinerii clienți? Dați-mi exemplu de o
situație delicată pe care ați rezolvat-o și cum.
Nu aș numi-o o problemă, însă consider că reprezintă o dificultate lipsa de
interacțiune dintre client și ospătar. Tinerii nu prea contribuie la conexiunea dintre
personal și client din procesul servirii, de obicei sunt indiferenți.
Am primit sugestii atât din partea clienților cât și din partea angajaților. Cele mai
multe erau despre diversificarea produselor pe partea de bar și pe partea de produse de
vară, precum salatele.
9. Care considerați că este partea mai puțin plăcută a tinerilor clienți?
Sunt gălăgioși. Nu respectă discreția și atmosfera din restaurant.
45
Nume și Prenume: Manea Toader

Poziția: manager „Terasa Andreea”, Mamaia
Vârsta: 46 ani
1. Cărui public țintă se adresează Terasa Andreea?

În general ne adresăm familiștilor și grupurilor mari.
Pe Facebook postăm preparatele pe care le putem servi la terasă. Acolo suntem cei
mai activi. Ocazional investim într-o reclamă radio, de obicei în sezonul estival.
Bucătăria terasei este românească și internațională. Am observat că din produsele
românești, tinerii comandă cel mai adesea ciorbele și tochiura de porc, iar din
preparatele internaționale, pizza, paste, salate, meniuri la grătar sau meniuri cu
burgeri.
Pe calitatea produselor și pe diversificarea lor. De exemplu, într-o familie sau într-un
grup de prieteni, vor fi mereu gusturi și pofte diferite când vine vorba de mâncare.
Faptul că preparăm atât produse românești cât și internaționale, reprezintă un aspect
important în decizia clienților de a lua masa la noi.
46
La fel cum am menționat anterior, gama largă de produse pe care o servim atrage
clienții. Asta, și faptul că terasa este destul de spațioasă și este situată într-o zonă
fecventată de turiști, adică în zona Cazino.
concerte live.
Se pot organiza la noi nunți sau zile de naștere. Atunci când suntem în plin sezon,
angajăm o formație pentru seri cu muzică românească. Astfel, în timp ce servesc cina,
clienții noștri pot asista la reprezentații live. De asemenea, dispunem de un spațiu de
joacă pentru copii. Un alt serviciu adăugat de curând este livrarea produselor la
domiciliu.
Din câte îmi amintesc, nu am întâmpinat probleme cu ei. Cel puțin la noi la terasă
tinerii sunt liniștiți; vin, comandă, mănâncă, stau puțin și pleacă. Spre deosebire de
familiști sau alte categorii de vârstă care petrec mai mult timp la terasă și stau să
asculte muzică românească live, tinerii pleacă destul de repede după ce termină de
consumat preparatul.
Da. Vizavi de genul muzical presat de formație, însă noi ne axăm pe muzica
românească pentru că ne adresăm persoanelor adulte, familiști, pensionari cu astfel de
preferințe, așa că nu vom schimba acest lucru.
Nu au părți neplăcute. Dacă tinerii doresc să servească masa la noi la terasă, avem
grijă să îi tratăm coresunzător și să le oferim atenția necesară, ca de altfel tuturor
clienților noștri, pentru că fiecare client este important pentru noi.
47
Nume și Prenume: Stan Maria

Poziția: manager „Hanul Hora Românească”, Eforie Sud
Vârsta: 39 ani
1. Cărui public țintă se adresează restaurantul Hora Românească?

Noi în special ne axăm pe clienții care apreciază și preferă specificul tradițional
românesc. Atât preparatele cât și modul în care este construită locația sunt destinate
acelui tip de client.
Site-ul Hora Românească este una dintre modalitățile prin care ne promovăm
serviciile și ofertele, la fel si rețeaua de socializare Facebook. Acolo, spre exemplu,
pubicăm fotografii și filmulețe cu hanul și restaurantul, fiind un prilej de interacțiune
cu cei care ne urmăresc pagina.
Pomana porcului este comandată cel mai des, indiferent de vârstă. Din câte am
observat tinerii se axează pe ciorbe, meniuri cu cartofi prăjiți și fasole cu afumătură,
iar ca desert plăcinta cu măr.
Calitatea produselor este pe primul loc din punct de vedere al factorilor de influență.
Un al doilea factor ar fi atmosfera din restaurant, decorul, servirea și prezentarea
produselor în farfurie.
48
Singura și suprema metodă este specificul pe care îl servim. Mâncarea tradițional
românească este căutată pe litoral, prin urmare atragem atenția tinerilor care poate nu
au timp să își pregătească aceste preparate nici acasă.
concerte live.
Oferim și servicii de cazare la Hanul Hora Românească. Acesta este alcătuit din 3
apartamente cu câte 2 camere duble. La noi se pot organiza nunți, petreceri de botez,
conferințe, prezentări, ateliere sau seminarii. Organizăm și petreceri tematice în zile
importante din an, cum ar fi Crăciunul sau Anul Nou.
Nu am avut nicio problemă până acum.
Nu, nu am avut.
Nu consider că au părți neplăcute.
49
Nume și Prenume: Munteanu George

Poziția: manager complex „Vilele Mării”, Vama Veche
Vârsta: 38 ani
1. Cărui public țintă se adresează Vilele Mării?

Tuturor. Familiști, tineri, pensionari. Nu avem un focus doar pe un anumit tip de
client. Primim pe oricine este dornic să ne plătească serviciile pe care le oferim.
Online. Cel mai mult folosim Facebook, site-ul web al complexului este și el una
dintre modalități, la fel si Booking-ul.
3. Care sunt ofertele de cazare vizate cel mai des de către tinerii turiști în hotel?
Single sau double room?
Ambele.
4. Pe ce credeți că tinerii pun accent mai mult când vine vorba de serviciile pe
care le oferiți? Calitate, preț sau ambianță?
Pe calitate pentru că este o locație de lux. De asemenea, ambianța complexului
este un al doilea factor care contribuie la alegerea serviciilor noastre.
5. Numărul hotelurilor pe litoral este semnificativ, prin urmare, ce metode
Singura și principala metodă este atenția concetrată pe client și pe cerințele
acestuia. Oferim și un mediu mai intim și liniștit spre deosebire de alte unități de
cazare din stațiune.
6. Oferiți și alte servicii pe lângă cele de cazare? Spre exemplu, alimentație, spa
sau piscină?
50
Pe lângă cazare oferim și mic dejun.
De când lucrez aici de 5 ani, nu am întâmpinat nicio problemă.
8. Ați avut ocazia să puneți în aplicare vreo sugestie venită din partea unui
tânăr cu privire la serviciile hotelului?
Nu.
Nu consider că au părți mai puțin plăcute.
51
Nume și Prenume: Oprea Adelina

Poziția: marketing manager „Sandalandala”, Vama Veche
Vârsta: 37
1. Cărui public țintă se adresează Sandalandala?

Iubitorilor de camping. Celor care aleg experiența unei nopți în cort în defavoarea
uneia în vreo cameră de hotel sau pensiune. Majoritatea clienților noștri sunt
adolescenți și adulți tineri, însă am avut clienți și peste 40 de ani.
Mediul online. Acolo ne promovăm brandul pe care l-am dezovoltat de-al lungul
anilor. Automat, cu acest prilej ne promovăm și oferta de cazare. Suntem prezenți pe
toate platformele de social media, cum ar fi Facebook, Instagram, YouTube, deci
suntem ușor de găsit. Oferta de cazare o evidențiem cel mai bine pe site-ul
Sandalandala.ro.
Pe ambianță. Oferim un mediu perfect pentru un camping fără riscuri. Suntem
poziționați lângă plajă, iar acest lucru este preferat de toți clienții noștri. Este foarte
important să oferi iubitorilor de cort un loc sigur unde să își monteze cortul, iar noi
asta frunizăm.
4. Numărul unităților de cazare pe litoral este semnificativ, prin urmare, ce metode
52
Natura serviciilor noastre este cea care atrage tinerii spre Sandalandala. În plus, tinerii
sunt atrași de experiențe noi și de ideea de colectiv. Noi aducem îi aducem împreună
într-un mediu sigur și prielnic pentru relaxare și voie bună.
5. Oferiți și alte servicii pe lângă cele de cazare?
Pe lângă locul de campare le care îl oferim, închiriem și corturi pentru cei care nu au.
Cât depsre serviciile de alimentație, în imediata apropiere a camping-ului avem o
terasă de unde clienții noștri își pot servi masa. Ca activități extra pentru clienți, pe
punem la dispoziție, proiecții de film, 20 de biciclete Pegas, 1 teren de fotbal, 1 teren
de volei și un castel gonflabil pentru copiii de 3 sau 89 de ani. Haha.
Aproape numai cu tineri lucrăm; și noi la rândul nostru tot tineri suntem, deci într-un
fel ne înțelegem mentalitatea și știm cum să interacționăm astfel încât să ne bucurăm
cu toții de experiență. Probleme majore nu am întâlnit, deci nici nu merită menționat
altceva.
privire la serviciile hotelului?
Da. Și anume organizarea unor activități care să adune și să implice toți oamenii din
camping. Pentru asta avem acum seri cu proiecții de film în aer liber.
Nu au părți neplăcute. Sunt așa cum trebuie să fie la vârsta lor. Dacă alții nu îi
înțeleg, în niciun caz nu ei sunt cei care trebuie să se adapteze vechiului, ci invers.
53
Nume și Prenume: Cristina Matache

Poziția: manager „Arena Regia”, Mamaia Nord-Năvodari
Vârsta: 33 ani
Data interviului: 2 Iunie
1. Cărui public țintă se adresează Arena Regia?

Fiind un hotel de 5 stele, hotelul se orientează spre o clientelă sofisticată, care în
general este formată din familii, oameni de afaceri, chiar și persoane publice.
Site-urile de booking în general, dar și site-ul hotelului ne aduce clienți. Avem și o
bază de clienți fideli, pentru care promovarea nu mai contează.
3. Care sunt ofertele de cazare vizate cel mai des de către tinerii turiști în hotel?
Single sau double room?
Pentru tineri în general se rezervă camerele single, atunci când vin cu părinții, dar și
când vin indivdual, tot camerele single sunt cele rezervate. Clienții tineri nu fac parte
din clientela de bază a hotelului.
Pe calitate și ambianță. De obicei, tinerii care vin la noi asta caută.
5. Numărul hotelurilor pe litoral este semnificativ, prin urmare, ce metode folosiți
pentru a atrage atenția tinerilor spre serviciile dumneavoastră?
Diversitatea serviciilor pe care le punem la dispoziție pe lângă oferta de cazare.
Hotelul este situat în interiorul complexului Marina Regia, prin urmare punem pe tavă
o gamă mai largă de servicii spre deosebire de un hotel obișnuit.
54
6. Oferiți și alte servicii pe lângă cele de cazare? Spre exemplu, alimentație, spa sau
piscină?
Pentru serviciile de alimentație avem un restaurant în incinta hotelului. Hotelul mai
este cunoscut și frecventat în special pentru Imperia Spa, un loc exclusivist și de lux
pentru wellness, beauty&health. Ca un alt serviciu pe care îl oferim este închirierea de
șezlonguri pe plajă.
Nu am avut probleme cu tinerii clienți.
privire la serviciile hotelului?
Nu.
Nu consider că au părți neplăcute.
55
Nume și Prenume: Ursea Dumitru

Poziția: manager „Debarcader Lacul Costinești Nautica”, Costinești
Vârsta: 50 ani
1. Cărui public țintă se adresează Debarcaderul Costinești?

Tinerilor. De obicei, tinerii sunt cei care beneficiază de serviciile debarcaderului.
Facebook. Acolo postăm tot: anunțuri, oferte, fotografii și videoclipuri ambarcațiunile
noastre.
Închirieri de hidrobiciclete, caiace și bărci; și plimbări pe mare cu vaporașul până la
Epava Evangelia.
Fiind tineri, cred că pun accent pe distracție, asta îi determină să vină la noi și să
închirieze cu prietenii hidrobiciclete și bărci. Activitatea în sine îi atrage.
5. Ce alte servicii oferiți pe lângă cele de bază? / Mai oferiți și alte servicii decât cele
menționate?
Cursuri de scuba diving.
6. Ce probleme ați întâmpinat în relație cu tinerii? Dați-mi exemplu de o situație
În câteva situații particulare, ei tind să nu respecte numărul de locuri pe o
hidrobcicletă de exemplu, însă după explicații, aceștia înteleg fără alte nemulțumiri.
56
Sugestii am primit, de exemplu să mai diversificăm ambarcațiunile și să aducem ceva
nou, dar nu am pus încă în aplicarea această sugestie. Pe viitor intenționăm să
adaugăm elemente noi în serviciile noastre.
Înafară de ce am spus anterior, legat de respectarea numărului de locuri, nu consider
că ar avea minusuri.
Interacționăm cu ei prin intermediul serviciilor pe care le oferim. Natura serviciilor
noastre ademenște tinerii, prin urmare, îi ajutăm și le pune la dispoziție activități de
care să se bucure.
57
Nume și Prenume: Stănescu Amelia

Poziția: manager „White Horse Rock'n Roll”, Costinești
Vârsta: 36 ani
1. Cărui public țintă se adresează White Horse Rock'n Roll?

Ne adresăm tuturor iubitorilor de muzică folk, rock'n roll, blues&jazz.
Site-ul nostru. Acolo publicăm de obicei evenimentele care vor avea loc. De
asemenea, și pe Facebook la categroia eveinimente postăm destul de des vara.
Împărțim și pliante prin stațiune pe timpul zilei pentru a anunța turiștii de concertele
care se vor desfășura pe timpul serii.
Muzică bună și concerte cu oameni faini.
Pe ambianță, atmosferă, muzică, oameni, decor, pe tot ce îi înconjoară. Acestea sunt
elementele cheie când vine vorba de seri reușite.
menționate?
Punem la dispoziție un bar cu băuturi diversificate. Tot la noi se pot organiza și
petreceri aniversare sau petreceri tematice.
58
Ca în orice alt loc unde se dansează și se consumă alcool, vor exista cazuri în care
consumul de alcool este prea mare și va fi nevoie de interevenția medicilor. Nu am au
fost dese aceste cazuri, dar au fost. Aici ține de discernământul fiecăruia, nu putem
interveni și să le luăm paharul de la gură precum un părinte. În schimb, le asigurăm
siguranța prin angajații noștri care se ocupă cu paza și securitatea pe timpul
petrecerilor.
Au fost recomandări de trupe care să susțină concerte la White Horse. Pe unele dintre
ele am reușit să le ducem la îndeplinire.
Fix ce am spus anterior legat de cosnumul de alcool, în rest alte aspecte nu sunt
neplăcute.
Social media, Facebook și Instagram. Acolo cerem feedback și corespondăm cu cei
care ne scriu și ne apreciază.
59
Nume și Prenume: Tonea Adrian

Poziția: manager „Mega Discoteca Tineretului”, Costinești
Vârsta: 32 ani
Data interviului: 4 Iunie
1. Cărui public țintă se adresează Mega Discoteca Tineretului?

MDT este unul din cele mai longevive locații a vieții de noapte din România, având o
activitate de mai bine de 20 de ani. Publicul țintă căruia i se adresează sunt în general
tinerii, dar nu numai, care vin să se bucure de o vacanță la mare, în Costinești.
Până în acest an, activitatea s-a concentrat în proporție de 80% pe campaniile offline,
în stațiune, însă începând din acest an campaniile de promovare se vor concentra în
proporție de 70% pe online. În campaniile offline s-au căutat campanii de sampling
(distribuirea flyerele, brățărilor), afișe în număr mare în stațiune și promovare în
locațiile partenere (un grup de peste 10 locații partenere).
Serviciile oferite clienților cuprind programele artistice (DJ, show-uri, animație,
artiști). Suntem o companie ce activează în domeniul de entertainment și vânzarea
băuturilor alcoolice și nealcoolice în locație.
Având în vedere publicul țintă din Costinești, tineri și majoritari din provincie,
încercăm să oferim clienților un mix format din toate cele 3, calitate, preț si ambiență
60
(show-uri și programe artistice). Ținem cont ca prețurile să fie raportate la calitatea
stațiunii.
menționate?
Așa cum am menționat anterior, doar programe de entertainment împreună cu
vânzarea băuturilor pentru clienți.
Exagerările. Știm toți care au trecut prin perioada adolescentină de distracție, și nu
numai, iar în exces de distracție se exagerează din diferite puncte de vedere. Încercăm
să înțelegem și să tolerăm în limita bunului simț și confortul celorlalți clienți aceste
manifestări.
Întotdeuna suntem deschiși la feedback-ul clienților sș încurajăm sugestiile din partea
lor. Important e să fie și fezabile pentru business cât și pentru satisfacția lor.
Exagerările comportamentale, cum am menționat anterior.
În momentul de față, online. Folosim canalele social media, Facebook & Instagram, și
urmează să migrăm și spre TikTok și eventual alte canale online de interacțiune.
61

Adaptarea Ofertei Turistice La Cererea Specifică A Tinerilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Adaptarea Ofertei Turistice La Cererea Specifică A Tinerilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA”

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA

Adaptarea ofertei turistice la cererea

1.1 Piața turistică

1.1.1 Cererea turisică

1.1.2 Oferta turistică

Structura ofertei turistice nu coincide întotdeauna cu structura producției turistice.

1.2 Particularități ale turismului de tineret

1.2.1 Tineretul de azi: Millenials și Z

1.2.2 Realități și perspective ale turismului de tineret

În continuare, voi menționa foarte pe scurt câteva impacturi potențiale și probleme

1.2.3 Importanța pieței turismului de tineret

2.1 Caracteristici ale litoralului românesc

2.2 Prezentarea serviciilor și ofertelor pe litoralul românesc

Sosiri în structurile de cazare de pe litoral28

Serviciile și ofertele de alimentație publică

Serviciile și ofertele de transport

Serviciile și ofertele de distracție și relaxare

2.3 Tinerii turiști pe litoralul românesc

În ultimii ani, festivalurile de muzică de pe litoralul românesc au ocupat un rol

Categoria de vârstă predominantă la festivaluri este confirmată și de Edy Chereji,

Obiectivele urmărite în cadrul cercetării sunt următoarele:

3.2 Metode și instrumente de cercetare

Metoda de cercetare aleasă pentru elaborarea lucrării de disertație este analiza

1. Cărui public țintă se adresează restaurantul X?

1. Cărui public țintă se adresează pensiunea/hotelul X?

1. Cărui public țintă se adresează această activitate/eveniment?

3.3 Interpretarea răspunsurilor

O un aspect semnificativ de a targeta tinerii, și nu numai, poate fi locația în sine și

Obiectivul nr. 4 - Identificarea modului de adaptare al ofertanților cu privire la cererea

Feedback-ul reprezintă de cele mai multe ori o oportunitate de dezvoltare sau

3.4 Concluzii și limitări ale cercetării

În urma interpretării răspunsurilor putem trage următoarele concluzii:

o Limitări ale cercetării

Un aspect care ar face ca interpretarea rezultatelor cercertării să fie privită cu reținere

o Direcții viitoare de cercetare

Lucrarea mea se bazează pe descoperirea modului în care managerii HoReCa și

1. Brătucu, Gabriel, Tipologii ale turismului de tineret,

Nume și Prenume: Lașcu Nicu

1. Cărui public țintă se adresează restaurantul La Stoica?

Nume și Prenume: Manea Toader

1. Cărui public țintă se adresează Terasa Andreea?

Nume și Prenume: Stan Maria

1. Cărui public țintă se adresează restaurantul Hora Românească?

Nume și Prenume: Munteanu George

1. Cărui public țintă se adresează Vilele Mării?

Nume și Prenume: Oprea Adelina

1. Cărui public țintă se adresează Sandalandala?

Nume și Prenume: Cristina Matache

1. Cărui public țintă se adresează Arena Regia?

Nume și Prenume: Ursea Dumitru

1. Cărui public țintă se adresează Debarcaderul Costinești?

Nume și Prenume: Stănescu Amelia

1. Cărui public țintă se adresează White Horse Rock'n Roll?

Nume și Prenume: Tonea Adrian

1. Cărui public țintă se adresează Mega Discoteca Tineretului?

S-ar putea să vă placă și